26,829 matches
-
Jgheaburi), două din 1660-1673, una din 1776 (aflate în satul Poienărei), 1802 și 1725 (în satul Stănești). În rest, alte opt obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casele Gheorghe Popescu (1934) și preot Ion Constantinescu (1928) din Poienărei; biserica „Sfinții Voievozi” -Pârâiești (1816), biserica „Sfânta Treime” (1834), casa dr. Victor Mărtoiu (începutul secolului al XX-lea), căminul cultural (1930) și școala primară (1930
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
din biserica rupestră, ruinele chiliilor rupestre și incinta. Pe lângă aceasta, ansamblul fortificațiilor și așezărilor dacice și medievale, aflate pe platoul de pe malul stâng al Dâmboviței în zona satului Valea Cetățuia, între Valea lui Coman, Valea Chiliilor și monticul „Cetățuia” este clasificat ca sit arheologic de interes național, cuprinzând o fortificație și o așezare dacică (perioada Latène), o așezare medievală, o fortificație, ruinele unor biserici și un cimitir, acestea patru din urmă datând din secolele al XIII-lea-al XIV-lea. În
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
o așezare dacică (perioada Latène), o așezare medievală, o fortificație, ruinele unor biserici și un cimitir, acestea patru din urmă datând din secolele al XIII-lea-al XIV-lea. În plus, cinci cruci de piatră aflate pe teritoriul comunei sunt clasificate ca monumente istorice memoriale sau funerare de interes național: una din 1657 aflată în cartierul Călinești al satului Cetățeni; una din secolul al XVIII-lea aflată „în Plai”, ambele în zona satului Cetățeni; crucea lui Socol (1647) de pe malul stâng
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
și satele comunei Vulturești, desființate. Comuna Vulturești a fost reînființată în 2003, de atunci comuna Hârtiești având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Hârtiești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1833) din Hârtiești; biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1852) din Lucieni; ansamblul conacului Jean Vlădescu (1926), cu conacul, parcul, incinta și anexele; și ansamblul conacului C.A. Vlădescu (1936), și el cu conacul, parcul
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
XIX-lea); și biserica „Sfânta Maria”, „Sfântul Nicolae”, „Sfinții Voievozi” și „Cuvioasa Paraschiva” (secolul al XVIII-lea), ambele din satul Pădureți. Al cincilea obiectiv, monumentul răscoalei din 1907 din Pădureți, datând din prima jumătate a secolului al XX-lea, este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
Domnului” (1837) din Budișteni; biserica „Sfinții Mucenici Gheorghe și Ecaterina” (1864) din Leordeni; și ansamblul conacului Gussi-Lahovary (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul, parcul, anexele și zidul de incintă. Casa memorială Dinu Lipatti (1938-1942) din Ciolcești este clasificată ca monument memorial sau funerar.
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
național este și monumentul memorial sau funerar reprezentat de crucea de piatră de lângă școala din Borlești. În rest, alte cinci obiective din comuna Merișani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Mihail și Gavriil” (1810) din Dobrogostea; gara (1880); curtea boierească (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea), formată din conac, pavilioane, anexă, grajduri, parc și zid de incintă cu poartă; biserica „Adormirea Maicii Domnului
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
crucea de la intersecția între șoseaua județeană și drumul comunal spre Suslănești, datând din timpul lui Constantin Brâncoveanu. În rest, trei alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură și aflate în satul Mățău: casa Boambeș (1930); biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (1883); și casa Ștefănescu-Mățău (1918).
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
drumul spre Vărzăroaia în dreptul casei Căvescu Valeriu, și una din 1740-1741 aflată în grădina lui Bucur Sârbescu. În rest, alte cinci obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfânta Filofteia” (1896-1902) din Bădești; biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” (mijlocul secolului al XIX-lea) din Gănești; primăria (1920); și școala veche (1909), ambele din Pietroșani; biserica
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
obiective din comuna Poiana Lacului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, necropola tumulară de incinerație din perioada Halstatt aparținând culturii Ferigile-Bârsești de lângă satul Cepari. Celelalte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfântul Teodor Tiron” (1789) din Cepari; casa Minel Cristescu (mijlocul secolului al XIX-lea) din Dinculești; biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfinții Arhangheli” (1737) din
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
contopite sub un nou sat denumit "Căuia"; iar satele Dumbrava și Măldărești au fost comasate cu satul Negulești. Trei obiective din comuna Dealu Morii sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice. Situl din punctul "Spătărești" aflat la marginea de nord a satului Blaga cuprinde urmele unei așezări din Epoca Bronzului târziu (cultura Noua); așezarea de pe panta dealului „Gura Ghionoaiei” de lângă satul Ghionoaia cuprinde o așezare romană (secolul al
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
arheologic aflat în punctul „Lanul Curții”, aflat la est de satul Cleja, între acesta și șoseaua națională, sit unde s-au găsit urmele unei așezări din Epoca Bronzului. Celălalt monument este școala din satul Cleja, ridicată în 1912 și fiind clasificată ca monument de arhitectură.
