26,132 matches
-
Neamț. Pe această șosea, Vatra Dornei se află la 156 km de municipiul Piatra Neamț, 52 km de orașul Broșteni și 130 km de orașul Bicaz. Municipiul Vatra Dornei este conectat la sistemul de căi ferate române prin magistrala feroviară Suceava - Vama - Floreni - Ilva Mică, care traversează centrul orașului, unde există două stații CFR, aflate la mică distanță una de cealaltă: Gara Vatra Dornei (construită în 1902) și Gara Vatra Dornei Băi (construită în 1910). Aeroportul cel mai apropiat este cel din
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
este un oraș din raionul Ocnița, nordul Republicii Moldova, situat pe malul Nistrului, la graniță cu Ucraina. este una din cele mai vechi localități din republică. Putem cu certitudine afirma că încă în anul 1419 aici exista vama moldovenească Stânca Vămii. Vama a existat aici din toate timpurile și este și-n ziua de azi. Denumirea orașului provine de la cuvântul „otac”, ce în prezent este dat uitării și însemna o colibă unde păstorii și țăranii se adăposteau după
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
este un oraș din raionul Ocnița, nordul Republicii Moldova, situat pe malul Nistrului, la graniță cu Ucraina. este una din cele mai vechi localități din republică. Putem cu certitudine afirma că încă în anul 1419 aici exista vama moldovenească Stânca Vămii. Vama a existat aici din toate timpurile și este și-n ziua de azi. Denumirea orașului provine de la cuvântul „otac”, ce în prezent este dat uitării și însemna o colibă unde păstorii și țăranii se adăposteau după lucru. În anul
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
este un oraș din raionul Ocnița, nordul Republicii Moldova, situat pe malul Nistrului, la graniță cu Ucraina. este una din cele mai vechi localități din republică. Putem cu certitudine afirma că încă în anul 1419 aici exista vama moldovenească Stânca Vămii. Vama a existat aici din toate timpurile și este și-n ziua de azi. Denumirea orașului provine de la cuvântul „otac”, ce în prezent este dat uitării și însemna o colibă unde păstorii și țăranii se adăposteau după lucru. În anul 1711
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
Cobani este o localitate-centru de comună în raionul Glodeni, Republica Moldova. Denumirea localității de pe Prut provine de la îmbinarea de cuvinte "cu bani”. Cei care doreau să treacă râul spre Iași, Botoșani sau Suceava, ocolind vama, coborau la pescarii cu bărci priponite în crângurile de răchită, plăteau niscaiva bani și se porneau pe malul opus. "Lingă Cobani, pe malul sting al r. Camenca, în 1958 a fost descoperită o așezare tripolică târzie (sf. mii. II î.e.n.
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
Satul Bujor este o comună în Raionul Hincești situată la latitudinea 46.9225 longitudinea 28.2683 și altitudinea de 79 metri față de nivelul mării. Această localitate este în administrarea or. Hincești. Satul Bujor este așezat în regiune de coline din apropierea vămii Leușeni pe Prut 19 Km, la 35 km de orașul Hîncești și la 70 km de Chișinău. În subordinea primăriei din Bujor se află două sate: Chetroșeni și Mirești. Satul se învecinează cu 5 sate din raionul Hincești : Mirești, Chetroseni
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
Bardar, sat enorm cu înfățișare de agro-orășel, așezat între dealuri pitorești îmbrăcate în vii, livezi și păduri de o frumusețe copleșitoare, la doar 15 km de capitala țării, pe automagistrala Chișinău-Hîncesti, de unde drumul național se ramifică în trei direcții - spre vama Leușeni, orașele Cahul și Comrat. Piscurile din jurul satului dau peisajului un aspect submontan. La Mori are înalțimea de 277 m, Chiriecii se ridică spre Pojăreni la altitudinea de peste 280 m, coama dealului Dolugeni (277 m) desparte satul Bardar de Ruseștii
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
bun de băut și curat să fie. Nu trebuie să fie amestecat cu nici un fel de altă băutură doar dacă este din struguri"). Exportul vinurilor din Moldova în Rusia a devenit permanent din 1757 conform înregistrărilor repetate din Registrele de vamă rusești "...вина волоские белые и красные разных сортов ” ("vinuri din Valahia albe și roșii de diferite sortimente"). Mănăstirea Novodevichy (Ru:Новодевичий монастырь, Богородице-Смоленский монастырь)a fost unul din comanditarii vinurilor din Purcari. Anul 1812 a constituit următorul pas în dezvoltarea
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
