25,213 matches
-
noastre, se probează arheologic prin descoperirea întâmplătoare a mormântului unui nomad, al cărui schelet a fost găsit la un loc cu craniul, părți de oase și copitele calului său, dar și urmele harnașamantului, dovezi de netăgăduit ale practicilor funerare specifice neamurilor turanice, despre care am scris la începutul lucrării. Vatra satului Torcești, la fel ca în majoritatea așezărilor din zonă, se suprapune pe urme de locuiri străvechi constând în silexuri, ce au servit drept materie primă sau chiar unelte primitive, fragmente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și se aflau în interiorul hotarelor”. Astfel că „satul Torcești din ținutul Tecuciului” menționat într-un act din 1634 - din care un Melinte și un Trif, acesta fiind „fiul lui Ionașco Căuia” (numele acesta, Căuia, bănuim că stă la baza prolificului neam al Căuleștilor, răspândit pe toate vetrele vechi umbrăreștene) - surprinde perioada de desăvârșire a fărâmițării obștii ancestrale, prin daniile și vânzările făcute unor slujbași de stat, cum a fost Ștefan căpitanul, în cazul din 1634, Mitre Apostol și Vasile Costache și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 7094 (1596) slavonu relativ la moșiia Torceștii”. Vechimea mai mare a satului este sugerată și de terminația numelui, sufixul la plural -ești fiind dovadă a ființării în acest loc, la un moment dat, a unei comunități familiale puternice, a unui neam cu apelativul Torca sau Torcea, de la care, apoi, își va trage numele satul întreg. De asemenea, forma hotarelor moșiei, implicit a satului în întregimea sa, cu lungime și lățime ce țin de fenomenul numit însorărire, fenomen considerat de către logofătul Costache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în suita domnitorului, era văr primar cu Costăcheștii, mama sa, Tudosica, fiind soră cu Vasile Costache și cu serdarul Costache, deci fiică a lui Gavriliță, de la care primise stăpânire Blăjerii (Ivești). Rezultă că boierii din partea locului, mai ales cei din neamul Costacheștilor, nu agreau încă alianța cu muscalii, ci dimpotrivă, ei au continuat să rămână pe poziția adoptată de predecesorii lor, în frunte cu Lupul Costache, în anul 1711, în speță antirusă; din acest motiv se aflau de partea domnului; încurajați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fata Mitrei Vornicul”, iar el a vândut-o căpitanului Toader Ciornei la prețul de 16 lei, fără a fi întrebat în prealabil „pe dumnialui stolnicul Toader, fiindu-mi dumnialui - recunoaște vânzătorul acum în zapisul de răscumpărare - niam de pe giupâniasa dumisale”, neam apropiat, constatăm noi, căci soția lui Toader Costache, Maria, îi era „nepoată de văr primar”, deci cu drept de preemțiune (protimisis) la cumpărare. În urma judecății care a avut loc, Toader Costache restituie suma primită pentru vânzarea țigăncii Sanda și care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Toader Costache restituie suma primită pentru vânzarea țigăncii Sanda și care consta în doi boi socotiți la 9 lei, plus diferența de 7 lei numerar, și încă o sumă pentru „hrana boilor”. Toader Costache a fost, întrucâtva, preocupat de istoria neamului românesc. La Academia Română se păstrează un manuscris, ce învederează interesul său pentru domeniul istoriei, manuscrisul purtând însemnarea: „Acest Letopiseț a/l/ țării Moldovei, de descălecatul și întâi de Traian împăratul Râmului cu râmlenii și pentru a doua descălecare de Dragoș-vodă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documentar mai târziu, pe partea răzeșească a Umbrăreștilor, adică pe mai puțin de jumătatea hotarului întreg al moșiei, împărțirea aceasta pe bătrâni producându-se în prima jumătate a secolului al XVII-lea, după cum se poate calcula pe baza spiței de neam a bătrânului Vlasie, în care se găsesc înscrise cele șase generații după efectuarea primei partajări a satului pe bătrâni. Ar rezulta că numai pe această parte de moșie se afla o populație de aproximativ 170 de suflete, ceea ce pentru timpul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fugiți și ascunși din cauza războiului ruso-turc din anii anteriori (1768-1774), timp în care Moldova a cunoscut ocupația rusească. În catagrafia din 1831 s-a inclus o rubrică în care s-a trecut și apartenența anterioară la alt stat ori alt neam (cetățenia deci) precum: „sudeți austriicești” ori „greci, bulgari, sârbi de la Dunăre”. La Umbrărești au fost înscriși „5 bulgari fără bir”, dar cu numele: „Micul sârbul, Stan sin Lupul sârbul, Manole sin Lupu sârbu, Ignat sin Sandul sârbu, Andrei Maccil”, ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
