26,829 matches
-
de interes local. Două sunt situri arheologice: așezarea daco-romană de „sub Siliște” ( nord-est de satul Berbinceni) datând din secolele al II-lea-al V-lea e.n. și așezarea eneolitică din „Coasta Morii” (în același sat) aparținând culturii Cucuteni. Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură școala din satul Berbinceni ridicată în anii 1897-1899.
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
un alt sit arheologic, așezarea fortificată de la „Siliște”, aflată la nord-vest de biserica de lemn, pe malul drept al Tazlăului Sărat, în dreptul satului Prohozești, sit unde s-au descoperit urmele unei așezări fortificate din eneolitic (cultura Cucuteni). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: școala din satul Poduri (1915), biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (secolul al XVIII-lea) din fostul sat Rusăești (astăzi în satul Poduri), și biserica de lemn cu același hram din satul Prohozești, ridicată în 1800 și
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
-al VII-lea) și din secolele al XVI-lea-al XVII-lea; și situl arheologic de la „Piscul Corbului” de la marginea de vest a satului Viișoara, unde s-au descoperit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni. Celelalte trei monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ansamblul mănăstirii Bogdana (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), aflat la de satul Bogdana, ansamblu cuprinzând biserica „Pogorârea Sfântului Duh și Sfânta Treime”, paraclisul, stăreția, chilia, turnul clopotniță și zidul de incintă; biserica de lemn
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
și comasat cu satul Strugari. Singurul obiectiv din comuna Strugari inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este fostul conac Veninoaia din satul Petricica, astăzi școală. Clădirea construită în secolul al XIX-lea este clasificată ca monument de arhitectură.
Comuna Strugari, Bacău () [Corola-website/Science/300703_a_302032]
-
cărți ale "Politicii", despre care nu se știe dacă n-au fost redactate în momente diferite ale vieții lui Aristotel, tratează în general comunitatea politică și instituțiile sale. Aristotel se interesează de politică în calitate de naturalist, observator care descrie, compară și clasifică cetățile pe care le cunoaște identificând trăsăturile care le sunt comune. Marile teme ale "Politicii" sunt: Întrucât Binele suprem se află dincolo de bunurile particulare, omul trebuie să se mulțumească cu obținerea a ce e mai bine posibil și să nu
Politica (Aristotel) () [Corola-website/Science/300724_a_302053]
-
județul Prahova ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice aflate în zona satului Chiojdeanca o așezare hastattiană aflată în centrul satului, lângă biserica veche; și așezarea medievală de la „magazia lui Nicu Savu”. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, ambele fiind două cruci de pomenire aflate tot în satul de reședință: una datând de la 1719, aflată la 100 m nord de biserica „Cuvioasa Paraschiva”, pe culmea unui deal; și o alta din secolul al
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
iau aspectul unor creste fumegânde, ușor curbate, numite sif. În locurile unde efectul mai multor turbioane vecine este maxim, pe culmea dunelor se formează niște ridicături piramidale - dune piramidale - caracterizate printr-o mare instabilitate. După forma lor dunele au fost clasificate în cinci categorii: litorale, barcane, transversale (în W), parabolice și longitudinale. Extinderea și dezvoltarea lor sunt legate de existența unor mari cantități de nisip mobil, a cărui origine s-a dovedit a fi foarte variată. Numeroși cercetători ai Saharei au
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Greceanca s-a desființat, satele ei fiind împărțite între comunele și Breaza; comuna Breaza, în componența ei actuală, a revenit la județul Buzău, reînființat, în actuala componență. Șapte obiective de pe teritoriul comunei Breaza sunt clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre acestea sunt situri arheologice. Una o constituie situl de la Bădeni, aflat în zona „La Gorganele” de sub vârful Istrița, cuprinde locuința rupestră de „La Piatra Șoimului”, utilizată
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
