25,546 matches
-
ființei românești", Centrul Județean al Creației Populare Mehedinți, Turnu-Severin, 1999; -"Călătorie către Sfânta Maria / însemnările unui pelerin la Czestochowa", Ed. Radical, Turnu-Severin, 2000; -"A Doua Venire - "teatru, ediție bilingvă română-engleză, versiunea engleză Ioana Fruntelată, Ed. Radical, Turnu-Severin, 2001; -"Ultimul refugiu / povestiri montane," Editura Prier, Drobeta Turnu-Severin, 2002; ediția adoua, Ed. Prier, Drobeta Turnu Severin, 2007; -"Fata de la schit" - roman, Ed. Prier, Turnu Severin, 2004; -"Tagma mincinoșilor - "povestiri pescărești, Ed. Prier, Turnu Severin, 2006. Etnologie: -"Interpreți din Mehedinți," C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
teatru, ediție bilingvă română-engleză, versiunea engleză Ioana Fruntelată, Ed. Radical, Turnu-Severin, 2001; -"Ultimul refugiu / povestiri montane," Editura Prier, Drobeta Turnu-Severin, 2002; ediția adoua, Ed. Prier, Drobeta Turnu Severin, 2007; -"Fata de la schit" - roman, Ed. Prier, Turnu Severin, 2004; -"Tagma mincinoșilor - "povestiri pescărești, Ed. Prier, Turnu Severin, 2006. Etnologie: -"Interpreți din Mehedinți," C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Spune, spune, moș bătrân -folclor literar din Mehedinți", Ed. MJM, Craiova, 2003; -"Repere etnologice mehedințene," Ed. MJM, Craiova, 2006; -"Tezaur folcloric „Izvorașul”. Balade și
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Internațional de poezie „Mihai Eminescu”, ediție a XI-a, Drobeta Turnu-Severin, Orșova, 14-15 ianuarie 2001; -"Premiul Uniunii Scriitorilor - Filiala Craiova", decembrie 2002, pentru piesa de teatru „A Doua Venire” ediție bilingvă română-engleză, Ed. Radical, 2001; - "Premiul pentru volumul „Ultimul refugiu” (povestiri montane), Ed. Prier, Drobeta Turnu Severin, 2007 - "la Festivalul Național de Literatură „Sensul iubirii”, ediția a XII-a, Drobeta Turnu Severin, 2007; -"Diploma de excelență pentru revista „Răstimp”," - la 10 ani de apariție neîntreruptă, Festivalul Național de Literatură „Sensul iubirii
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului francez Albert Camus. Ea a fost publicată pentru prima dată în 1957, ca parte dintr-o colecție intitulată "Exilul și împărăția" ("L'exil et le royaume"). Povestirea este formată dintr-un monolog lung al unui misionar creștin care
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului francez Albert Camus. Ea a fost publicată pentru prima dată în 1957, ca parte dintr-o colecție intitulată "Exilul și împărăția" ("L'exil et le royaume"). Povestirea este formată dintr-un monolog lung al unui misionar creștin care cade într-o stare de negare, delir și halucinație după ce trăiește martiriul provocat de un trib de nomazi animiști din deșert pe care a vrut să-l evanghelizeze. "Renegatul
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
misionar creștin care cade într-o stare de negare, delir și halucinație după ce trăiește martiriul provocat de un trib de nomazi animiști din deșert pe care a vrut să-l evanghelizeze. "Renegatul" este una dintre cele mai obscure și confuze povestiri publicate în "Exilul și împărăția". Povestea începe cu naratorul, care și-a pierdut cumva limba, așteptând în deșert cu o pușcă. O mare parte din ceea ce spune naratorul la începutul poveștii nu este explicată decât mult mai târziu. După paginile
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
punct de vedere exprimat la persoana a III-a pentru linia de final: "Un pumn de sare îi umplu gura sclavului flecar". Stilul folosit de Camus în "Renegatul" este reprezentativ pentru naratorul fictiv și poate fi uneori dificil de descifrat. Povestirea este scrisă dintr-o perspectivă la persoană I, iar, la fel ca și naratorul, limbajul este confuz, incoerent și dezorganizat; lăsând cititorul să pună cap la cap faptele din monologul isteric și nevrotic. Camus însuși era un ateu. În eseul
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
atunci când naratorul se compară cu Isus pe cruce, există de asemenea paralela că acțiunile naratorului vor cauza mai multe vărsări de sânge; la fel cum răstignirea lui Isus a dus la un război care continuă și astăzi. De-a lungul povestirii iese în evidență tema dominării și a asupririi. Naratorul călătorește la Taghaza cu intenția de a-i converti pe localnici la propriile sale convingeri. Odată capturat de trib, naratorul este asuprit fizic și psihic de către răpitorii săi până când se cedează
