KorAP: Find »[drukola/base=rău & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...1007 1008 1009 ...1035 >

25,868 matches

Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025

către scumpa noastră țară . Viață în vecie, glorii, bucurii, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală și mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc ! Alexandra Gheorghiu ADEVĂRAȚII PATRIOȚI .adevărații patrioți sunt cei care își iubesc țara, critică lucrurile rele, dar nu ar trăda-o pentru nimic în lume... (Georgiana Țurcanu) A fi patriot nu înseamnă numai să scrii versuri despre țară, să ții discursuri frumoase, sau alte astfel de fățărnicii, a fi patriot înseamnă să ai în suflet, oriunde

Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache (2012) [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615

rasială domină Încă psihologia americană. Orice vizitator simte, foarte repede, tensiunea rasială care perimează atmosfera. și, ca să fim onești, mulți americani de rasă albă cred că cei de culoare sunt leneși, În cel mai bun caz, iar În cel mai rău caz incapabili din punct de vedere genetic să se ridice deasupra propriilor circumstanțe. Unii observatori au sugerat că unul dintre motivele pentru care europenii, spre deosebire de americani, sunt mai Înclinați să creadă că sărăcia nu se datorează unor defecte personale, ci

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
capacitate, economiile consumatorilor au scăzut, falimentele personale au atins un nivel record, exporturile sunt În descreștere, iar bursa de valori nu a recâștigat terenul pierdut după crahul din 2000-2001. Alte economii În lumea Întreagă au probleme similare. Toate aceste știri rele ne fac să ne punem Întrebarea: Crede Uniunea Europeană că viitorul său economic se va Îmbunătăți substanțial dacă copiază reformele americane În domeniul laboral, bunăstării sociale, profesiilor și altele? Nimeni nu spune că astfel de reforme nu sunt necesare, totuși Întrebarea

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
2050. Comparativ, vârsta medie În Statele Unite ale Americii În 2050 va crește puțin ajungând la 35,4 ani19. Populația totală a Europei va descrește cu un surprinzător 13% Între 2000 și 205020. Pentru unele țări situația va fi chiar mai rea. Se proiectează că Italia va pierde o cincime din populație până În 205021. (Italia are deja cea mai vârstnică populație din lume. 25% dintre cetățenii săi sunt trecuți de șaizeci de ani.) Se așteaptă ca populația curentă de 39,9 milioane

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
ci, mai degrabă, s-a dezvoltat dintr-un sentiment de aversiune extremă față de genul de comportament barbar, pe care ființele umane sunt capabile să-l aplice altor oameni. Noul experiment european este o Încercare de a depăși moștenirile cele mai rele ale umanității, nefiind caracterizat de iluzii, ci de o evaluare realistă a condiției umane. Acum, când Europa a arătat că această nouă cale În politică funcționează pentru douăzeci și cinci de țări, reprezentând 455 de milioane de oameni, ea este dornică să

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
externe și de securitate ai Uniunii Europene argumentează că singurul motiv pentru care Europa se poate prezenta lumii ca „un bun idealist” este deoarece Statele Unite ale Americii trebuie să joace rolul de „tătuc realist” și să-i intimideze pe „cei răi”, pentru a păstra pacea și ordinea În Europa și În alte părți ale lumii. Refrenul auzit adeseori este că America duce greul și pentru Europa. Voci mai temperate recunosc probabil că există un rol pentru ambele modele strategice de politica

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Europa. Voci mai temperate recunosc probabil că există un rol pentru ambele modele strategice de politica externă și de securitate și ca ele ar putea fi chiar complementare - un fel de analogie În domeniul politicii externe la modelul polițist bun-polițist rău. Ideea este ca Statele Unite ale Americii, cu un potențial militar superior, să-și folosească dominația necontestată pentru a acționa ca un profesor sever, pedepsind pe răufăcători pentru Încălcările și comportamentul lor inadecvat. Uniunea Europeană, cu abilitățile sale În domeniul rezolvării conflictelor

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
este ceva adevăr În aceste acuzații. Sunt de asemenea Îngrijorați că o lume unipolară, dominată și controlată de Statele Unite ale Americii, s-ar putea dovedi În final un loc mai puțin sigur pentru toți - nu pentru că America ar avea intenții rele, ci, mai degrabă, deoarece ori de câte ori o singură putere poate acționa ca un hegemon, indiferent cât de nobile ar fi intențiile ei, atrage contramăsuri și răspunsuri punitive. Președintele francez Jacques Chirac a exprimat preocuparea multor altor lideri mondiali atunci când a avertizat

