26,679 matches
-
planurile cincinale, concepute pentru industrializarea rapidă a țării, sau cum a fost colectivizarea agriculturii. Mai mult de atât, ei au sprijinit prima fază a proceselor de la Moscova. Principalele diferențe față politica lui Stalin și a Cominternului erau cele care priveau democrația internă din Internaționala Comunistă, rolul conducător pe care și-l aroga Partidul Comunist al Uniunii Sovietice în cadrul organizației și a secțiunilor naționale, dar și politica internă stalinistă, în mod special politica Frontului Popular. În plus, când Procesele de la Moscova au
Opoziția de dreapta () [Corola-website/Science/299514_a_300843]
-
și Centrul Marxist Revoluționar Internațional din Londra, (condus de Partidul Laburist Independent Britanic) a organizat "Biroul Internațional pentru Unitate Revoluționară Socialistă". BIURS era o organizație eclectică de centru. "Centrismul" se referă la faptul că membrii blocului gravitau undeva între social democrație și comunismul revoluționar. Acestea erau problemele ideologice cu care se confruntau sprijinitorii lui Buharin, în condițiile în care spațiul lor de manevră politică era extrem de redus. Ideile lor difereau prea puțin de cele ale social-democrației și le ofera puține motive
Opoziția de dreapta () [Corola-website/Science/299514_a_300843]
-
Arcadiei, sau asupra unor popoare străine (perșii, sciții). Se poate spune că prin el se realizează un început de specializare a cercetării trecutului. Grecia secolului V î.e.n. era o civilizație citadină, o putere maritimă, dar diversificată și dezbinată în orașe-state. Democrația, libertatea religioasă, alfabetizarea cetățenilor, apariția publicului (care avea un rol tot mai mare), dar și conflictul cu perșii au făcut ca Grecia să fie locul de naștere al studiului istoriei. Herodot din Hallicarnas ( în limba greacă: Ήροδοτος, Herodotos, n. 484
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
însoțește practicarea virtuților; statul condus de omul cel mai virtuos este monarhia (poate degenera în tiranie). Alte forme de guvernământ sunt: aristocrația (poate degenera în oligarhie); republica (poate degenera în demagogie - guvernarea celor inculți). În lucrările sale a criticat, deseori, democrația ca fiind șubredă și l-a criticat pe Pericle. Callisthenes (360-328 î. e.n.) a scris "Faptele lui Alexandru", din care s-au păstrat 20 fragmente din perioada 334-331 î. e.n. Deoarece l-a prezentat ca un răzbunător al grecilor pentru războaiele medice
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
ai experiență politică și militară. Pentru Polybius, istoria devine știință politică, carte de studiu pentru conducători. Este primul istoric ce părăsește narațiunea pentru o analiză problematizată, fiind interesat de explicația evenimentelor, nu de evenimentele în sine. Polybius consideră că opusul democrației este ohlocrația. Se atestă că au existat istorici proveniți din est, ca istoricul fenician Sanchuniathon, dar care este considerat semi-legendar, iar scrierile atribuite lui sunt fragmentate. Au mai fost și alți istorici târzii de origine palestiniană, precum Philo din Byblos
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
jurământul de credință față de noul regim orleanist. În aprilie 1831-martie 1832 a călătorit în America, pretextul fiind studierea sistemului penitenciar american. A demisionat din justiție, iar în 1833-1855 a efectuat călătorii în Anglia. În 1835 a publicat primul volum din "Democrația în America". În 1840 a publicat al doilea volum din "Democrația în America". În 1841 este ales membru al Academiei Franceze. În aprilie 1848 este ales deputat în Adunarea Constituantă revoluționară. A lucrat la constituția celei de-a două republici
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
a călătorit în America, pretextul fiind studierea sistemului penitenciar american. A demisionat din justiție, iar în 1833-1855 a efectuat călătorii în Anglia. În 1835 a publicat primul volum din "Democrația în America". În 1840 a publicat al doilea volum din "Democrația în America". În 1841 este ales membru al Academiei Franceze. În aprilie 1848 este ales deputat în Adunarea Constituantă revoluționară. A lucrat la constituția celei de-a două republici. În 1849 a fost ministru de externe al Franței. În decembrie
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
redactat Vechiul Regim și Revoluția. A dezbătut problema libertății și egalității și a apreciat că gestionarea raportului dintre aceste valori fundamentale este esențială pentru funcționarea statului modern democratic. Călătoria din America l-a marcat, pătrunzând într-o lume a unei democrații profunde. Comentariile sale sunt mitologizate, perfecțiunea democrației americane fiind imaginară. Cartea nu descrie doar democrația americană, ci și democrația ideală sau utopică. Susținea că egalitatea era inevitabilă, că va înlocui inegalitatea Vechiului Regim. Consideră că oamenii iubeau mai mult egalitatea
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
