25,847 matches
-
1946). După reîntoarcerea în țară, colonelul Captaru intră în atenția autorităților comuniste, fiind verificat succesiv de comisia de anchetă a Tribunalului Poporului și de către Înalta Curte de Justiție și Casație Militară, ambele instanțe găsindu-l nevinovat pentru activitatea desfășurată în calitate de prefect al județului Iași. În consecință, în conformitate cu adresa 6704 din 26.11.1946 a Parchetului General adresată secretariatului Ministerului de Război, cazul său a fost clasat. În mai 1948 este arestat, judecat și condamnat prin sentința nr. 2628 din 26.06
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
20.07.1942-30.11.1943); subșef de Stat Major al Comandamentului Trupelor Motomecanizate (30.11.1943-30.03.1944); comandant al Regimentului 1 Care de Luptă (30.03-15.08.1944); comandant al Regimentului 2 Care de Luptă (15.08-15.11.1944); prefect al Poliției Capitalei (01.09-03.11.1944); al doilea subșef de Stat Major al Armatei a 1-a (09.04-01.08.1945); șeful Secției a II-a Informații din Marele Stat Major (25.07.1945-16.04.1946); la dispoziția Marelui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Brigăzii 1 Fortificații (martie 1940-22.10.1941); comandant al Diviziei 10 Infanterie (23.10-08.11.1941); comandant al Diviziei 2 Infanterie (08.11.1941-01.07.1942); comandant al Grupului Mobil de Etape nr. 1 (01.07.1942-04.04.1943); prefect al județului Botoșani (05.04.1943-01.05.1944); trecut în rezervă la 25.10.1942 și menținut concentrat. La 31.10.1944 a fost arestat pentru abuzurile săvârșite în calitate de comandant al Diviziei 10 Infanterie, fiind condamnat de Tribunalul Poporului la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
doctor în Științe Politice la Cluj. Notar (din 01.10.1919); pretor (din 03.07.1920); subprefect (din 01.06.1923); președinte al Consiliului Județean (din 05.03.1930); inspector general administrativ în cadrul Ministerului de Interne (din 03.08.1932); prefect al județului Hotin (25.07-06.10.1941). 315 Alexandru Rioșanu (1892-1941), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de cavalerie (1911-1913) și al Școlii de cavalerie de la Saumur (1919). Intră în armată în 1913 cu gradul de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Marelui Cartier General. 338 Nicolae C. Eftimie (1892-?), funcționar de carieră român, licențiat în Drept. Intră în corpul funcționarilor publici (1941). Inspector județean (din 14.03.1930); pretor (din 11.09.1934); subprefect (din 31.03.1936); inspector general administrativ, prefect al județului Soroca (13.07-06.10.1941). 339 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 340 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 341 Ioan Palade (1894-?), militar de carieră. Licențiat în Drept. Intră în armată cu gradul de sublocotenent
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Petre Hanciu (1893-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1913-1915). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Trecut în rezervă la 03.07.1940, cu gradul de colonel. Prefect al județului Bălți (13.07-06.10.1941). Maior (din 01.07.1927); locotenent-colonel (din 08.06.1934), colonel (din 08.06.1940). 391 Nicolae C. Eftimie. 392 Ioan Arbore (1892-1954), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
31.03.1929). 508 Generalul Constantin Trestioreanu. 509 Indicativul codificat al Corpului 2 Armată. 510 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 511 Ștefan I. Mihăilescu (1896-1952), polițist român. Licențiat în Drept; inspector regional de poliție la Iași (martie-aprilie 1937); prefect al Poliției Odessa (din 16.10.1941); subinspector de Poliție în cadrul Biroului Controlului Străinilor din Ministerul de Interne (1942-1944); subdirector general al Poliției (din 14.03.1945). Arestat de autoritățile comuniste în 1952, este internat în penitenciarul Făgăraș unde își
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
BNR în cadrtul operațiunilor de deportare a evreilor. Arestat de autoritățile comuniste la 19.07.1952, a fost închist 24 de luni. A trecut prin închisorile Jilava, Valea Neagră, Poarta Albă, fiind eliberat la 27.05.1954. 679 Ordinul adresat prefectului județului Dorohoi de către guvernatorul Bucovinei, generalul Corneliu Calotescu. prevedea următoarele: "GUVERNĂMÂNTUL PROVINCIEI BUCOVINA COPIE Nr. 45 din 28 Octombrie 1941. Secret. Către PREFECTURA JUDEȚULUI DOROHOI DOMNULE PREFECT, Pentru executarea dispozițiunilor în legătură cu evacuarea evreilor din Bucovina, vă rog împreună cu delegatul Marelui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Valea Neagră, Poarta Albă, fiind eliberat la 27.05.1954. 