25,290 matches
-
sau denumirea IUPAC: 1,2-etandiol) este un compus organic ce conține doi atomi de carbon într-o catenă saturată, de care se leagă două grupe hidroxil, fiind astfel un diol. Este folosit în general ca și materie primă la fabricarea fibrelor de poliester și în industria textilă; un mic procent este folosit în antigeluri. Este un lichid incolor, inodor și cu gust dulce și are o toxicitate ridicată (este nociv în cazul ingestiei). Cea mai mică doză letală are valoarea LD
Etilenglicol () [Corola-website/Science/335814_a_337143]
-
iar imaginea era inversată deoarece aparatele cu care se făceau măsurătorile (teodolite, nivele etc.) aveau obiective optice care vedeau imaginile inversate, ceea ce în zilele noastre nu mai este cazul. Ulterior au apărut mirele din aluminiu, pliabile sau telescopice, sau din fibră de sticlă. Pentru o mai mare acuratețe, există mire cu bandă de invar, un aliaj cu un coeficient de dilatare termică foarte redus, care pot fi utilizate cu o nivelă digitală de mare precizie. Au gradațiile sub formă de cod
Miră topografică () [Corola-website/Science/332872_a_334201]
-
cu un organ adeziv (la girocotilide). Corpul este acoperit cu o cuticulă subțire la amfilinide și groasă la girocotilide. Sub cuticulă amfilinidelor sunt prezintă 3 zone: zona fibrilară (cu fibrile musculare fine dispuse în toate sensurile), zona musculară (cu predominarea fibrelor longitudinale și transversale) și zona glandulară (cu celule glandulare mari a căror secreție, cu rol de protejare a animalului, ajunge la suprafața cuticulei). Tegumentul girocotilidelor este lipsit de glande. Sub cuticulă au un strat musculos gros format din fibre transversale
Cestodari () [Corola-website/Science/333541_a_334870]
-
predominarea fibrelor longitudinale și transversale) și zona glandulară (cu celule glandulare mari a căror secreție, cu rol de protejare a animalului, ajunge la suprafața cuticulei). Tegumentul girocotilidelor este lipsit de glande. Sub cuticulă au un strat musculos gros format din fibre transversale și longitudinale. Fibrele longitudinale se întind de la un capăt la altul, dând o mare contractilitate animalului. "Sistemul nervos" la cestodari este constituit dintr-o comisură lată, situată în apropierea trompei sau organului adeziv, o pereche de nervi anteriori și
Cestodari () [Corola-website/Science/333541_a_334870]
-
transversale) și zona glandulară (cu celule glandulare mari a căror secreție, cu rol de protejare a animalului, ajunge la suprafața cuticulei). Tegumentul girocotilidelor este lipsit de glande. Sub cuticulă au un strat musculos gros format din fibre transversale și longitudinale. Fibrele longitudinale se întind de la un capăt la altul, dând o mare contractilitate animalului. "Sistemul nervos" la cestodari este constituit dintr-o comisură lată, situată în apropierea trompei sau organului adeziv, o pereche de nervi anteriori și o pereche de nervi
Cestodari () [Corola-website/Science/333541_a_334870]
-
mulți ani de antrenorul Dan Valentin. Prima echipă era alcătuită în majoritate covârșitoare din eleve și avea în componență o singură muncitoare. În 1975, majoritatea componentelor erau foste eleve ale Școlii Sportive Piatra Neamț care au fost angajate la Combinatul de Fibre Sintetice Săvinești, astfel încât, pentru prima dată, două treimi dintre handbaliste erau angajate ale uzinei. Echipa a câștigat în mod constant Campionatul Județean și a jucat meciuri de baraj, dar abia în 1976 a reușit să promoveze în Seria I a
AS FibrexNylon Săvinești (handbal feminin) () [Corola-website/Science/333572_a_334901]
-
bothrion" = groapă mică sau șăntuleț, diminutiv de la "bothros" groapă, șanț) sunt organe de fixare slabe situate pe scolex la unele cestode. Au forma unor simple înfundături (depresiuni sau șanțuri) alungite, longitudinale ale scolexului. Au o musculatură puțin dezvoltată, lipsită de fibre radiare și nediferențiată de parenchimul vecin. Se găsesc în număr de două (la pseudofilide) sau de patru (la tetrarinchide). Unii autori folosesc termenul de pseudobotridii pentru botrii. Pseudofilidele ("Pseudophyllidea") au scolexul prevăzut în general cu 2 botrii (putând însă lipsi
Botrie () [Corola-website/Science/333619_a_334948]
-
tip de organe de fixare la cestode sunt totdeauna în număr de patru, fiind organe de fixare mai evoluate decât botriile. Ele proeminează pe scolex sau chiar sunt pedunculate și au musculatură mai bine diferențiată decât la botrii, formată din fibre circulare și din fibre radiare.