problema libertății și egalității și a apreciat că gestionarea raportului dintre aceste valori fundamentale este esențială pentru funcționarea statului modern democratic. Călătoria din America l-a marcat, pătrunzând într-o lume a unei democrații profunde. Comentariile sale sunt mitologizate, perfecțiunea democrației americane fiind imaginară. Cartea nu descrie doar democrația americană, ci și democrația ideală sau utopică. Susținea că egalitatea era inevitabilă, că va înlocui inegalitatea Vechiului Regim. Consideră că oamenii iubeau mai mult egalitatea decât libertatea. Nu este preocupat de cauzele
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
gestionarea raportului dintre aceste valori fundamentale este esențială pentru funcționarea statului modern democratic. Călătoria din America l-a marcat, pătrunzând într-o lume a unei democrații profunde. Comentariile sale sunt mitologizate, perfecțiunea democrației americane fiind imaginară. Cartea nu descrie doar democrația americană, ci și democrația ideală sau utopică. Susținea că egalitatea era inevitabilă, că va înlocui inegalitatea Vechiului Regim. Consideră că oamenii iubeau mai mult egalitatea decât libertatea. Nu este preocupat de cauzele egalității, ci de consecințele acesteia. Concluzionează că egalitatea
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
valori fundamentale este esențială pentru funcționarea statului modern democratic. Călătoria din America l-a marcat, pătrunzând într-o lume a unei democrații profunde. Comentariile sale sunt mitologizate, perfecțiunea democrației americane fiind imaginară. Cartea nu descrie doar democrația americană, ci și democrația ideală sau utopică. Susținea că egalitatea era inevitabilă, că va înlocui inegalitatea Vechiului Regim. Consideră că oamenii iubeau mai mult egalitatea decât libertatea. Nu este preocupat de cauzele egalității, ci de consecințele acesteia. Concluzionează că egalitatea impusă de revoluție eșuează
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
egalității, ci de consecințele acesteia. Concluzionează că egalitatea impusă de revoluție eșuează într-o negare a libertății. Libertatea este valoarea cea mai de preț a nobilimii. Însă egalitatea devenea inevitabilă, astfel, consideră necesitatea înglobării ideii de libertate alături de egalitate pentru că democrația să fie regimul politic al viitorului prin dezvoltarea instituțiilor și moravurilor democratice. A pledat pentru instituții democratice pentru că asigurau libertatea. În volumul I a prezentat instituțiile democratice, iar în volumul II, a prezentat moravurile democratice, care indică diferența dintre egalitatea
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
și libertatea indivizilor. Analizând societatea, a definit clasa de mijloc, arătând că societatea democratică era constituită dintr-o majoritate care are mai mult de pierdut decât de câștigat dintr-o revoluție. Oamenii care aveau mici averi erau cei mai numeroși. Democrația politică provine din democrația socială. Oamenii săraci pot spera să se îmbogățească. Mulți reușesc. Nu era idealul de egalitate socială, dar sistemul oferea multe șanse în mod liber. Tocqueville nu era îngrijorat de revoluție, ci de lipsa de inițiativă în
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
societatea, a definit clasa de mijloc, arătând că societatea democratică era constituită dintr-o majoritate care are mai mult de pierdut decât de câștigat dintr-o revoluție. Oamenii care aveau mici averi erau cei mai numeroși. Democrația politică provine din democrația socială. Oamenii săraci pot spera să se îmbogățească. Mulți reușesc. Nu era idealul de egalitate socială, dar sistemul oferea multe șanse în mod liber. Tocqueville nu era îngrijorat de revoluție, ci de lipsa de inițiativă în statul democratic. Religia era
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Nu, Vladimir Tismăneanu nu este deloc omul potrivit la locul potrivit. În cartea-interviu cu fostul președinte Ion Iliescu "Marele șoc din finalul unui secol scurt", Vladimir Tismăneanu justifica regimul Iliescu și subliniază faptul că Ion Iliescu are merite în consolidarea democrației post-decembriste. Totuși, Iliescu, menționat în raport printre cei care au susținut și promovat comunismul în România, a declarat că raportul este o „făcătură politică, unilaterală, partizană și primitivă”. Partidul Conservator a declarat că raportul este superficial și lipsit de profesionalism
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
multe luntri. A fost un apropiat al celor care au sfidat neocomunismul la începutul anilor '90, dar în 2004 era gata să-l proclame pe Ion Iliescu un lider luminat care, în ciuda unor defecte, a jucat un rol în consolidarea democrației românești.” Despre relațiile lui Tismăneanu cu Iliescu și Băsescu Gallagher scrie: ”Tismăneanu i-a fost de folos lui Iliescu în 2004, deoarece președintele a recunoscut personalitatea lui reală, dincolo de imaginea occidentală de reformist pe care și-o cultiva. Dacă Traian
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
10 ani. Mișcarea muncitorească de la sfârșitul secolului al XIX-lea a reflectat convingerea că cele două partide principale nu-i reprezenta interesele. În 1883, un grup de intelectuali simpatizanți clasei muncitoare au pus bazele organizației Fabian Society, care milita pentru democrație deplină și o economie socialistă. Fabienii au lansat ideea formării unui partid al muncitorilor care să sprijine egalitatea socială. În 1893, minerul scoțian Keir Hardie și fabienii au organizat un grup politic colateral, dezvoltând sindicatele alcătuite din muncitori necalificați pentru