Carpen”, lângă releul de televiziune. El cuprinde o așezare geto-dacică din perioada Latène, contemporană cu cea de la Bădeni, și una medievală timpurie, aparținând culturii Dridu (secolele al IX-lea-al XI-lea. Restul de cinci obiective sunt cruci de piatră clasificate drept monumente memoriale sau funerare: unul se află în satul Breaza, între vii, „la Bătrânele”, din 1740, celelalte patru fiind în satul Greceanca: Crucea Manafului, datând din 1846 se află la 1 km sud de sat, în vreme ce alte cruci, datând
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
sa muntoasă a Masivului Penteleu), Lopătari și Brăești (restul așezărilor). Satul Piatra a fost desființat, o vreme pe teritoriul comunei Bozioru, acum dispărut fiind. În 1968, comuna Brăești a fost arondată județului Buzău, reînființat. În comuna Brăești există trei obiective clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Ruinele mănăstirii Pinu, datând din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, de lângă satul Pinu, lângă Izvorul Pinului, constituie un monument de tip sit arheologic. Celelalte două monumente
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Ruinele mănăstirii Pinu, datând din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, de lângă satul Pinu, lângă Izvorul Pinului, constituie un monument de tip sit arheologic. Celelalte două monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, cu clopotnița ei, din satul Ivănețu, datează din anii 1800-1820; celălalt este biserica de lemn „Sfântul Vasile” din satul Ruginoasa, cu clopotnița ei, ele datând din 1858. În comună sunt
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
o așezare și o necropolă din cultura Monteoru a Epocii Bronzului. Schela Arbănași dinspre Beceni, ridicată în 1903, este monument de arhitectură. În punctul denumit „Poiana Șoimului” de la Mănăstirea Rătești se află monumentul Crucea Dorobanțului din secolul al XIX-lea (clasificat ca monument de for public), iar la ieșirea din satul Joseni, pe o culme, se află o cruce de pomenire din piatră datând din secolul al XVIII-lea.
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
scoarță de alterare de tip eluvial, de pe cumpenele de ape și versanții cu înclinări mici) - fluvio-glaciară (din acumulările fluvio-glaciare de la periferia calotelor de gheață, unde au acționat intens apele provenite din topirea ghețarilor) Ținând seama de geneza diversificată, loessul se clasifică în următoarele tipuri: - eolian, existent în general de-a lungul văilor, pe terase și pe versanți - aluvial situat în cadrul văilor propriu-zise și pe unele terase mai vechi - fluvio-glaciar situat în zonele marilor câmpii deltaice și fluvio-glaciare - deluvial existent în regiuni
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești, în timp satele Slobozia și Zeletin trecând la comuna Cătina. În 1968, comuna a fost inclusă în componența actuală în județul Buzău, reînființat. Patru obiective de pe teritoriul comunei Calvini au fost clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este de tipul „sit arheologic”, o așezare din epoca migrațiilor aflată în punctul „În loturi” din zona satului Calvini. Celelalte sunt monumente de arhitectură: biserica Sfântul Nicolae
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
ocazie numele comunei fiind schimbat în Râu. În 1968, comuna a recăpătat numele de Bozioru, fiind rearondată județului Buzău; cu această ocazie, chiar satul Râu a fost desființat, fiind inclus în satul Bozioru. Pe teritoriul comunei Bozioru există două obiective clasificate drept monumente istorice de interes național, ambele din categoria monumentelor de arhitectură. Unul îl constituie schiturile rupestre din Munții Bozioru, din zona satului Nucu, cu 12 puncte: Fundătura, Agatonul Vechi, Agatonul Nou, Fundul Peșterii, Văgăuna I, Văgăuna II, Piatra Îngăurită
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
folosesc la acoperirea suprafețelor mari. „Filbert” (limbă de pisică) este o formă intermediară. Există și pensule folosite ca mopuri, sau pensule cu perii foarte lungi („Rigger”), folosite pentru pictarea apei. În funcție de raportul dintre lungimea perilor și diametrul smocului, pensulele se clasifică în cinci categorii: "foarte lungi" (peste 6:1), "lungi" (5...6:1), "de lungime medie" (3...4:1), "scurte" (2...3:1) și "foarte scurte" (0,8...2:1). Fiecare artist are propriile sale preferințe în materie de pensule, și
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