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
față la revoluții sociale și revolte de mase? Acestea sunt provocări dure, care testează caracterul unui popor și vitalitatea și viabilitatea visului lor. Indiferent de ce ar putea gândi alții despre America, visul american a trecut testul, În timpuri bune și rele. Nu ne-am pierdut speranța În visul nostru până foarte curând, chiar În vremurile cele mai negre. Vor putea europenii să spună același lucru despre visul lor care se naște acum? și, În fine, chestiunea responsabilității personale este punctul forte

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789

socotesc binele și răul, iar alții mai apestisiți și mai zăbavnici cu priceperea minții și cad"44. În ceea ce privește epilepsia, pe lângă termenii amintiți anterior care au avut o veche circulație orală, în texte găsim și termenul sugestiv de patimă, patima cea rea, patima și în special acela de năbădac, năbădaică, utilizat încă în limbajul popular în Moldova într-un alt sens, totuși apropiat (l-au apucat năbădăile). Pravilistul, în secolul al XVII-lea, utilizează termenul de "patima dracului"; Dimitrie Cantemir, peste mai

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
se tăvălesc și le merge spumele". Termenul a circulat și în secolul al XIX-lea. În corespondența privitoare la internările în mănăstiri, bolnavii erau deseori denumiți ca pătimaș de boala copiilor sau doar de patimă. Melancolia, denumită mai târziu inima rea (bolnavi de inimă rea), a fost înțeleasă mai ales ca o stare de reacție, înțeles transmis integral până astăzi. În secolul al XVIII-lea găsim termenul de melancolie, sau melanholie, dar numai în texte culte, deseori rău delimitat de ipohondrie

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
merge spumele". Termenul a circulat și în secolul al XIX-lea. În corespondența privitoare la internările în mănăstiri, bolnavii erau deseori denumiți ca pătimaș de boala copiilor sau doar de patimă. Melancolia, denumită mai târziu inima rea (bolnavi de inimă rea), a fost înțeleasă mai ales ca o stare de reacție, înțeles transmis integral până astăzi. În secolul al XVIII-lea găsim termenul de melancolie, sau melanholie, dar numai în texte culte, deseori rău delimitat de ipohondrie. Înțelesul popular "inimă rea

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
rea), a fost înțeleasă mai ales ca o stare de reacție, înțeles transmis integral până astăzi. În secolul al XVIII-lea găsim termenul de melancolie, sau melanholie, dar numai în texte culte, deseori rău delimitat de ipohondrie. Înțelesul popular "inimă rea" era mai restrâns și ne se pare mai la obiect decât sensul pe care-l lua melancholia în textele culte de prin secolul al XVIII-lea. Pompei Samarian (op. cit., p. 309) reproduce un fragment din Dimitrie Cantemir, interesant din punctul

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
mai la obiect decât sensul pe care-l lua melancholia în textele culte de prin secolul al XVIII-lea. Pompei Samarian (op. cit., p. 309) reproduce un fragment din Dimitrie Cantemir, interesant din punctul nostru de vedere; melancolia: "boală de voia rea, pătimirea întristărei, fierea neagră". În Miron Costin, găsim însă: "Cum se ridică și se risipește o negură întunecată, așa și el se curățește de scârbă ce-i zăcea la inimă"45, ceea ce constituie o admirabilă metaforă, dar și o realitate

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Cum se ridică și se risipește o negură întunecată, așa și el se curățește de scârbă ce-i zăcea la inimă"45, ceea ce constituie o admirabilă metaforă, dar și o realitate științifică. Inima era, pentru moldoveni, identică cu sufletul: inimă rea, sau chiar astfel ca o licență literară "Ștefan Vodă, lăsând inima cea neprietenească, s-au împăcat cu craiul leșesc" și "cu ce inimă și sfat au făcut acea casă"46. Cealaltă ipostază a psihozei maniaco-depresive, mania, era, se pare, mai

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
un certificat alăturat împreună cu recomandațiunea medicului primar al Ospiciului". Aceste forme rigide erau necesare, satisfăcând atât protecția socială, cât și aceea individuală a bolnavului, într-o epocă în care internările în ospicii erau încă infamante și susceptibile la abuzuri de rea intenție. O suprastructură absolut inutilă și pur birocratică, de care era vinovată în special conducerea Epitropiei, complica inutil internările. Au fost cazuri când, pentru internări de urgență (manie coleroasă furibundă) sau epilepsii cu crize frecvente, bolnavii așteptau îndeplinirea formalităților de