i pin toate satile, să aibă a luoa ciohondăritul/impozitul pe cismărie /" . Trei ani mai târziu, același domnitor desființează ținerea târgului la Urlați, "pentru a ocroti târgul Gherghiței și mai ales cămara domnească: ...de vreme ce aducea pagubă și domniei, pentru că și vama Gherghiței să strica dintru această pricină, am hotărât: târgu cel nou (de la Urlați) să nu mai fie" . Drept consecință, localitatea era trecută din nou în rândul satelor, iar insistența spătarului Mihai pe lângă domn și chiar pe lângă Ștefan Cantacuzino, nepotul său
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
care leagă comuna Sâg de comuna vecină Ciucea din județul Cluj, drum lung de aproximativ 15 km (impracticabil momentat), care facilitează accesul direct in artera europeană E60, având ca ținte principale: într-o direcție Oradea cca.75 km, mai departe (vama Borș, Ungaria) și în cealaltă direcție Cluj-Napoca cca. 70km. În cealaltă direcție a drumului DJ191E, care duce către o altă comună vecină, Valcăul de Jos, se face mai departe legătura comunei cu Băile Boghiș, Nușfalău (15km) comună traversată de drumul
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
argumentând prin exemple faptul că "descensus" înseamnă „coborâre” și nu „găzduire”, iar "super" se traduce prin „asupra”, nu „la”. În continuare, el concluzionează că, potrivit actului, în Țară Bârsei ar fi existat voievozi autohtoni lezați în drepturile lor, prin răpirea vămilor târgurilor că importantă sursă de venit. Această presupunere legată de existența unei formațiuni politice tipic românească pe locul Țării Bârsei (sau în zona), anterior venirii teutonilor, a fost vehiculată de unii cercetători și contestată de alții. În cele din urmă
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
adaugă: Acest document demonstrează faptul că Țara Bârsei nu era, la acea vreme, populată cu unguri sau secui, iar aceștia nu aveau nici măcar în intenție așa ceva. Prin ea se confirmă din nou cea din 1211 și sunt adăugate scutiri de vămi, la trecerea cavalerilor teutoni prin țară secuilor sau țară blacilor: De asemenea,
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
un hectar de teren din partea Ministerului de Agricultură și Domeniilor necesar pentru piața iarmarocului de vite. În 1911 se dă în funcție fabrica mezeluri și bacon. La 1 martie 1931 se pune în funcție fabrica de ulei „Olivia”, aproape de fosta vamă lângă Gara Ițcani. Lângă fabrica de ulei, în 1935 s-a ridicat clădirea pentru fabrica de rachiu și drojdie. Pe malul râului Suceava exista un cuptor de ars cărămidă. Din anul 1928, la Ițcani funcționa o fabrică de zahăr. Tot
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
un titlu deținut succesiv de o serie de nobili nordici, scoțieni și englezi, până în 1765 când a fost atribuit definitiv monarhului britanic. Guvernul Britanic este singurul responsabil pentru apărarea și reprezentarea internațională a dependentelor, dar fiecare insula are responsabilitatea gestionării vamelor și a imigrației. Dependentele se află în responsabilitatea Departamentului pentru afaceri Consituționale ale guvernului britanic, până în 2001 ele fiind sub responsabilitatea ministerului de interne ("Home Office"). Toată legislația insulara trebuie să aibă aprobarea Reginei. Actele Parlamentului Britanic nu se aplică
Dependențele coroanei () [Corola-website/Science/305637_a_306966]
-
mai puțin de 1 km² (150m lungime și 40m lățime) nu este acoperită. Numele ei este "Maîtresse-Île" și pe acestea se află câteva case de pescari, actualmente nelocuite, ce servesc drept refugiu ocazional. Una dintre clădiri este o clădire a vamelor din Jersey, constuită în 1884, iar o altă "clădire" interesantă este o toaletă care este considerată cea mai sudică construcție de pe insulele britanice. O placă indică acest lucru . Nelocuibile, insulele au fost de-a lungul istoriei folosite drept ascunzătoare de către
Minquiers () [Corola-website/Science/305671_a_307000]
-
reprezentative. Consiliul general, similar consiliilor generale ale departamentelor franceze, reprezintă autoritatea locală și este format din 19 membri aleși în cele două comune ale colectivității, pe o perioadă de trei ani. Acesta are competențe lărgite în materie de fiscalitate, controlul vămilor, urbanism și spațiu locativ. Guvernul Franței este reprezentat în teritoriu de un prefect, iar colectivitatea dispune de două locuri în Parlamentul Franței, un deputat și un senator. În insulă se află și un tribunal de primă instanță, un tribunal administrativ
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
Gheorghe Caragea, care plătise 8.000 de pungi cu galbeni pentru ocuparea tronului, a vândut 4.762 de titluri boierești, pentru care a obținut aproximativ 20 de milioane de piaștri. În visteria domnului intrau diferitele taxe indirecte, precum cele ale vămilor sau ale ocnelor de sare. Visteria statului era alimentată în principal dintr-un impozit personal achitat de către toți bărbații țării de peste 16 ani, dar era permisă scutirea boierimii și clerului. Abuzurile administrației locale făceau ca până la jumate din populația țării