679 Ordinul adresat prefectului județului Dorohoi de către guvernatorul Bucovinei, generalul Corneliu Calotescu. prevedea următoarele: "GUVERNĂMÂNTUL PROVINCIEI BUCOVINA COPIE Nr. 45 din 28 Octombrie 1941. Secret. Către PREFECTURA JUDEȚULUI DOROHOI DOMNULE PREFECT, Pentru executarea dispozițiunilor în legătură cu evacuarea evreilor din Bucovina, vă rog împreună cu delegatul Marelui Cartier General Lt. Colonel Petrescu Gh. să binevoiți a dispune de urgență măsurile necesare pentru evacuare. Vor fi evacuați, în ordinea de urgență: Toți evreii veniți pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941. AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 268+verso. 682 Ioan Barcan (1881-1966), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1901-1903). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1903), participă la primul război mondial. Prefect al județului Dorohoi (1941-1944). Acuzat și judecat de Tribunalul Poporului sub învinuirea de "înființare de ghetouri", a fost achitat la 18.03.1946. Maior (din 01.04.1917); locotenent-colonel (din 01.04.1919); colonel în rezervă (din 01.04.1923
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Vasile Gorschi (1885-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1906-1908). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1908), participă la primul război mondial. Trecut în poziție de retragere pentru infirmitate la 31.10.1920. Prefect al județului Oceacov (1941-1944). Căpitan (din 01.04.1916); maior (din 01.09.1917); locotenent-colonel în retragere (din 01.04.1924). 693 Constantin Loghin (1886-1949), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1907-1909). Intră în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Constantin Loghin (1886-1949), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1907-1909). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1909), participă la primul război mondial. Trecut în rezervă pentru limită de vârstă la 02.07.1939. Prefect al județului Berezovca (1941-1942); prefect al județului Tulcin (1942-1943). Arestat în 1945, a fost judecat pentru crime de război "represiuni individuale și colective rasiale" și condamnat de Tribunalul Poporului la 02.07.1945 la muncă silnică pe viață, 10 ani
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1907-1909). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1909), participă la primul război mondial. Trecut în rezervă pentru limită de vârstă la 02.07.1939. Prefect al județului Berezovca (1941-1942); prefect al județului Tulcin (1942-1943). Arestat în 1945, a fost judecat pentru crime de război "represiuni individuale și colective rasiale" și condamnat de Tribunalul Poporului la 02.07.1945 la muncă silnică pe viață, 10 ani degradare civică și confiscarea averii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1909-1911) și al Școlii Superioare de Război (1919-1922). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1911), participă la primul război mondial. Comandant secund al Diviziei 27 Infanterie (02.05-24.08.1941); prefect al județului Odessa (01.10.1941-03.05.1944), președinte al Comisiei Centrale de evacuare a evreilor din Odessa (ianuarie-februarie 1942), calitate în care a condus operațiunile de deportare ale evreilor din Odessa. Trecut în rezervă la 31.08.1942: șters
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
român. Licențiat în Drept la Universitatea din Iași. Ofițer în armata rusă în primul război mondial; președinte al Comisiei de Expropriere și Împroprietărire din județul Tighina (1921); membru al Partidului Național Liberal (din 1923); ajutor de primar al Tighinei (1921-1923); prefect de Tighina (1924-1925); deputat (1927-1928, 1937-1938); ajutor de primar al municipiului Odessa (16.10.1941-18.03.1944). A fost arestat la 12.10.1944 sub învinuirea de crime de război și condamnat în 1945 la 13 ani muncă silnică. A
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
11.1946). 749 Iulian Popovici (1892-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1914-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916); participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.09.1920. Prefect al Poliției Odessa (22.10.1941-10.08.1943); comandantul Inspectoratului de Jandami Balta (10.08.1943-19.03.1944); șef al Serviciului de Siguranță în Inspectoratul General al Jandarmeriei (19.03-23.08.1944); trecut în rezervă la 28.03.1945. Arestat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
S. Gheorghiade (1889-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1910-1912). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1912), participă la primul război mondial. Comandant al Cercului de Recrutare Brăila (01.09.1940-10.01.1942); prefect al județului Jugastru (1941-1944); trecut din oficiu în rezervă la 03.11.1942. Maior (din 01.04.1920); locotenent-colonel (din 01.04.1932); colonel (din 10.05.1938). 751 Locotenent-colonel în rezervă Vasile Gorschi. 752 Prin nota Nr. 20.495