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
sculptată în 1957 și clasificată și ea ca monument de for public de interes național. În rest, în comuna Berești-Tazlău mai există alte trei obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1819) aflată la intrarea în satul Berești-Tazlău; biserica de lemn „Sfântul Ilie” (1883) din satul Prisaca; și școala din Tescani (1902).
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
1906) și una în Racila (fondată în 1865). De asemenea, în comună există mai multe biserici ortodoxe sau catolice. Patru obiective din comuna Gârleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: dispensarul (sfârșitul secolului al XIX-lea) și școala (1908) din satul Gârleni, moara (1881) și școala (1906) din satul Lespezi. În satul lespezi se află Monumentul Eroilor, proiectat de arhitectul M. Maica. A fost sfințit la
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
local. Două dintre ele sunt situri arheologice așezarea de la Arini din punctul „Dealul Popii”, aparținând culturii Foltești din Epoca Bronzului, și așezarea eneolitică de la „Pietroasa”, la 600 m sud-est de satul Găiceana, aparținând culturii Cucuteni A. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1908) și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din cătunul Recea (1808, reconstruită în 1864), ambele aflate în satul Găiceana.
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
de interes național se află pe teritoriul comunei Răcăciuni. Este vorba despre , construit pe la 1900 (astăzi, spitalul de psihiatrie Gâșteni); (1906-1909) din satul Gheorghe Doja, ambele monumente de arhitectură; și , realizat în 1904, amplasat în curtea școlii din Răcăciuni și clasificat ca monument de for public. În rest, alte opt obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: așezarea eneolitică (cultura Cucuteni) din Dealul
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
în 1904, amplasat în curtea școlii din Răcăciuni și clasificat ca monument de for public. În rest, alte opt obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: așezarea eneolitică (cultura Cucuteni) din Dealul Vrăbiilor, de la marginea de est a satului Răcăciuni; așezarea fortificată din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) aflată pe Dealul Cetățuia, la sud-vest de gara Răcăciuni; și situl de la est de zona „Zootehnică
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
de gara Răcăciuni; și situl de la est de zona „Zootehnică” a satului de reședință, sit ce cuprinde urmele unor așezări din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov) și din Epoca Medievală (secolele al VIII-lea-al XVI-lea). Alte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1803-1808) din satul Gâșteni; conacul Leon Furnuraki (1906); primăria comunei (1940-1943) și școala (1903) ultimele trei aflate în satul Răcăciuni. Bustul lui Alexandru Ioan Cuza, realizat în 1912 și aflat în
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
Sfinții Voievozi” (1803-1808) din satul Gâșteni; conacul Leon Furnuraki (1906); primăria comunei (1940-1943) și școala (1903) ultimele trei aflate în satul Răcăciuni. Bustul lui Alexandru Ioan Cuza, realizat în 1912 și aflat în parcul central al satului de reședință este clasificat ca monument de for public.
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
Turcului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul dintre ele este un sit arheologic așezarea din Epoca Bronzului târziu de la „Râpa Bujorii” (în marginea de nord a satului Căbești). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (1813) din satul Fichitești și (1834) din satul Podu Turcului.
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
Două dintre ele sunt situri arheologice: așezarea eneolitică aparținând culturii Cucuteni și aflată la sud de satul Bălăneasa și așezarea din Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), aflată la 2 km sud-vest de același sat, pe malul Tazlăului. Al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este din satul Poiana, biserică construită în 1814.
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
Valea Arinilor de la comuna desființată Lucăcești. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat. Singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este din satul Șesuri. Clădirea, datând din 1648, este clasificată ca monument de arhitectură. O creștere economică semnificativă a putut fi semnalată începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când zăcămintele mari de petrol existente în zonă, au început să fie exploatate la scară industrială. Măgireștiul fiind
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
a trecut la comună Pâncești. Satul Gură Răcătău a fost desființat și comasat cu satul Gură Răcătău. Patru obiective din comuna Horgești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate că situri arheologice necropola tumulara din punctul „Movilita” de la Răcătău de Jos, aparținând culturii geto-dacice (perioadă Latène, secolele I î.e.n.-I e.n.); și așezarea fortificata „Cetățuia” de la nord-est de satul Sohodor, pe malul stâng al Răcătăului, aparținând culturii Monteoru din
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
din punctul „Movilita” de la Răcătău de Jos, aparținând culturii geto-dacice (perioadă Latène, secolele I î.e.n.-I e.n.); și așezarea fortificata „Cetățuia” de la nord-est de satul Sohodor, pe malul stâng al Răcătăului, aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului. Celelalte două sunt clasificate că monumente de arhitectură: (1885) și (1890), astăzi sediul primăriei, ambele aflate în satul Horgești.
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
și Fundătura Țepoaia (comasate cu Țepoaia), Plopu (comasat cu Chicerea), Poiana lui Stan, Prisaca și Văleni (comasate cu Poiana). Șase obiective din comuna Motoșeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1809) din satul Chetreni, biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1763) din satul Fântânele, biserica „Sfântul Dumitru” (1847) din satul Motoșeni, biserica de lemn „Înălțarea Domnului” (1830) din partea de est a satului Praja, biserica de
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]