26,750 matches
-
avântul ce a început să fie constatat mai ales începând din deceniul al nouălea al secolului al XIX-lea ca urmare evidentă a dezvoltării capitaliste, dar și a cuceririi independenței"319. Nu trebuie uitată nici concurența produselor venite din străinătate, ritmul importurilor crescând substanțial după 1860: "Pe de o parte, guvernanții conservatori se arătau interesați cu prioritate de problemele agriculturii, iar pe de altă parte, necesitatea politică a încheierii convențiilor comerciale prilej de afirmare a unei poziții independente a dus la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de altă parte, necesitatea politică a încheierii convențiilor comerciale prilej de afirmare a unei poziții independente a dus la o și mai accentuată deschidere a granițelor față de produsele străine, ceea ce a lovit nu numai mica producție de mărfuri, dar și ritmul de dezvoltare a stadiilor avansate ale industriei"320. Un rol determinant în procesul de dezvoltare a economiei românești îl dețin căile de comunicație, sector în care se înregistrează progrese însemnate, cea mai mare importanță în domeniul lucrărilor publice având-o
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în sud-estul Europei, a dobândit anumite garanții de securitate, putându-se consacra operei de consolidare internă"328. În concluzie, veacul al XIX-lea se caracterizează printr-o precipitare a fazelor dezvoltării istorice și reducerea lor la intervale foarte scurte pentru ritmul dezvoltării sociale și politice din țara noastră: "În mai puțin de 100 de ani Principatele române au trecut de la un capitalism primar, cum era înainte de 1821, 1829, la unul comercial, pentru ca la sfârșitul secolului să intre într-unul industrial, (...) și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
reluare și de subliniere a unor afirmații (după cum vă atrăgeam atenția). Tehnica discursului adresat imprimă textelor atmosfera oralității: articolele poetului par scrise pentru a fi citite în fața unui public. "Autorul lor are o audiție lexicală bogată, un simț acut al ritmului și își mulează scrisul pe tiparele colocvialității curente"462. Tonul jurnalistului se pliază potrivit subiectului și așteptărilor cititorului ideal pe care îl configurează textul articolelor: "Ceea ce li se pare curios patrioților e ca Adunarea să fie dizolvată după atâtea fapte
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
segmentului obligatoriu din programa disciplinei, prin diversificarea activităților de învățare până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară a disciplinei respective” (MEN, CNC, 1998, Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu. Cadru de referință, București, p. 13). Se recomandă elevilor cu ritm lent și mediu de învățare; • Curriculum elaborat în școală implică disciplinele opționale sugerate de MEC sau propuse de cadrele didactice, respectânduse metodologia de proiectare și aprobare. Se recomandă tuturor elevilor. Activitățile propuse se adaptează cerințelor specifice ale școlii și ale
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
în consonanță cu natura („Eu noaptea nu dorm, ca roua să poată-nflori”), îngăduindu-și numai bucuriile simple, care precum în descântecul magic sporesc lumea, poeta vădește o anume pudoare, vrând parcă să disimuleze sentimentele care pot fragiliza legătura cu ritmurile și miracolul firii. Rostul i se precizează în versurile din Melancolia trandafirului albastru (1982), unde textul intitulat Roată în cuvânt născută spune despre devenirea ființei celei care scrie, actul poetic fiind calea de acces la lucrurile învăluite în mister: „Sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
pare genuină. Roman al satului bănățean, Călina (1982) recompune lumea foarte diversă din care se desprinde protagonista - naratoare, alter ego al autoarei, acțiunea fixându-se în preajma celui de-al doilea război mondial. Enunțul sec, alert, care evită descrierea și explicația, ritmul nervos al derulării secvențelor, transpus în propoziții minimale, fac din narațiune mai degrabă o panoramă dramatică a încrâncenării personajelor, a intenției lor de a-și menține intact propriul univers. Învolburata lume a Călinei (1986) imaginează, prin vocea aceluiași personaj-narator, etapele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
dreptate ale înaintașilor sunt teme recurente, de o mare forță emoțională. Nu este vorba despre un poet metaforic, nici despre un patriotard discursiv. Versurile par prozaice, deși cultivă rima bogată, iar arta constă în a folosi cu umor sau sarcasm ritmuri ale cântecului de lume sau chiar sloganuri din epocă. Unele titluri sunt sugestive: S-o spui așa, din gură-n gură, fără de patimă și ură, Folclor nou, pe motive din actualitate, Epistolă din sania fără zurgălăi. Ciclul dedicat țăranului (Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