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în cadrele active ale armatei la 15.11.1920, cu vechimea din 01.09.1917. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.07.1921. Comandant al Batalionului Operativ nr. 5 al Jandarmeriei, subordonat Armatei a 4-a (22.06-07.10.1941); prefect al județului Golta (07.10.1941-18.03.1944); trecut în rezervă la 31.12.1942. Sub mandatul său județul Golta s-a transformat într-un veritabil "regat al morții" pentru evreii deportați. Arestat în 1945 a fost acuzat de "crima
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
464-465. 893 Vasile Nica (1887-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1907-1909). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1909), participă la primul război mondial. Trecut din oficiu în rezervă la 01.08.1940. Prefect al județului Balta (1941-1944). Arestat de autoritățile comuniste, a fost învinuit de crime de război și condamnat la 15 ani temniță grea. Maior (din 01.09.1917); locotenent-colonel (din 01.01.1926); colonel (din 15.04.1933). 894 Costin Ionașcu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
894 Costin Ionașcu (1890-1969), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1910-1912) și al Școlii Superioare de Război (1919-1921). Intră în Armată cu gradul de sublocotenent (1912), participă la primul război mondial. Prefect al județului Tulcea (30.01.1941-20.01.1942); comandant al artileriei Diviziei 5 Infanterie (20.01-15.03.1942); comandant al artileriei Corpului 5 Armată (15.03-18.12.1942); comandant al Diviziei 9 Infanterie (18.12.1942-04.12.1944); comandant al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
volumul 21, f. 468-469. 900 Georgescu Pompiliu (1891-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1913-1915) și al Școlii Superioare de Război. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Prefect al județului Tiraspol (1941-1944); ofițer în cadrul Ministerului Apărării Naționale-Cabinet (1944). Maior (din 01.10.1927); locotenent-colonel (din 08.06.1934); colonel (din 08.06.1940). 901 Nu au putut fi identificați. 902 Nu au putut fi identificați. 903 Nu a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la primul război mondial. Capturat de trupele ruse, s-a înrolat în Legiunea română de Vânători Transilvăneni-Bucovineni cu gradul de căpitan, activând în această unitate până la repatrierea sa în 1920. Prim consilier și șef al Biroului Prezidial din Cernăuți (1920-1922); prefect la Vijinița și Storojineț (1922-1926); inspector general administrativ la București (din 1927); secretar general în Directoratul Ministerial din Cernăuți (din 1929); secretar general al Ținutului Suceava (august 1938-septembrie 1940). Secretar general al Guvernământului Transnistriei, locțiitor al guvernatorului Transnistriei (19.08
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi identificat. 1078 Alexandru Nasta (1891-1962), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1911-1913) și al Școlii Superioare de Război. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1913), participă la primul război mondial. Prefect al județului Timiș-Torontal (22.01-10.12.1941); comandant al Artileriei Diviziei 1 Gardă (10.01-20.02.1942); comandant al Diviziei 1 Pază (20.02.1942-20.03.1943); comandant al Artileriei Corpului 7 Armată (20.03-15.10.1943); comandant secund al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fi o coaliție a tuturor partidelor "democratice", acesta se afla, de fapt, sub controlul comuniștilor. Aceștia dețineau toate posturile cheie din cabinet, inclusiv cele ale miniștrilor de Interne, de Justiție și Propagandă. Comuniștii dominau poliția și toți primarii și prefecții din țară erau desemnați de către comuniști. În plus, comuniștii se foloseau adeseori de Frontul Plugarilor al lui Groza pentru a domina mai ușor populația de la sate321. Principalul partid de opoziție ideologică era cel Social Democrat, condus de Titel Petrescu. Pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a format Garda în spiritul triadei standard a extremismului de dreapta: naționalism, religie ortodoxă și antisemitism. Garda a avut parte de un sprijin semnificativ din partea populației; ca o dovadă incontestabilă, achitarea lui Codreanu după ce fusese acuzat, în 1929, de uciderea prefectului orașului Iași. După aceea, regele Carol a început să-i sprijine pe Codreanu și Garda de Fier, în ideea de a trage foloase de pe urma popularității acestora. El nu-i permitea, însă, Gărzii să treacă peste propria sa autoritate regală. Se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]