29,866 matches
-
obținute din activități remunerate, în condițiile încadrării respectivei persoane în unul din gradele I sau II de invaliditate, concluzie firească, având în vedere lipsa totală a capacității de muncă a unei astfel de persoane. Prin urmare, Curtea reține că, în ipoteza invalidității, atât copilul beneficiar al pensiei de urmaș, cât și soțul supraviețuitor, pot cumula pensia de urmaș cu venituri obținute din activități lucrative, doar în condițiile unei invalidități de gradul III, potrivit legii anterior referite. Pentru motivele arătate, Curtea nu
DECIZIE nr. 110 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261154_a_262483]
-
primul rând de dreptul intern și de competența instanțelor interne. În această privință, Guvernul menționează că, în dreptul românesc, nu există nicio dispoziție legală care stabilește o ordine de preferință între declarațiile succesive făcute în timpul cercetării penale și în fața instanțelor, în ipoteza în care acestea ar fi contradictorii. În opinia sa, Curtea de Apel Timișoara și-a întemeiat decizia pe probe obținute în mod legal, care demonstrează în mod convingător vinovăția reclamantului. 43. În aceste condiții, Guvernul concluzionează că instanțele au pronunțat
HOTĂRÂRE din 9 aprilie 2013 în Cauza Flueraş împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261186_a_262515]
-
o lege (art. 35 și următoarele din Codul de procedură penală). Mai mult, norma este neclară pentru că s-ar înțelege că numai instanța judecătorească competentă să judece fondul poate dispune măsura arestării preventive, fiind, se pare, excluse astfel și alte ipoteze care se pot ivi în cursul procesului penal. Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau judecătorul care soluționează cauza în căile de atac par a nu mai avea competența de a dispune măsura arestării preventive. De
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
23 alin. (2) din Constituție ar trebui să vizeze și măsura conducerii administrative. 80. De asemenea, prin modificarea alin. (8) al art. 23 în sensul introducerii noțiunii de "celui condus administrativ", devine improprie folosirea termenului "învinuire" pentru toate cele 3 ipoteze, acesta referindu-se, ca termen generic, doar la reținere și arestare, ca măsuri preventive. 81. Așadar, Curtea constată că măsura de conducere administrativă, pe de o parte, trebuie delimitată în mod clar de măsurile preventive ce se pot dispune în
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
candidații trebuie să aibă cetățenia română și domiciliul în România. Or, introducerea unei condiții temporale cu privire la domiciliul candidatului, indiferent de durata acesteia, reprezintă o evidentă suprimare a dreptului de a fi ales al cetățenilor români care nu se regăsesc în ipoteza normei juridice. O atare concluzie se impune dat fiind faptul că cetățenii români, indiferent de durata de timp în care au avut domiciliul în România, beneficiază de drepturile și libertățile consacrate de Constituție; în caz contrar și egalitatea în drepturi
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
România cu cel puțin 6 luni înainte de data alegerilor, încalcă limitele revizuirii Constituției, suprimând principiul universalității drepturilor, reglementat de art. 15 alin. (1) din Constituție, dreptul de a fi ales al cetățenilor cu domiciliul în România care nu îndeplinesc noua ipoteză normativă restrictivă, precum și o garanție a acestuia, egalitatea în drepturi. 137. Pentru aceste considerente, cu majoritate de voturi, Curtea constată neconstituționalitatea completării art. 37 din Constituție cu un nou alineat, alin. (2^1), referitor la condiția domiciliului în România cu
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
ca obiect constituționalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7) și art. 40 alin. (2) și (4) din Constituție. Curtea reține că partidele politice nu sunt ab initio neconstituționale, ci ele sunt declarate neconstituționale ca urmare a nerespectării unei ipoteze normative a Constituției în cazul de față. În acest sens, art. 41 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 prevede că "partidele politice pot fi declarate neconstituționale". 141. Așadar, Curtea apreciază că formularea art. 40 alin. (2) din Constituție trebuie
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
face apel în mod direct împotriva unor astfel de ordonanțe în fața Curții Constituționale și, în consecință, toate ordonanțele de urgență, care nu se referă la drepturile omului, nu ar putea fi deloc controlate" (paragraful 55). De altfel, referindu-se la ipoteza în care Avocatul Poporului ar fi privat de posibilitatea contestării constituționalității ordonanțelor de urgență ale Guvernului în mod direct, independent de existența unui proces judiciar, Comisia de la Veneția a apreciat că "o astfel de lacună gravă în sistemul de control