Prin toate casele / Va intra Lenin / Zâmbind către oameni cu inima plină; / Satul / Va sclipi de atâta lumină, / Și nopțile lui / Vor fi fermecate.” Momentele de respiro ale patosului angajării - puține - aduc promisiunea unei lirici vitaliste, în acord cu marile ritmuri universale: „În mine vuia strigăt lung de cascadă - / Inimă curată în veci și nomadă. / Îmi venea să cuprind înaltul cu mâinile / Când își turna în mine fântânile.” Numeroasele volume ulterioare - Ritmuri române (1969), Sunt pionier al României socialiste (1979) sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
aduc promisiunea unei lirici vitaliste, în acord cu marile ritmuri universale: „În mine vuia strigăt lung de cascadă - / Inimă curată în veci și nomadă. / Îmi venea să cuprind înaltul cu mâinile / Când își turna în mine fântânile.” Numeroasele volume ulterioare - Ritmuri române (1969), Sunt pionier al României socialiste (1979) sau Torentul Roșu. Epoca Nicolae Ceaușescu (1989) - se pierd într-o versificație abundentă, facilă și convențională, aducând în prim-plan naționalismul declamator al dictaturii ceaușiste din anii ’70-’80: „Se-aude țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
într-o versificație abundentă, facilă și convențională, aducând în prim-plan naționalismul declamator al dictaturii ceaușiste din anii ’70-’80: „Se-aude țara-n oameni și-n unelte, / Prin lanuri trece tânăr și visând zefirul / Și când orașele vuiesc de ritmuri proletare, / Chiar lângă lună cântă trandafirul.” O mențiune aparte merită Sonete mute (1969), în care regăsirea tonalității vitaliste a debutului este temperată de conștiința tulbure a chemării pământului: „Din fiecare cruce rumegată de carii / Se-aud vocile părinților ruginite și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
părinților / Care îmi ațin calea la crucile drumurilor.” SCRIERI: Anotimpurile Griviței, București, 1962; Lumina de dragoste, București, 1964; Bucurii pentru copii, București, 1966; Minus durerea, București, 1966; Emoții la trapez, București, 1967; Un cățel ca vai de el, București, 1968; Ritmuri române, București, 1969; Sonete mute, București, 1969; Traversarea nedreptății. Elegii și imnuri, București, 1970; Omul de rând, București, 1972; Ridică mâna și vei primi o floare, București, 1972; Poeme, București, 1973; Cavalerii porților albastre, București, 1973; Flori pentru sarea pământului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
din ea În poziție parietală. În timpul dediferențierii celulare, unica vacuolă mare se fragmentează și-și reduce dimensiunile În timpul diviziunilor succesive; În acest caz, reducerea vacuomului este cea care conduce la diminuarea taliei celulare. În celulele stomatice, evoluția vacuomului urmează un ritm circadian, În timp ce În celulele cambiale urmează un ritm anual (În timpul repausului hivernal el este pulverizat și presiunea osmotică este maximă; vacuolele confluează și presiunea osmotică scade la reluarea activității primăvara). Mișcările de veghe și de somn de la numeroase organe aeriene
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
unica vacuolă mare se fragmentează și-și reduce dimensiunile În timpul diviziunilor succesive; În acest caz, reducerea vacuomului este cea care conduce la diminuarea taliei celulare. În celulele stomatice, evoluția vacuomului urmează un ritm circadian, În timp ce În celulele cambiale urmează un ritm anual (În timpul repausului hivernal el este pulverizat și presiunea osmotică este maximă; vacuolele confluează și presiunea osmotică scade la reluarea activității primăvara). Mișcările de veghe și de somn de la numeroase organe aeriene (Închiderea florilor și replierea frunzelor seara, deschiderea lor
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
fi asigurată de celule meristematice izolate sau grupate Într-un număr mic, ca la alge și briofite. Ea rezultă din funcționarea de țesuturi speciale, numite meristeme. Acestea sunt ansambluri de celule tinere, a căror diversitate de organizare tridimensională și de ritm mitotic permite realizarea unei mari varietăți de tipuri morfologice. Ele pot fi puțin timp funcționale, ca la plantele anuale, sau pot păstra facultatea de diviziune timp de mai mulți ani, Într-un fel „indefinit”, ca la Pinus longeava din munții
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
o consecință a refuzului discursului totalizator și a structurii ascunse a sensului. 3.4. Buclă concluzivă Ceea ce pare a caracteriza societatea contemporană este creșterea vertiginoasă a vitezei în toate domeniile de activitate, complexitatea relațiilor și a schimbărilor care instituie un ritm alert vieții în general. Dacă lumea exterioară ne bulversează prin rapiditatea cerințelor și a răspunsurilor pe care trebuie să le formulăm de obicei sub presiune, întrebarea care ne interesează în acest context ține de mai vechiul polemos dintre teorie și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de sens și individul plin de sens"352. De asemenea, "vegetația luxuriantă" a obiectelor pune problema relaționării umane în această junglă obiectuală în creștere, se pare că partenerii indivizilor moderni sunt mai mult obiectele decât oamenii, discursul obiectual întreținând un ritm care se impune. Baudrillard atrage atenția că senzația potrivit căreia obiectele sunt sclavii noștri din ce în ce mai performanți, asupra cărora avem o putere deplină, este una înșelătoare dependența omului de obiecte este una mult mai mare decât aceea a "puterii noastre împietrite
