28,530 matches
-
în Regulamentul contenciosului administrativ al Bisericii, aprobat de Consistoriul Suprem. Articolul 45 Instanțele de judecată disciplinară sunt comisiile de disciplină parohială, protopopială și centrală. Structura, competența și procedura comisiilor sunt reglementate în Regulamentul de disciplină al Bisericii, întocmit de Consiliul Suprem. Capitolul XIV Protecția Bisericii Articolul 46 Legile statului în vigoare, precum și convențiile internaționale garantează autonomia și independența Bisericii în ceea ce privește organizarea, activitatea ei legislativă, guvernarea, conducerea, controlul și disciplina internă. Astfel, în acord cu prezentul statut și în spiritul regulamentelor stabilite
STATUT din 7 iulie 2010 (*actualizat*) Bisericii Unitariene Maghiare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268907_a_270236]
-
Protecția Bisericii Articolul 46 Legile statului în vigoare, precum și convențiile internaționale garantează autonomia și independența Bisericii în ceea ce privește organizarea, activitatea ei legislativă, guvernarea, conducerea, controlul și disciplina internă. Astfel, în acord cu prezentul statut și în spiritul regulamentelor stabilite de Consistoriul Suprem, Biserica se autoguvernează independent, prin dispozițiile autorităților sale competente. Articolul 47 În cazul în care autoritățile statului ori ale altor organisme ar aduce atingere autonomiei bisericești, respectiv dreptului enoriașilor la libera exercitare a credinței, Biserica se poate adresa organelor de
STATUT din 7 iulie 2010 (*actualizat*) Bisericii Unitariene Maghiare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268907_a_270236]
-
instituții didactice ale Bisericii, instituții interne, organizații religios-morale și profesionale, internate bisericești, așezăminte sociale, unități economice sau alte persoane juridice înființate de Biserică, patrimoniul acestora va trece în proprietatea Bisericii centrale, iar dreptul de proprietate va fi exercitat de Consistoriul Suprem. ... (2) În cazul desființării unor persoane juridice înființate de parohii sau protopopiate, patrimoniul acestora va trece în proprietatea celor ce le-au înființat. ... Articolul 49 Vor trece în proprietatea Bisericii centrale toate bunurile mobile și imobile ale acelor unități organizatorice
STATUT din 7 iulie 2010 (*actualizat*) Bisericii Unitariene Maghiare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268907_a_270236]
-
modificarea prezentului statut țin de competența Sinodului, în temeiul indicațiilor legilor bisericești în vigoare. Articolul 54 Dispozițiile provizorii privind intrarea în vigoare a Statutului, precum și normele juridice necesare punerii sale în aplicare vor fi aprobate de Sinod, respectiv de Consistoriul Suprem. Articolul 55 Recunoașterea Statutului de către organele de stat competente se face conform normelor juridice de stat în vigoare. ---------- Partea G a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 143 din 30 octombrie 2015 publicat în MONITORUL
STATUT din 7 iulie 2010 (*actualizat*) Bisericii Unitariene Maghiare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268907_a_270236]
-
în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale". Așadar, Înalta Curte a statuat trei condiții, care trebuie îndeplinite cumulativ. În argumentarea acestei decizii, instanța supremă a reținut că "principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că, la stabilirea și
DECIZIE nr. 752 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 165 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268927_a_270256]
-
forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie 2015. 27. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitor la valorile supreme ale poporului român și la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) potrivit căruia "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile", și art. 115 alin. (4) referitor la condițiile
DECIZIE nr. 768 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 şi ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268935_a_270264]
-
excepție de fond. Prin admiterea acesteia, instanța este împiedicată să cerceteze, în fond, dreptul dedus judecății. Legea nu definește noțiunea de noutate și nici criteriile în baza cărora poate fi determinată, dar, în doctrină, s-a apreciat că sesizarea instanței supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept nu a mai fost anterior dedusă judecății, adică în privința căreia instanța supremă nu a mai statuat printr-un recurs în interesul legii sau un recurs în casație
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
în baza cărora poate fi determinată, dar, în doctrină, s-a apreciat că sesizarea instanței supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept nu a mai fost anterior dedusă judecății, adică în privința căreia instanța supremă nu a mai statuat printr-un recurs în interesul legii sau un recurs în casație. De asemenea, a fost exprimată opinia potrivit căreia noutatea se poate referi atât la o reglementare nou-intrată în vigoare, cât și la o normă juridică
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