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
cu voința a tot norodul”. Învățământul, care trebuia să cuprindă întreg „tineretul națiunii roe” indiferent de originea socială, trebuia să devină treptat obligatoriu și gratuit. Problemele fiscale formau un capitol aparte, urmând să fie puse pe baze noi, prin desființarea vămilor interne și reducerea taxelor vamale de import-export, măsuri care ar fi trebuit să impulsioneze viața economică. În ceea ce privește țărănimea, se pare că din considerente tactice, Tudor Vladimirescu având nevoie de sprijinul boierilor „făgăduiți”, dar fiind atent și la reacțiile imperiilor vecine
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
al straielor. Produsul finit se folosea în scopuri proprii sau se vindea. Un alt material era "buboul", un postav țărănesc întrebuințat în păturile de jos ale orășenimii și la țară pentru confecționarea hainelor de iarnă. Acesta era singurul scutit de vamă în Țara Românească, în secolul XV. Pentru o "cergă" se pălăteau 2 bani, iar pentru "zeghe" (sau "pănură") unul. În 1748, i se permitea pivei din Codlea să-și continue activitatea, cu condiția să producă numai zeghe. Orice altă stofă
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
domnitori români au acordat mai multe privilegii comerciale brașovenilor și locuitorilor bârsani. De la Brașov proveneau mărfuri de calitate, așa numitele "brașoveníi", apreciate chiar însuși [[papa Honoriu al III-lea]], care printr-o diplomă îi scutea pe locuitorii acestei țări de vămi. Ulterior, brașoveniile au devenit produse de referință, orașul din care proveneau cunoscând o prosperitate excepțională. În secolul XVIII, în Brașov existau aproape 50 de bresle. O dată cu sporirea cuantumului vămilor și a obligațiilor, s-au înmulțit traversările clandestine ale munților, cu
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
care printr-o diplomă îi scutea pe locuitorii acestei țări de vămi. Ulterior, brașoveniile au devenit produse de referință, orașul din care proveneau cunoscând o prosperitate excepțională. În secolul XVIII, în Brașov existau aproape 50 de bresle. O dată cu sporirea cuantumului vămilor și a obligațiilor, s-au înmulțit traversările clandestine ale munților, cu mărfuri ori animale. Înspre secolul XIX, turmele de oi au început să cauzeze multe dificultăți și pierderi. Drept urmare, ele au fost vândute în mare parte, iar foștii proprietari și-
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
multe dificultăți și pierderi. Drept urmare, ele au fost vândute în mare parte, iar foștii proprietari și-au cumpărat vii în Țara Românească, ori ateliere meșteșugărești. Șcheienii, în special, au primit scutiri ori reduceri de bir pentru produsele viniere trecute prin vamă, precum și pentru produsele meșteșugărești pe care le vindeau în Țara Românească. Ei s-au organizat într-o breaslă, pentru a face față mai ușor celorlalți negustori. Conducătorul breslei împărțea dajdia pe membrii comunității, după averea și greutățile casnice ale fiecăruia
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
particularități reflectă condițiile fizico-geografice în care s-a format. Cea mai mare parte a pâraielor aparține bazinului hidrografic al Oltului. Numai în sud-est valea Râșnoavei și o serie de afluenți mai scurți aparțin bazinului Prahovei. Pâraiele de pe latura estică - Valea Lunga, Vama, Valea Dragă, Vlădețul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
frasin pe o fundație de piatră, ce a fost construită de către meșteri locali în 1833, iar turnul-clopotniță din bârne de lemn în 1868. Cu excepția catapeteasmei, nu este pictată. "Schitul Sfântul Ilie - Brateș" - Este schit de călugări situat în zona fostei vămi ungurești, având hramul Sfântului Ilie Tezviteanul. Accesul se face pe drumul forestier axial al pârâului Brateș, fiind situat la 24 km de comuna Tarcău și 11 km est de satul Brateș. "Schitul Înălțarea Domnului - Brateș" - Este un schit de călugări
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
când Ludovic al Ungariei a devenit și rege al Poloniei. Miza cea mare era drumul comercial dintre Marea Baltică și Marea Neagră, care avea traseu prin cnezatul Haliciulu. Drumurile comerciale aduceau o serie de venituri regatelor care le controlau prin sistemul de vămi. Conflictele asupra Haliciului s-au extins și asupra teritoriului Moldovei, unde s-au confruntat Ungaria și Hoardă de Aur.Ungaria dorea să controleze cel puțin în această parte un segment al drumului comercial. Scopul principal era formarea unei piețe în
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]