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și consum a fost răsturnat, în sensul în care obiectele sunt achiziționate înainte de a fi câștigate, înainte de a se fi strâns suma necesară cumpărării lor. În societatea tradițională, munca și economisirea precedau întotdeauna rezultatul muncii, iar oamenii își impuneau propriul ritm obiectelor (pe care le perpetuau generații întregi prin sistemul moștenirii și al conturării unui cadru relativ fix în care câteva generații succesive își duceau existența). În societatea modernă, consumul precede producția și, după cum susține Baudrillard, obiectele se constituie într-un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
perpetuau generații întregi prin sistemul moștenirii și al conturării unui cadru relativ fix în care câteva generații succesive își duceau existența). În societatea modernă, consumul precede producția și, după cum susține Baudrillard, obiectele se constituie într-un sistem care impune un ritm de cele mai multe ori constrângător asupra vieții cotidiene a omului modern. "Exaltarea noutății" va deveni un element de presiune pentru consumator, care, în pofida idealului de "comunitate" și de comunicare care i se vinde o dată cu marfa, devine din ce în ce mai izolat și atomizat. Consumatorii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al societăților primitive la timpul producției, dominat de lozinca "time is money", a introdus o serie de modificări în receptarea sensului activităților umane. Timpul producției sau timpul-marfă, deși se măsoară în special în muncă "alienată", mai păstrează ceva din vechiul ritm al societăților preindustriale; tocmai de aceea Debord îl numește "timp pseudociclic", un timp "al consumului supraviețuirii economice moderne, supraviețuire sporită, în care viața cotidiană rămâne privată de decizie și supusă, nu ordinii naturale ca odinioară, ci pseudonaturii dezvoltate în munca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în care viața cotidiană rămâne privată de decizie și supusă, nu ordinii naturale ca odinioară, ci pseudonaturii dezvoltate în munca alienată"368. Baudrillard preferă să-l numească "mecanism funcțional", din cauza lipsei momentelor naturale semnificative care să se succeadă într-un ritm ciclic. Acest timp transformat de către industrie este investit cu pseudovalori și este la rândul său o marfă consumabilă, din moment ce este conceput ca o "materie primă" pentru apariția noilor produse de pe piața mărfurilor. Timpul modern este unul socialmente organizat, și este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
radicală a respingerii sistemului și a categoriilor vine în sprijinul teoriilor care susțineau existența, la Baudrillard, a unei rupturi radicale cu modernismul. Construcția propriului discurs în jurul temelor simulacrului, hiperrealității, seducției, subiectului fractal, i-a dat posibilitatea copierii și reproducerii unui ritm trepidant al schimbărilor sociale, care, la nivelul limbajului, s-a concretizat prin adoptarea unor modalități postmoderne de scriitură, derivate și din noua manieră de a conceptualiza termeni ca referință, semnificație, sens etc. Pentru Baudrillard, de exemplu, autoreflexivitatea limbajului, faptul că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
publicate în ziare și reviste de prestigiu, pe teme actuale și extrem de diverse, Jean Baudrillard are nu doar o scriitură cu trăsături postmoderne, ci el însuși a făcut dovada unui personaj actual, interesat de o multitudine de subiecte, într-un ritm trepidant, caracteristici care l-au transformat într-un om postmodern. Deși textele sale au atras multe critici, unele dintre ele foarte bine argumentate, s-ar părea că și acest context îl instituie ca aparținând actualității: într-o perioadă în care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
p. 52. 277 Ibidem, p. 65. 278 Interpretând căutarea barthesiană a gradului zero al scriiturii, Maurice Blanchot notează în Spațiul literar, trad. de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1980, p. 282, că "literatura începe odată cu scriitura. Scriitura este ansamblul de ritmuri, ceremonialul evident sau discret prin care, independent de ceea ce vrem să exprimăm sau de felul în care exprimăm, se anunță evenimentul că aceea ce este scris aparține literaturii, iar cel care citește acel lucru citește literatură". Prin această poziție, M.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
convinge pe Grigore al IX-lea să asculte motivele sale (nr. 63). După această misiune, în timp ce viața Ordinului se așază și se consolidează în instituțiile sale, ce mențin viu spiritul profetic, și viața fratelui Giordano ia în mod evident un ritm destul de pacific și bogat în amintiri pentru provincia sa, care înflorește și se dezvoltă în mod minunat. El este unicul dintre primii frați legendari ce au sădit Ordinul Fraților Minori în Germania, care a reușit să rămână timp atât de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]