reinclusă în județul Buzău, reînființat. În această comună se află și herghelia Cislău, specializată în rasa pur sânge englez. Patru obiective din comuna Cislău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic ruinele mănăstirii Cislău din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, aflate la nord de satul Buda Crăciunești, în zona Poiana Zidului. Două biserici sunt monumente de arhitectură biserica „Înălțarea Domnului” (cu clopotnița) din satul Buda-Crăciunești (1793
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
fiind desființate (între altele, satul Podeni inclus în Manasia, satul Ciuciurele în Aldeni, satul Mălăești în Zărneștii de Slănic). Patru obiective din comuna Cernătești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Trei sunt clasificate ca situri arheologice și unul ca monument memorial sau funerar. Primul sit arheologic este cel de la Aldeni de pe dealul Balaurul, ce cuprinde așezarea ce a contribuit la numele culturii Stoicani-Aldeni din Eneoliticul târziu (mileniul al IV-lea î.e.n.); situl mai
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
a devenit biserică ortodoxă a satului. Atestarea documentară a bisericii Aluniș datează din 1351. Tot lângă Aluniș se află niște așezări rupestre folosite în trecut drept loc de refugiu. Biserica, cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, împreună cu chiliile, sunt clasificate ca monument istoric de arhitectură de interes național. În afara bisericii în piatră de la Aluniș, lista monumentelor istorice din județul Buzău cuprinde pe raza comunei Colți și un sit arheologic de interes local, cuprinzând o necropolă din Epoca Bronzului (cultura Monteoru
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a redevenit parte din județul Buzău și a căpătat alcătuirea actuală, după ce satul Bogzeni a fost inclus în satul Bâsca Chiojdului. Pe teritoriul comunei Chiojdu se află un monument istoric clasificat drept monument de arhitectură de interes național casa cu blazoane din spatele școlii de la Chiojdu, clădire datând din secolul al XVIII-lea. În rest, trei alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
din zona „pe poduri”, aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), și necropola din epoca migrațiilor (secolele al VII-lea-al VIII-lea e.n.) aflată în zona „la Făcăiana”, lângă grajdurile fostului CAP. Alte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate biserici. Acestea sunt biserica „Adormirea Maicii Domnului” (cu clopotnița) din satul Bălănești (1834-1841), biserica „Sfinții Voievozi” din același sat (1841), biserica „Sfântul Teodor Tiron și Sfântul Nicolae” din satul Cocârceni (1819), precum și biserica „Sfinții Voievozi
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
de arhitectură de interes național. Ansamblul cuprinde și clopotnița și datează de la 1762. În rest, în comuna Măgura se mai află patru obiective incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate drept monumente de arhitectură și unul ca monument memorial. Monumentele de arhitectură sunt fostul schit Nifon de lângă satul Ciuta, datând din secolul al XIX-lea și cuprinzând biserica „Izvorul Tămăduirii”, chiliile, turnul clopotniță și fosta școală Dionisie Romano; casa Olimpia
Comuna Măgura, Buzău () [Corola-website/Science/300828_a_302157]
-
de construcție al castelului Peleș. Singurul monument istoric din comuna Gura Teghii inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument de interes local este conacul D.D. Maican din Varlaam, datând de la sfârșitul secolului al XX-lea, el fiind clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
și inclusă în comuna denumită acum "Movila Banului" după noua reședință, și arondată județului Buzău, reînființat. Trei obiective din comuna Movila Banului sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: așezarea din epoca medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolele al IX-lea-al XI-lea) de la Cioranca și așezarea din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea e.n.) din zona „Movila Țiganului
Comuna Movila Banului, Buzău () [Corola-website/Science/300830_a_302159]
-
epoca medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolele al IX-lea-al XI-lea) de la Cioranca și așezarea din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea e.n.) din zona „Movila Țiganului” de lângă Limpeziș. Al treilea este clasificat ca monument memorial sau funerar și este o cruce de piatră din curtea lui Ioniță Florea din satul Movila Banului.
Comuna Movila Banului, Buzău () [Corola-website/Science/300830_a_302159]