a reținut îndeplinirea acestei condiții, prin reflectarea doctrinei relevante cu privire la această condiție, s-a considerat că nu poate face obiect al sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, o chestiune de drept asupra căreia instanța supremă a statuat deja printr-o decizie dată într-un recurs în interesul legii. 98. Având în vedere efectele hotărârii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru dezlegarea unei chestiuni de drept astfel cum sunt reglementate de art. 521
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
și că acea chestiune nu mai poate face obiectul unei sesizări. 99. În speță, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea unei probleme de drept s-a făcut la data de 4 mai 2015, când pe rolul instanței supreme se aflau dosarele cu întrebările adresate de: - Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. a) și b) și art. 17 alin. 3 din Decretul
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
Curte de Casație și Justiție în prezenta cauză cu problemele de drept ce urmează a fi dezlegate, astfel cum au fost conexate și care formează obiectul prezentei cauze, nu a făcut nicio referire la sesizările aflate deja pe rolul instanței supreme, deși sesizările anterioare erau înregistrate din lunile noiembrie și decembrie 2014, iar Curtea de Apel Bacău a invocat, din oficiu, necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție la termenul din 23 februarie 2015. 101. Dispozițiile art. 520 alin. (4
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
21 din 22 iunie 2015 pronunțată în Dosarul nr. 199/1/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 5 octombrie 2015. 103. Prin Decizia nr. 7 din 27 aprilie 2015 s-a considerat de către instanța supremă că "Plățile voluntare eșalonate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a obligațiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii acțiunii". 105. În aceste condiții, chiar dacă inițial sesizarea Curții de Apel Bacău îndeplinea condiția noutății, deoarece instanța supremă nu se pronunțase asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării, ulterior, ca urmare a publicării celor două decizii, condiția noutății nu mai este îndeplinită, problemele de drept ce formează obiectul sesizării au fost dezlegate, astfel cum rezultă din considerentele
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
sau de la data la care au fost introduse acțiunile inițiale și până la data plății efective, solicitându-se acordarea dobânzii atât pentru sumele plătite cu întârziere, cât și pentru sumele rămase neachitate, iar dosarele în care a fost sesizată anterior instanța supremă și în legătură cu care au fost pronunțate deciziile nr. 7/2015 și 21/2015 au avut același obiect. 107. În legătură cu întrebările adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție în prezenta cauză, chiar dacă ele sunt oarecum diferite, sub aspectul conținutului, de cele
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
drepturile salariale cuprinse în titlul a cărui executare silită a fost eșalonată este data pronunțării hotărârii, iar dobânda continuă să curgă, succesiv, pentru fiecare perioadă de întârziere, până la data plății efective a debitului. 116. Tot în contextul întrebărilor adresate instanței supreme în prezenta cauză se impun a fi reținute și următoarele considerente ale Deciziei nr. 21/2015 : "Raportat la considerentele Deciziei nr. 7/2015 , în cauză se constată că dreptul de care se prevalează reclamanții este cel de a fi despăgubiți
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
de stat pentru executarea cu întârziere a obligațiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii acțiunii." 117. Nefiind îndeplinită condiția ca problemele de drept ce urmează a fi dezlegate să fie noi, deoarece instanța supremă sa pronunțat asupra acestora, cererea de pronunțare a unei hotărâri prealabile urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 118. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 raportat la art. 519 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
c) participă la elaborarea actelor normative superioare cu incidență în domeniul de activitate al serviciului; ... d) efectuează analize și elaborează sinteze cu privire la înzestrarea și problematica asigurării cu mijloace tehnice a unităților Ministerului Afacerilor Interne, pentru informarea conducerii ministerului, a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Guvernului, Parlamentului etc.; ... e) fundamentează programele logistice multianuale privind înzestrarea unităților cu mijloace tehnice de resort, pe baza propunerilor transmise de inspectoratele generale și unitățile necuprinse în structura acestora, în funcție de alocațiile bugetare aprobate; ... f) implementează sistemul
REGULAMENT din 9 iulie 2015 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale logistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269734_a_271063]
-
de lucru intra- și interministeriale în cadrul cărora analizează și propune soluții privind problemele ce vizează domeniul de competență; ... h) participă la elaborarea rapoartelor, informărilor, analizelor și studiilor privind înzestrarea actuală și de perspectivă a unităților ministerului, care se înaintează Consiliului Suprem de Apărare a Țării și Guvernului; ... i) organizează activitatea de control privind desfășurarea activităților de logistică în domeniile de responsabilitate, conform prevederilor actelor normative în vigoare referitoare la inspecții și controale; ... j) coordonează activitatea de gestionare a bunurilor și mijloacelor