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
a pus amprenta asupra Franței. La sfârșitul seriei bătăliilor napoleoniene, ea nu mai deținea rolul conducător ca putere dominantă pe continent, așa cum îl avusese încă de pe vremea lui Ludovic al XVI-lea. În cele mai multe țări europene, adoptarea ideilor Revoluției franceze (democrație, egalitate în fața legii, abolirea privilegiilor, etc.) au rămas ca moștenire generațiilor următoare. Monarhilor europeni le-a fost foarte greu să restaureze starea de lucruri prerevoluționară (monarhie absolută), și au fost obligați să păstreze anumite reforme făcute în perioada domniei napoleoniene
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
în celebrarea zilei Europei. Deși există preferința de a sărbători ziua Europei pe 9 mai, având în vedere vizibilitatea mai mare a Uniunii Europene, 5 mai este încă celebrată în unele state europene datorită rolului Consiliului în apărarea drepturilor omului, democrației parlamentare și a statului de drept. În contrast, Declarația Schuman a fost doar o propunere de unire a industriilor de cărbuni și oțel ale Franței și Germaniei. Din anul 2003, Ucraina sărbătorește Ziua Europei în cea de-a treia sâmbătă
Ziua Europei () [Corola-website/Science/304619_a_305948]
-
ritmul vorbirii, al poeziei și actelor de mărfuri. Astfel, au apărut scrieri de teatru, drama și dialoguri filosofice. Grecii aveau în comun cultura, religia, limba, obiceiurile, deși nu erau organizați într-un stat, ci în mai multe orașe-state.Arta, teatrul, democrația, filosofia sunt elemente ce au fost moștenite de la civilizația greacă și se manifestă și azi. Prima manifestare culturală a fost lucrările literare ale lui Homer: Iliada și Odiseea ce istoriseau desfășurarea Războiului Troian. Explorează viețile războinicilor ce luptau pentru onoare
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
a trăi în oraș-himeros. Cetățenii unui oraș se considerau cu adevărat civilizați de restul indivizilor din afară considerați "barbari"-hoi barbaroi. Orașele au devenit centre ale dezvoltării științei și filosofiei. Dar au devenit și fronturi de lupta dintre oligarhi și democrații ce își disputau supremația în societatea greacă. Pe plan artistic, se dorea căutarea perfecțiunii: bărbații erau reprezentați prin statui de marmură, înfățișați că fiind goi, perfecți, idealizați, bântuiti de fantomă lui Ahile. De asemenea, se punea accent pe concurență și
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
echipamentului, luptând laolaltă cu cei mai bogați aristocrați. După lupta, se întorceau la viață politică. Lumea elena era un laborator de creare a ideilor, teoriilor și regimurilor ce există și astăzi. Orașele-state erau conduse de diverse tipuri de guvernare: aristocrație, democrație, monarhie. Grecii erau dispuși să aleagă orice sistem care le asigura autorhia, adică ordinea și autoritatea. Monarhia a devenit treptat o relicvă a trecutului îndepărtat. Doar Spartă mai era un oraș-stat monarhic, condus de doi regi. Nu avea legi scrise
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
greci și-au menținut libertatea și autonomia și au rezistat unui mare imperiu prin consolidarea relațiilor. Au lăsat ruinele templelor distruse de perși că un memorial al războiului. Atena, plină de adrelanina de pe urmă victoriei, a inițiat experimente în cultură, democrație și în constituirea unui imperiu comercial. Sub Pericle, a cunoscut o înflorire a artei, arhitecturii, teatrului, științei și filosofiei. S-au construit clădirile de pe Acropola, printre care și Panteonul. S-a dezvoltat tragedia greacă și valorile filosofiei. Alegeriile în funcție de avere
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
decis transformarea Partidului Socialist în Partid Comunist (PCR) și a ratificat afilierea acestuia la Comintern; se înfăptuise nu "unificarea", ci "scindarea" mișcării socialiste din România. Puține zile mai târziu, Gheorghe Grigorovici a subliniat în fața social-democraților bucovineni, în contrast cu "„«bolșevismul» inconștienților”", că "„democrația este unicul drum spre socialism”". În 19-20 iunie 1921 s-au întrunit în Congres general, la Ploiești, reprezentanții mai multor organizații socialiste și social-democrate care nu acceptaseră includerea în PCR; a fost constituită Federația Partidelor Socialiste din România (FPSR) și
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
și social-economice. În discuțiile care au precedat adoptarea Constituției României din 1923, a arătat caracterul nedemocratic al Constituției sovietice: "„... în Republica Sovietică, dictatura proletară se înțelege în sensul că o minoritate dictează asupra majorității covârșitoare a țării și dictează în contra democrației; dărâmă și nimicește democrația”". Figura social-democratului Gheorghe Grigorovici în peisajul politic al României interbelice a fost evocată, decenii mai târziu, de fiul său: Dictatura regală (1938-1940) instaurată de Carol al II-lea a decretat desființarea tuturor partidelor politice, înlocuite printr-
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]