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Noul Intendent lucrează cu activitate pentru îndreptarea neajunsurilor și'ncurcăturilor lăsate de predecesorul său"67. Cu toate aceste străduințe, probabil de dată mai recentă, se constată o situație care justifică următoarea descriere din partea inspectorilor: "Stabilimentul se află cu desăvârșire în rea stare; ploaia pătrunde prin acoperământ în saloanele bolnavilor, dușumelele în mare parte putrede, ușorii de la ușă în mare parte distruse prin umezeală. Băile și dușele în stare deplorabilă, reparațiunile acoperământului, a dușumelelor, a ușoarelor, a băilor și dușurilor nu pot

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
primi" zicând că-s alienați, astfel că rămân "părăsiți cu totul de vreo căutare medicală". Alimentația bolnavilor era și ea proastă. "La întrebarea ce li s-a făcut cu toții într-un glas au arătat că li s-a dat foarte rea și de obicei nu li se dă altă decât borș și o bucățică de carne friptă, fără ca și borșul să fie măcar făcut cu legume... pâinea au arătat că de cele mai multe ori li se dă uscată și rea", deși bugetul

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
dat foarte rea și de obicei nu li se dă altă decât borș și o bucățică de carne friptă, fără ca și borșul să fie măcar făcut cu legume... pâinea au arătat că de cele mai multe ori li se dă uscată și rea", deși bugetul, după cum menționează Catargi, "are prevăzute toate articolele de îndestulare". După ce se face o analiză de sinteză a meniurilor, se remarcă: "bucatele lor (ale bolnavilor, n.n.) nu au fost făcute niciodată cu ulei, la zile de post și nici

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
care starea psihică patologică este evidentă, există încă alte situații, printre care dragostea și beția. Pentru dragoste referința vizează, probabil, stările pasionale, căci se menționează: "Dragostea se aseamănă cu beția, așișderea și cu nebunia și mai vârtos easte și mai rea chinuire decât acelea, decât toate, drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției, vraciul expert va trebui să chestioneze despre "nebuniile beției și alte semne de om beat", dovedind caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
totul să fie lucru ca acela, nici de o treabă și cumu'i mai grozav, și cum să nu să poată socoti să fie om, ce'l va ucide să nu aibă nici o certare". Tema era considerată în popor de rău augur: "Povestesc oamenii unde se fac aceste semne nici de bine nu este" (N. Costin). Se făcea, probabil, și pe această cale, o reducere a encefalopatiilor grave, care sunt, uneori, totuși compatibile cu o viață de câțiva ani. Casele de

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
publicate de el, în România, la 1900, erau asistați numai 750 bolnavi repartizați astfel: 500 bolnavi la ospiciul Mărcuța, 80 bolnavi la ospiciul Madona Dădu, 80 bolnavi la Golia, 60-70 bolnavi la mănăstirea Neamțu. Azilurile erau "într-o stare mai rea și mai mizerabilă decât cum erau azilele din Franța, Anglia etc. în prima jumătate a secolului al XVIII-lea; cu asemenea azile nu putem zice că asistăm alienații, ci-i zvârlim într-un ospiciu de infirmi de unde să nu mai

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
concepției de nocivitate, trebuie să dispară din societate penalitatea. Mai ales ideea de pedeapsă, cum se practică atât de greșit și de în dezacord cu datele științei, trebuie să dispară"116. Mai departe, precizează: Nimeni nu-i vinovat de pornirile rele dintr-un moment precum nu-i merituos de pornirile sale bune; pornirea decurge nesmintit din închegarea generală a lucrărilor și omul este, în definitiv, un automat curat"117. Nu cunoaștem exemple de aplicare atât de fidelă a mecanicismului pozitivist în

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864

spus?"; aleșii toarnă în difuzoare lapte și miere iar poporul face din ochi și spune "mă, ce voce frumoasă are ăsta!" Și la alegeri votează voci, cravate, gesturi patriotice, întorsături din condei... și-și vede de-ale lui, bune și rele, adică se salvează. Costache: (speriat) Și-asta ce înseamnă, domnu gropar?! Octav: Oh, inocentule! Asta înseamnă o minunată lipsă de încredere. Adică neîncrederea între mine și tine, între tine și mama, între noi toți și noi toți, între noi toți

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
P. unu: Ba da, dar măcar sînt trecutul pe care îl vreau eu..., în trecutul care-mi place... Gh. P. doi: Și restul? Cu restul de trecut ce faci? Gh. P. unu: Îl uit... Gh. P. doi: Hm!, nu-i rea mutarea! Numai că nu e cîștigătoare... Gh. P. unu: Adică? Gh. P. doi: Păi cînd vrei mereu, mereu, mereu să uiți ceva, înseamnă că, de fapt, nu poți să-l uiți... Gh. P. unu: Așa o fi..., dacă zici tu

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]