amănunt a tuturor surselor documentare, analiza și interpretarea lor corespunzătoare ne pot oferi informații cu mult mai aproape de realitatea demografică din satele românești, ne pot dovedi existența unei populații stabile, legate de aceste locuri prin puternica ancoră a obârșiei din neam în neam, din moși și strămoși, creșterea demografică realizându-se pe calea sporului natural, în primul rând, și nu altfel. Se dovedește că permanența și continuitatea românească în satele noastre și în țară este o realitate care nu poate fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tuturor surselor documentare, analiza și interpretarea lor corespunzătoare ne pot oferi informații cu mult mai aproape de realitatea demografică din satele românești, ne pot dovedi existența unei populații stabile, legate de aceste locuri prin puternica ancoră a obârșiei din neam în neam, din moși și strămoși, creșterea demografică realizându-se pe calea sporului natural, în primul rând, și nu altfel. Se dovedește că permanența și continuitatea românească în satele noastre și în țară este o realitate care nu poate fi dezmințită prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în care au viețuit și evoluat comunitățile umbrăreștene, stau mărturie indisolubilei și inconfundabilei noastre entități afirmată în străbunele hotare de-a lungul veacurilor. Căci, într-adevăr, dacă „viața modestă de la sate nu lasă alte urme decât DURATA, ÎNTĂRIREA și ÎMBOGĂȚIREA NEAMULUI”, cum a remarcat Nicolae Iorga, fenomenul veșniciei a fost posibil tocmai pentru că în sat a sălășluit esența existenței și devenirii noastre ca popor și stat. Țăranul român a rămas și este „argumentul viu și cel mai puternic al autohtoniei” românești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru că în sat a sălășluit esența existenței și devenirii noastre ca popor și stat. Țăranul român a rămas și este „argumentul viu și cel mai puternic al autohtoniei” românești, lui închinându-i Liviu Rebreanu imnul său de laudă întru nemurirea neamului, imn care s-a vrut și se vrea un îndemn la o neobosită și neîncetată muncă pentru realizarea istoriei adevărate și autentice a satului românesc, nescrisă încă cum trebuie. 2. Suprafața satelor umbrăreștene în lumina documentelor Mărimea suprafețelor stăpânite de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mărturia esențială a transformărilor de acest gen din viața comunităților sătești petrecute în prima parte a începutului de Ev Mediu, fenomen specific satelor românești, sate care nu au intrat în stăpânirea și sub ascultarea unor cuceritori străini de limbă și neam, nici la șefi locali prin intermediul și cu investirea de către niscaiva cuceritori, așa cum s-a întâmplat prin alte locuri străine. Dovada peremptorie a acestui specific românesc o aflăm și în disoluția incompletă, parțială și treptată a numeroase obști, multe păstrându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
interesantă diversitate de categorii social-economice, pornind de la umilul rob la marele boier. Din analiza urmelor documentare, observăm cum o îndelungată vreme diferențierile sociale și economice erau abia perceptibile, excepție făcând oamenii căzuți în robie, întotdeauna străini de obște și de neam. În paginile următoare venim cu câteva considerații referitoare la această categorie de oameni, problematică avută în atenție de mulți cercetători. 