REGULAMENT din 9 iulie 2015 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale logistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269734_a_271063]
-
de lucru intra- și interministeriale în cadrul cărora analizează și propune soluții privind problemele ce vizează domeniul de competență; ... h) participă la elaborarea rapoartelor, informărilor, analizelor și studiilor privind înzestrarea actuală și de perspectivă a unităților ministerului, care se înaintează Consiliului Suprem de Apărare a Țării și Guvernului; ... i) organizează activitatea de control privind desfășurarea activităților de logistică în domeniile de responsabilitate, conform prevederilor actelor normative în vigoare referitoare la inspecții și controale; ... j) coordonează activitatea de gestionare a bunurilor și mijloacelor
REGULAMENT din 9 iulie 2015 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale logistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269734_a_271063]
-
din 27 noiembrie 2007 sau Decizia nr. 230 din 9 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 iunie 2013), Înalta Curte de Casație și Justiție ( Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 ), Consiliul Suprem de Apărare a Țării ( Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009 ), ministerele și celelalte organe ale administrației publice ( Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 ), Ministerul Public ( Decizia nr. 297 din 23 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 888 din 16 decembrie 2015 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 39 alin. (7^2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269871_a_271200]
-
a muncii, coroborat cu cele ale art. 1 alin. (3) care prevăd că "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate." 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 6 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit
DECIZIE nr. 854 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum şi ale pct. III lit. A din Normele metodologice din 14 ianuarie 2011 pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269914_a_271243]
-
în scopul obținerii de foloase patrimoniale a avut loc în mod repetat, dar cu aceeași persoană. Sub aspectul admisibilității prezentei sesizări, magistrații curților de apel Bacău și Brașov au opinat că prin dezlegarea care ar trebui să o dea instanța supremă se tinde la rezolvarea conflictului de drept dedus judecății, astfel că cererea este inadmisibilă. Toate curțile de apel din țară au comunicat faptul că nu au fost identificate hotărâri judecătorești privind chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată
DECIZIE nr. 5 din 10 februarie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în baza art. 475 din Codul de procedură penală privind infracţiunea de proxenetism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269904_a_271233]
-
Apel Bacău au opinat că este inadmisibilă, fără a prezenta argumente în acest sens, iar magistrații Curții de Apel Brașov au opinat în același sens, cu argumentarea că prin decizia în interpretare pe care ar trebui să o dea instanța supremă se tinde la rezolvarea conflictului de drept dedus judecății. Asupra chestiunii de drept ce se solicită a fi dezlegată, într-o opinie majoritară exprimată de Curtea de Apel București, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel
DECIZIE nr. 5 din 10 februarie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în baza art. 475 din Codul de procedură penală privind infracţiunea de proxenetism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269904_a_271233]
-
Coordonarea, controlul și atribuțiile Articolul 1 Serviciul Român de Informații este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României, parte componentă a sistemului național de apărare, activitatea sa fiind organizată și coordonată de Consiliul suprem de Apărare a Țării. Activitatea Serviciului Român de Informații este controlată de parlament. Anual sau când Parlamentul hotărăște, directorul Serviciului Român de Informații prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații, potrivit legii. În vederea exercitării
LEGE nr. 14 din 24 februarie 1992 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269952_a_271281]
-
anihilării acestora, eliberării ostaticilor și restabilirii ordinii legale. Intervenția antiteroristă se realizează cu aprobarea Biroului executiv al Serviciului Român de Informații; ... c) asigură protecția antiteroristă a demnitarilor români și străini, precum și a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. ... Serviciul Român de Informații concură la realizarea protecției antiteroriste a demnitarilor gardați de Serviciul de Protecție și Pază, în situația când aceștia sunt vizați de amenințări cu acte de terorism. Serviciul Român de Informații poate asigura
LEGE nr. 14 din 24 februarie 1992 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269952_a_271281]