Renegatul sau un spirit confuz () [Corola-website/Science/333259_a_334588]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului francez Albert Camus. Ea a fost publicată pentru prima dată în 1957, ca parte dintr-o colecție intitulată "Exilul și împărăția" ("L'exil et le royaume"). Povestirea se referă la un cuplu Pieds-noirs căsătorit și fără copii, Janine
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului francez Albert Camus. Ea a fost publicată pentru prima dată în 1957, ca parte dintr-o colecție intitulată "Exilul și împărăția" ("L'exil et le royaume"). Povestirea se referă la un cuplu Pieds-noirs căsătorit și fără copii, Janine și Marcel, care trăiesc în Algeria. Ea este scrisă la persoana a III-a urmărind evenimentele din viața Janinei. Marcel este un negustor de stofe, iar Janine este asistenta
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
cu stele. Înapoi în camera de hotel, Marcel se trezește și Janine izbucnește în lacrimi. Janine insistă că nu s-a întâmplat nimic și nu-i spune nimic soțului despre frustrările ei sau despre escapada ei nocturnă către fort. Titlul povestirii este luat din Ioan 8:3-11 - , în care mulțimea aduce pentru judecată o femeie adulteră înaintea lui Isus, pedeapsa obișnuită pentru adulter fiind moartea prin lapidare. Isus afirmă că prima piatră să fie aruncată de cel care nu are niciun
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
fie capabilă să judece o altă ființă umană pentru că nicio persoană nu deține nevinovăția absolută. Contrar titlului, Janine nu comite în niciun moment vreun act fizic de adulter. Adulterul în cauză este simbolic și în propria sa imaginație. Până la sfârșitul povestirii, Janine este vinovată doar de gând, nefiind clar dacă mai târziu ea va lua măsuri pentru a-și combate frustrarea sau dacă ea este pregătită să se întoarcă la viața sa de dinainte și să-o accepte așa cum este. Titlul
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
sau dacă ea este pregătită să se întoarcă la viața sa de dinainte și să-o accepte așa cum este. Titlul ar putea fi interpretat în sensul că voința de a comite actul este egal cu actul în sine. La începutul povestirii, Janine reflectează cu privire la adolescența ei și la perioada în care și-a întâlnit viitorul soț, precum și la alegerea făcută de ea la acel moment între siguranță și independență. Reacționând la diferitele evenimente din povestire, percepția Janinei față de ea se schimbă
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
cu actul în sine. La începutul povestirii, Janine reflectează cu privire la adolescența ei și la perioada în care și-a întâlnit viitorul soț, precum și la alegerea făcută de ea la acel moment între siguranță și independență. Reacționând la diferitele evenimente din povestire, percepția Janinei față de ea se schimbă de la conștientizarea greutății ei și a condiției fizice precare până la mândria de a se simți în continuare atractivă pentru alți bărbați. Povestirea ar putea fi considerată ca fiind mai mult despre recâștigarea tinereții pierdute
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
la acel moment între siguranță și independență. Reacționând la diferitele evenimente din povestire, percepția Janinei față de ea se schimbă de la conștientizarea greutății ei și a condiției fizice precare până la mândria de a se simți în continuare atractivă pentru alți bărbați. Povestirea ar putea fi considerată ca fiind mai mult despre recâștigarea tinereții pierdute decât despre adulterul în sine. De-a lungul povestirii, Janine este respinsă repetat de soțul ei din cauza inerției sale inerente, a vârstei sale înaintate și a lipsei de
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
greutății ei și a condiției fizice precare până la mândria de a se simți în continuare atractivă pentru alți bărbați. Povestirea ar putea fi considerată ca fiind mai mult despre recâștigarea tinereții pierdute decât despre adulterul în sine. De-a lungul povestirii, Janine este respinsă repetat de soțul ei din cauza inerției sale inerente, a vârstei sale înaintate și a lipsei de vitalitate. În mod similar, Janine este atrasă de puterea și vigoarea primară. Omul din autobuz de care ea este privită pentru
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
acoperișul fortului. Acest eveniment este descris într-un mod erotic, ca și cum adulterul ei a avut loc nu cu un alt bărbat, ci cu noaptea-însăși într-o acțiune de eliberare temporară de viața ei servilă și plină de constrângeri. La începutul povestirii, Janine este descrisă ca bazându-și existența pe soțul ei, care are nevoie de ea și astfel ea are un motiv de a exista. Cu toate acestea, ea devine dezamăgită de soțul ei și de viața lui limitată. În cursul