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Chiar dacă propunerea modificatoare prevede că "activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare", în concret, prin instituirea unei obligații constituționale în sarcina persoanelor prevăzute în ipoteza normei de a se prezenta în fața comisiei de anchetă parlamentară, propunerea legislativă de revizuire aduce atingere libertății individuale, consacrată de art. 23 din Constituție, care poate fi restrânsă doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de textul constituțional. 207. Mai
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
a Parlamentului, ci se află în situația de a decide el însuși numirea unor miniștri, la propunerea prim-ministrului. 265. Curtea observă că intenția inițiatorilor propunerii legislative de revizuire a Constituției a fost aceea de a elimina diferențele prevăzute în ipotezele celor trei alineate ale art. 85, respectiv modificarea alin. (2) în sensul înlăturării competenței decizionale a Președintelui României în numirea membrilor Guvernului. Însă norma constituțională propusă prevede, ca procedură parlamentară, doar audierea candidaților la funcția de membru al Guvernului în
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, respectiv instituirea obligației constituționale de audiere a candidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului, organe interne de lucru ale Camerelor Parlamentului a căror activitate are caracter pregătitor, nu creează o situație identică ipotezelor prevăzute de alin. (1) și (3) ale art. 85, în care numirea de către Președintele României a miniștrilor este un act de executare a unei hotărâri a Parlamentului și de învestire, pe această bază, a miniștrilor, de către șeful statului. 268. Curtea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
parte. Numărul solicitărilor de învestitură a fost mărit la trei pentru a corela dispoziția constituțională cu propunerea de modificare care vizează prevederile art. 103 referitoare la procedura de învestitură a Guvernului. 275. Or, Curtea constată că există o contradicție între ipotezele de aplicare a dispozițiilor constituționale astfel modificate: pe de o parte, norma imperativă privind obligația Președintelui de a dizolva Parlamentul dacă sunt întrunite cumulativ cele două condiții menționate mai sus, și, pe de altă parte, condiția consultării prealabile a președinților
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
exprimate, Parlamentul va fi dizolvat, urmând ca în termen de 45 de zile calendaristice să se organizeze alegeri parlamentare anticipate. Prevederile art. 90 alin. (3) se aplică în mod corespunzător." 299. Norma modificatoare instituie o sancțiune politică aplicată Parlamentului în ipoteza în care propunerea de demitere a Președintelui României, ca urmare a suspendării din funcție prin hotărârea Senatului și a Camerei Deputaților, adoptată în ședință comună, nu întrunește majoritatea de 50% plus unu din voturile valabil exprimate la referendumul organizat pentru
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
perspectiva actului juridic prin care se constată dizolvarea. Atât timp cât dizolvarea este condiționată de validitatea referendumului ��i de constatarea rezultatului acestuia, atribuții care intră în competența Curții Constituționale, Curtea, cu unanimitate de voturi, recomandă completarea normei constituționale în sensul că, în ipoteza dată, dizolvarea Parlamentului să fie constatată prin aceeași hotărâre a instanței constituționale prin care sunt confirmate rezultatele referendumului. 301. Întrucât Curtea a recomandat eliminarea modificărilor propuse dispozițiilor art. 90 alin. (3), care stabilesc cvorumul de participare la referendum, pe motiv
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
imposibilitatea adaptării soluției normative analizate la noile situații intervenite. 322. Astfel, deși aparent textul analizat clarifică competențele Președintelui României, prin rigidizarea excesivă a procedurii de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru, pe de o parte, nu acoperă toate ipotezele constituționale posibile, iar, pe de altă parte, nu ține cont de configurația/situația politică existentă în Parlament. În aceste condiții, o atare procedură lipsită de flexibilitate poate da naștere cu ușurință la crize politice și, astfel, se constituie într-un
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
în privința candidatului desemnat pentru funcția de prim-ministru, se repetă sintagma "își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere" în condițiile în care toate cele trei ipoteze au în vedere faptul că acesta nu a obținut votul de încredere indiferent de motivele care au determinat acest lucru. 324. Pe de altă parte, prin modalitatea de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru, se ajunge la o
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
aceluiași art. 110 care face, în continuare, trimitere la alineatul (1), respectiv are în vedere un Guvern al cărui mandat a încetat la data validării alegerilor parlamentare generale și care, astfel, îndeplinește numai acte necesare pentru administrarea treburilor publice. Or, ipoteza nou introdusă se referă la un Guvern cu mandat deplin, excluzând posibilitatea unui Guvern al cărui mandat să fi încetat în perioada cuprinsă între validarea alegerilor parlamentare generale și data învestirii noului Guvern. 333. Pentru aceste considerente, cu unanimitate de