Botrie () [Corola-website/Science/333619_a_334948]
-
fixare la cestode sunt totdeauna în număr de patru, fiind organe de fixare mai evoluate decât botriile. Ele proeminează pe scolex sau chiar sunt pedunculate și au musculatură mai bine diferențiată decât la botrii, formată din fibre circulare și din fibre radiare.
Botrie () [Corola-website/Science/333619_a_334948]
-
regulat. Pe ele se găsesc "orificiile genitale", mascul și femel. Aceste papile apar numai o dată cu formarea organelor genitale. Papile genitale nu există pe proglotele prea tinere și nu se pot vedea bine decât pe proglotele mature. În interiorul proglotelor se află fibre musculare, cordoane nervoase, vase colectoare longitudinale ale sistemului excretor și organele de reproducere mascul și femel. Proglotele sunt străbătute de numeroase fascicule de fibre musculare dorsoventrale de la o față la alta. Datorită acestei musculaturi, la multe specii, ca de exemplu
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
prea tinere și nu se pot vedea bine decât pe proglotele mature. În interiorul proglotelor se află fibre musculare, cordoane nervoase, vase colectoare longitudinale ale sistemului excretor și organele de reproducere mascul și femel. Proglotele sunt străbătute de numeroase fascicule de fibre musculare dorsoventrale de la o față la alta. Datorită acestei musculaturi, la multe specii, ca de exemplu la "Taenia saginata", proglotele mature, rupte de strobil, se pot mișca singure și pot ieși chiar prin orificiul anal, târându-se pe corpul gazdei
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
este activat cu apă. Acest material poate fi aplicat pe orice suport cu suprafața plana, lemn (osb/pâl ), sticla, metal, plastic, tencuiala, lavabila, etc. TEX-WALL LATEX (340 g/mp) - acest material îl găsim în trei variante (periat maț ; nisipos maț ; fibre maț) și permite decorarea pereților expuși unui regim de viață tumultos (săli de așteptare cu banchete / scaune ; săli de clasă ; spatiipublice ; magazine). Adezivul pentru aplicare este livrat separat. OUT-WALL LATEX (304 g/mp) - este recomandat pentru amenajările exterioare și nu
Fototapet () [Corola-website/Science/333757_a_335086]
-
județele Lingchang și Fengqing, din provincia Yunnan. Coroană să are forma conica și scoarță este brună-gri. Straturile superficiale ale lemnului sunt galbene și albe, iar miezul este roșiatic și brun. Masă lemnoasa este ușoară și moale. Lemnul este rezistent, având fibre drepte și fiind ușor de prelucrat. Este un arbore prețios, folosit la ornamentări. Arborele crește rapid și are o mare valoare economică. Arborii descoperiți pe muntele Gaoligong se înmulțesc prin semințe. În județul Fengqing, în 1918, existau 31 de specii
Geografia Chinei () [Corola-website/Science/334589_a_335918]
-
și despicare (tăișuri) dar și penelor pentru ridicare. Penele mai pot fi folosite pentru a separa obiecte, cum ar fi blocuri de piatră tăiată. Topoarele pentru lemne sunt pene atașate unui mâner lung pentru a despica lemnul de-a lungul fibrei. Pana subțire și lungă folosită pentru ajustarea distanței dintre obiecte se numește bailag și este folosită în tâmplărie. Vârful furculițelor și a cuielor sunt deasemenea pene, deoarece despică și separă materialele în care sunt înfipte sau bătute; cuiele rămâne fixate
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
este pana ascuțită de silex care era folosită pentru tăierea țesuturilor (a cărnii) de pe animalele vânate. Tehnologia fierului și a celorlalte metale au dus la apariția cuțitului, folosit în aceleași scopuri. Lama unui cuțit a permis oamenilor să taie carne, fibre și alte materiale de origine vegetală și animală cu mult mai puțină forță decât cea necesară pentru a le rupe prin forța brațelor. Alte exemple sunt plugurile, care separă particule de sol, foarfecele care separă materiale textile, toporul care separă
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
și alte materiale de origine vegetală și animală cu mult mai puțină forță decât cea necesară pentru a le rupe prin forța brațelor. Alte exemple sunt plugurile, care separă particule de sol, foarfecele care separă materiale textile, toporul care separă fibre de lemn și dalta folosită pentru lucrul pietrei. Pene ca ferestrăul și daltele sunt folosite pentru separarea materialelor dense și dure, precum lemnul, piatra solidă sau materiale dure, și realizează acest lucru cu mult mai puțină forță și irosire de
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
talusului și are o mărime variabilă, fiind mai mic și mai puțin proeminent față de tuberculul lateral. Rareori, tuberculul medial poate fi foarte mare și se poate extinde în jos peste calcaneu, contribuind la coaliția talocalcaneană. Pe tuberculul medial se inseră fibrele superficiale și profunde ale fasciculului tibiotalar posterior al ligamentului colateral medial (deltoid), ligamentul talocalcanean medial și ligamentul transvers al talusului. Fasciculul tibiotalar posterior sau partea tibiotalară posterioară a ligamentului colateral medial al articulației talocrurale ("Pars tibiotalaris posterior ligamenti collateralis medialis
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