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
ca anexă a soțului ei până la a deveni parte a unei lumi nesfârșite. Acesta este adulterul ei. Ca și în alte scrieri ale lui Camus, " Femeia adulteră" se petrece în Algeria, dar băștinașii algerieni nu joacă un rol semnificativ în povestire. Marcel în special, afișează dispreț și neîncredere pentru arabi; nici el și nici Janine nu s-au deranjat să învețe limba arabă și ori de câte ori Marcel vorbește despre sau cu un băștinaș algerian își exprimă dezaprobarea. "Căderea", un roman a cărui
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
s-au deranjat să învețe limba arabă și ori de câte ori Marcel vorbește despre sau cu un băștinaș algerian își exprimă dezaprobarea. "Căderea", un roman a cărui acțiune nu se petrece în Algeria, ci la Amsterdam, și conceput inițial ca o altă povestire din "Exilul și împărăția", duce o lipsă similară de personaje de origine olandeză. Ambele personaje principale din "Căderea" sunt presupuse a fi franceze, în timp ce cetățenii olandezi nu rostesc niciun cuvânt și nu li se spune niciodată pe nume.
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului francez Albert Camus. Ea a fost publicată pentru prima dată în 1957, ca parte dintr-o colecție intitulată "Exilul și împărăția" ("L'exil et le royaume"). Acțiunea povestirii se petrece în Brazilia (pe care Camus a vizitat-o
Piatra care crește () [Corola-website/Science/333299_a_334628]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului francez Albert Camus. Ea a fost publicată pentru prima dată în 1957, ca parte dintr-o colecție intitulată "Exilul și împărăția" ("L'exil et le royaume"). Acțiunea povestirii se petrece în Brazilia (pe care Camus a vizitat-o în 1949): D'Arrast, un inginer francez, a venit acolo pentru a construi un dig de-a lungul unui râu. Obosit și singur, el se va integra în grupul social
Piatra care crește () [Corola-website/Science/333299_a_334628]
-
el se va integra în grupul social din sat prin participarea la un festival care combina o sărbătoare creștină și ritualuri voodoo. El este un Sisif fericit că a luat parte la acțiunea colectivă prin purtarea unei pietre în timpul procesiunii. Povestirea îl urmărește pe un inginer francez, d'Arrast, cum este condus de un șofer localnic, Socrates, în orașul Iguape (Brazilia), unde trebuie să construiască un dig înalt care să prevină indundarea cartierelor mărginașe de apele unui râu învolburat. După un
Piatra care crește () [Corola-website/Science/333299_a_334628]
-
Doman, revista Arges, nr 11/ noiembrie 2012 Drame bufe de Gabriela Gheorghișor, Literara nr 48/2012 Mă bucur că ați confirmat, prin evoluția dv., buna impresie pe care mi-ați făcut-o în 2002, când aveați doar 25 de ani. Povestirea „Colonia subterană” (parte a volumului Radiografia unei zile de mai, ed Cartea Romaneasca 2012), pe care mi-ați trimis-o acum, are un subiect original - viața copiilor străzii în canale - și este scrisă admirabil. Dv. identicați ceva frumos într-un
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
citesc întreaga carte. Alex Ștefănescu, www.alexstefanescu.ro, 16 decembrie 2012 Cristian Meleșteu practică o proză solid ancorată în calitățile de narator ale autorului, stilul jucînd fără nici o urmă de îndoială locul decisiv. În toate cele trei texte avem o povestire centrată asupra unui personaj, narată fie la persoana întâi, cum este cazul microromanului care dă și titlul volumului, fie dintr-o perspectivă extrem de apropiată personajului, cu numeroase pasaje de discurs indirect liber, cu intromisiuni voite ale vocii auctoriale în text
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
a apărat autenticitatea tradițiilor istorice ale Vechiului Testament, în special cu privire cucerirea Canaanului din Cartea lui Iosua, i-a condus mai târziu pe cercetătorii liberali să-l demaște drept "cripto-fundamentalist", atât de ostilă devenise teologia liberală cu privire la ideea că povestirile istorice din Biblie ar putea fi autentice. Albright a lăsat în urmă o moștenire de cercetare istorică critică și informată, susținută de cadre de profesori și cercetători bine educați și bine plasați atât în SUA cat și în Israel. Acești
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]