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
punctele de vedere în mod corespunzător, aspect a cărui reglementare este, de asemenea, de nivelul legii organice. 427. Adoptarea acestei soluții legislative impune corelarea prevederilor art. 146 lit. b) cu cele ale art. 147 alin. (3) din Constituție, respectiv eliminarea ipotezei în care tratatul sau acordul internațional nu a fost supus controlului a priori de constituționalitate. Urmând logica normelor constituționale, eliminarea acestei ipoteze ar avea ca efect excluderea tratatelor sau acordurilor internaționale de la controlul a posteriori, acestea nemaiputând forma obiectul excepțiilor
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
impune corelarea prevederilor art. 146 lit. b) cu cele ale art. 147 alin. (3) din Constituție, respectiv eliminarea ipotezei în care tratatul sau acordul internațional nu a fost supus controlului a priori de constituționalitate. Urmând logica normelor constituționale, eliminarea acestei ipoteze ar avea ca efect excluderea tratatelor sau acordurilor internaționale de la controlul a posteriori, acestea nemaiputând forma obiectul excepțiilor de neconstituționalitate în condițiile art. 146 lit. d) din Constituție. Desigur că, în sine, și această soluție legislativă este discutabilă, câtă vreme
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
în cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii. 36. Din analiza întregului context normativ, precum și din analiza cauzelor în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că pot fi distinse mai multe ipoteze. Astfel, în funcție de natura dispozițiilor din Legea nr. 165/2013 , Curtea reține, pe de-o parte, existența unor prevederi cu caracter procedural, ce instituie anumite termene, prevederi în care se încadrează și dispozițiile de lege criticate, iar, pe de altă parte
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, nu fac decât să stabilească o condiție de exercitare a accesului la justiție, care la momentul introducerii cererii de chemare în judecată nu exista. 44. Cu alte cuvinte, o atare ipoteză nu ține seama de faptul că cererea de chemare în judecată trebuie să respecte condițiile de formă și de fond care sunt reglementate de actele normative în vigoare de la momentul introducerii ei. Prin urmare, nu se recunosc efectele consumate ale
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
fi calificată însă ca venind în contradicție cu dreptul de asociere. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției, a art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate fi reținută, prevederile constituționale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, însă, nu s-a constatat. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 129 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260990_a_262319]
-
mijloace care asigură transmiterea textului ordinului și autorizării judiciare, precum și confirmarea expedierii acestuia. În această situație, comunicarea ordinului de inspecție și a documentelor aferente acestuia se socotește îndeplinită la data și ora înscrise pe copia imprimată a confirmării expedierii. În ipoteza în care comunicarea nu se poate face prin niciuna dintre modalitățile prevăzute mai sus, inspectorii de concurență vor proceda la afișarea ordinului de inspecție, a autorizării judiciare și a ordinului de declanșare a investigației la amplasamentul destinat inspecției, întocmind în
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) legea concurenţei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260511_a_261840]
-
nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare. Hotărârea curții de apel este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare. Instanțele vor soluționa cauza de urgență și cu precădere. ... (7) La solicitarea Consiliului Concurenței, în ipoteza în care poate exista o opoziție la desfășurarea inspecției, organele de poliție sunt obligate să însoțească și să asigure sprijinul necesar echipelor de inspecție, în exercitarea puterilor de inspecție. ... (8) Comunicările dintre întreprinderea sau asociația de întreprinderi investigate și avocatul
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) legea concurenţei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260511_a_261840]
-
nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cea aferentă anului financiar în care întreprinderea sau asociația de întreprinderi a înregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referință pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancțiunii. În ipoteza în care nici în anul anterior anului de referință pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancțiunii întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere. ... (2) Prin excepție de la
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) legea concurenţei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260511_a_261840]