neplăcută provocată de un eveniment care afectează sau poate afecta țesuturile. Există patru etape majore în procesul de percepție a durerii: transducție, transmitere, percepție, și modulație. Celulele nervoase care detectează durerea au corpuri celulare amplasate în ganglionii rădăcinilor dorsale și fibre care transmit aceste semnale către măduva spinării. Procesul de percepție a durerii începe când evenimentul care provoacă durerea declanșează terminațiile celulelor nervoase senzoriale corespunzătoare. Acest tip de celule transformă evenimentul într-un semnal electric prin transducție. Mai multe tipuri de
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
care transmit aceste semnale către măduva spinării. Procesul de percepție a durerii începe când evenimentul care provoacă durerea declanșează terminațiile celulelor nervoase senzoriale corespunzătoare. Acest tip de celule transformă evenimentul într-un semnal electric prin transducție. Mai multe tipuri de fibre nervoase asigură transmiterea semnalului electric de la celula transductoare la cornul posterior al măduvei spinării, de acolo la trunchiul cerebral, și în cele din urmă de la trunchiul cerebral la diverse părți ale creierului, precum talamusul și sistemul limbic. În interiorul creierului, semnalele
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
terapii. Tehnica Alexander pare folositoare în cazul durerii lombare cronice, existând dovezi care susțin utilizarea metodei yoga. Electrostimularea transcutanată a nervilor (TENS) nu s-a dovedit eficientă în ceea ce privește durerea lombară cronică. Dovezile privind utilizarea talonetelor ca tratament sunt neconcludente. Stimularea fibrelor nervoase periferice, o procedură minim invazivă, poate fi utilă în cazurile de durere lombară cronică care nu răspund la alte metode, deși dovezile care susțin utilizarea sa nu sunt concludente, iar metoda este ineficace pentru durerea care iradiază în picior
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
medii a humerusului într-un singur corp muscular fusiform care se continuă cu un tendon comun puternic, care merge în jos și se inserează pe olecranul ulnei (pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului). O parte din fibrele profunde ale capului medial, numite mușchiul articular al cotului ("Musculus articularis cubiti"), se fixează pe capsula articulației cotului; ele împiedică prinderea capsulei între suprafețele articulare. Fibrele cele mai superficiale ale tendonului comun, se continuă cu fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). În
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
ulnei (pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului). O parte din fibrele profunde ale capului medial, numite mușchiul articular al cotului ("Musculus articularis cubiti"), se fixează pe capsula articulației cotului; ele împiedică prinderea capsulei între suprafețele articulare. Fibrele cele mai superficiale ale tendonului comun, se continuă cu fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). În porțiunea proximală mușchiul triceps brahial este acoperit posterior de mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus"). Mai jos, cele trei capete ale mușchiului sunt acoperite de pielea brațului, iar
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
anterioară pentru mușchiul biceps brahial și mușchiul brahial, și o lojă posterioară pentru mușchiul triceps brahial. se află sub piele, are o formă cilindrică și înconjoară brațul ca un manșon acoperind mușchii brațului. Structural, fascia brahială este formată predominant din fibre conjunctive circulare și longitudinale (oblice inferior și medial). Este subțire anterior (deasupra mușchiului biceps brahial), dar mai groasă posterior (deasupra mușchiului triceps brahial și epicondililor humerali). Fascia brahială este mai densă posterior, în treimea mijlocie a brațului și sub mușchiul
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
și medial). Este subțire anterior (deasupra mușchiului biceps brahial), dar mai groasă posterior (deasupra mușchiului triceps brahial și epicondililor humerali). Fascia brahială este mai densă posterior, în treimea mijlocie a brațului și sub mușchiul deltoid. Ea este întărită medial de fibre provenind din mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major") și mușchiul dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), iar lateral de fibre provenind din mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus"). Pe fascia brațului și în special pe septurile sale se inseră mușchiul brahial ("Musculus brachialis
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
humerali). Fascia brahială este mai densă posterior, în treimea mijlocie a brațului și sub mușchiul deltoid. Ea este întărită medial de fibre provenind din mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major") și mușchiul dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), iar lateral de fibre provenind din mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus"). Pe fascia brațului și în special pe septurile sale se inseră mușchiul brahial ("Musculus brachialis") și mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis"), care acționează ca tensori ai săi. Fascia brațului se continuă proximal (superior) cu fascia
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]