2. Robii Este bine stabilit de către istoricii români faptul că pe teritoriul locuit acum de noi, românii, nu a existat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Există documente din care se constată că anumiți consăteni ai refugiaților s-au folosit de împrejurare și au sustras bunuri materiale ale consătenilor. Este adevărată și situația că anumiți stăpâni de moșie chemau oameni străini și de sat, și de neam, numeroase documente atestă fenomenul, dar situația consemnării documentare a cazurilor din speța dată derivă din faptul că nu puteau fi așezați locuitori străini pe o anumită vatră fără aprobarea autoritățiilor domnești, deci fără act. De aici și impresia bogăției documentare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sa, au pus instituția veciniei în relație nemijlocită cu satele ce au dobândit, la un moment dat, statutul de slobozii. Potrivit opiniilor lor, sloboziile ar fi fost populate în exclusivitate cu oameni aduși de prin alte părți, cei mai mulți de alt neam, toți scutiți pentru un timp de unele obligații în schimbul așezării pe o anumită moșie și vatră veche indicată de autoritatea domnească. După expirarea termenului pentru care fuseseră acordate scutirile, locuitorii treceau la starea de vecinie cu toate consecințele ce decurgeau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce exista între țăranii cu statut de vecini și țăranii dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini „nu-i puteau vinde pe câte unul, ca pe țigani” ci numai „când se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini „nu-i puteau vinde pe câte unul, ca pe țigani” ci numai „când se vindea vreun
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile Alecsandri și întreaga pleiadă de patrioți de atunci, unii nu au ezitat ca, în situații cruciale pentru viitorul țării, să-și sacrifice interese și privilegii personale pentru a se pune în folosul celor mulți, în slujba intereselor țării și neamului lor în ultima instanță. Ei merită respectul și gratitudinea noastră deplină, cu atât mai mult cu cât timpurile ce au urmat au întunecat din nou seninul adus de ei. 4. Reforma agrară din anul 1864 „...este timpul ca cuvintele să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se prezintă, documentar, felul cum s-a produs la umbrăreștenii de la vest de apa Bârladului separarea părții boierilor Costăchești de cele răzeșești. Am arătat într-un capitol precedent că, până în anul 1704, stăpânirea a fost devălmașă, răzeșească, în totalitatea moșiei, neamul Costache având aici „părți nealese” timp de generații. Aspectul rezultă clar din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri privind „ocinile părintești”. Readucem în atenție fragmente din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iar partea părinților noștri și pe zapisă, iar să fie a surori-me, Tudosăicăi” (subl. n.), rezultând clar că părțile nu fuseseră separate încă, și așa vor rămâne până la 1 septembrie 1704 (început de an la vremea respectivă), când stăpânul părților neamului Costachi de atunci va ieși din indiviziunea Umbrăreștilor. Actul hotarnic prin care se face separarea nu s-a păstrat, ori n-am dat noi de el, dar conținutul său de bază se află menționat într-un document ce relatează o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o dovadă că termenul răzeș înseamnă, în primul rând, părtaș la un venit dintr-o moșie și nu proprietar de pământ. Ilustrăm credința noastră prin câteva exemple din perimetrul moșiei Umbrărești-răzeșească. În anul 1832, Dănăilă Bărghieriul cu alți frați și neamuri din satul Matca, răzeși de moșia Umbrărești, ținutul Tecuciului, fiind depărtați de „starea locului”, se văd „lipsiți de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânit de către noi din vechi, pi cari am apucat și pi părinții noștri și nu s-au acolisit nimenea”. În 1835, „s-au pus în tăria sa un Diaconu Darie de la satul Umbrărești supt cuvânt că ar fi și el neam cu noi într-acel bătrân și i să faci driaptă parte-sa să iei a treia parti, după o scrisoare dată de răzășii din 1784. Și de atunci și până acum nu s-au cunoscut de moșina, nici nu s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scrisori cât au trăit părinții noștri”, ca abia în 1836 să apară cu această pretenție. Ca în fiecare caz din speța dată, părțile prezintă varii dovezi, de interes istoric astăzi fiind și „mărturia din 1784, ce este pe numele Morăreștilor”, neam rămuros la Umbrărești în perioada respectivă și de la care se revendică cu drept de stăpânire Diaconu Darie, dar și „țădula hotarnică din 1817 octomvrie 28 [...] cu spiță din dos de alegere ce au făcut bătrânului preotului cu neamurile sale din partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]