25,825 matches
-
anumit tip de forță, iar de la mama, partea aceasta histrionică. Acum, la bătrânețe, mama îmi povestește că s-ar fi făcut și ea actriță, și că ar fi făcut foarte bine această meserie. Care este cea mai frumoasă amintire din copilărie? În candoarea mea de copil, eu eram mai tot timpul fericit.... Pot să vă spun însă care e cea mai tulburătoare amintire din copilărie: o am de când aveam 6 ani și 8 luni atunci, pentru prima dată, mi-am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și că ar fi făcut foarte bine această meserie. Care este cea mai frumoasă amintire din copilărie? În candoarea mea de copil, eu eram mai tot timpul fericit.... Pot să vă spun însă care e cea mai tulburătoare amintire din copilărie: o am de când aveam 6 ani și 8 luni atunci, pentru prima dată, mi-am văzut tatăl! Eu nu-l cunoșteam pentru că m-am născut când el era la Canal. Și nu înțelegeam cine e străinul care a venit în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fac revoluție, să-l scap din închisoare și să-l aduc acasă. Atunci când l-am văzut, în schimb, am avut un șoc și ne-a fost greu, aproape toată viața, cât a trăit, să ne apropiem, lipsindu-ne baza relației, copilăria. Cum v-ați îndreptat către teatru? Trăind într-o permanentă balansare între ceea ce îmi doream să fac și ceea ce mă obliga viața să fac, tentația de a depăși această limită impusă, de a intra în zona de miracol, de aventură
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
imitată negația de acest tip. Valerian SAVA 2009 Bucuria comunicării este succesul meu Stimate domnule Alexa Visarion, v-ați născut la Botoșani, în anul 1947. Ce semnificație are, în biografia, în devenirea, în destinul dvs., spațiul natal? Aveți "amintiri din copilărie" mai bine reliefate, mai puternic conturate? Copilăria determină destinul fiecăruia dintre noi. Trăim povestind ceea ce suntem, iar matca fiecărei vieți se dezvoltă și se definește dinăuntrul copilăriei. Am trăit între două lumi, cea a satului, plină de taină, rezistând prin
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
2009 Bucuria comunicării este succesul meu Stimate domnule Alexa Visarion, v-ați născut la Botoșani, în anul 1947. Ce semnificație are, în biografia, în devenirea, în destinul dvs., spațiul natal? Aveți "amintiri din copilărie" mai bine reliefate, mai puternic conturate? Copilăria determină destinul fiecăruia dintre noi. Trăim povestind ceea ce suntem, iar matca fiecărei vieți se dezvoltă și se definește dinăuntrul copilăriei. Am trăit între două lumi, cea a satului, plină de taină, rezistând prin umor, încărcată de tentații și vânzolită de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
are, în biografia, în devenirea, în destinul dvs., spațiul natal? Aveți "amintiri din copilărie" mai bine reliefate, mai puternic conturate? Copilăria determină destinul fiecăruia dintre noi. Trăim povestind ceea ce suntem, iar matca fiecărei vieți se dezvoltă și se definește dinăuntrul copilăriei. Am trăit între două lumi, cea a satului, plină de taină, rezistând prin umor, încărcată de tentații și vânzolită de timpuri potrivnice ființei și rostului... și cea a orașului Botoșani, cu farmecul și amestecul lui de culturi. Universul Eminescu, matricea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de borangic a bunicii pe care n-aveam s-o întâlnesc vreodată, fiind plecată dincolo și a început să sufle aer din corpul ei pentru a mă încălzi. N-am murit până seara și relația mea cu mama a dat copilăriei tensiune și poezie deopotrivă. Am trăit amândoi, eu, singurul bărbat al familiei și mama, atacată de pretutindeni, o relație de necuprins în cuvinte, care în mod sigur m-a format și m-a obligat să trec peste toate răspântiile așezate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
kairos, a unui moment oportun, cum ar spune grecii? Norocul meu înseamnă credința în Dumnezeu, părinții pe care i-am avut, Veronica, Felix și Cristian, Roxana, Natalie, familia mea... Prietenia cu George Banu și Monique Borrie. Neamul meu, prietenii din copilărie, actorii pe care îi iubesc, din lume și din țară, scenografii și compozitorii cu care am lucrat, toți au dat binecuvântarea lor norocului meu. Știu să mă surp, pentru a reuși apoi ridicarea deasupra prăpastiei. Gândesc cu sufletul, iar mintea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
diperării mele, întărit de energie și vitalitate, să mă cuprindă, să mă elibereze. L-am început de trei ori și de fiecare dată l-am pierdut. Ideile s-au întărit în această așteptare. Existența mea, pragurile și răspântiile venite din copilărie, frica și energia ei, detenția tatălui, teama de risipire și ratare, atacul agresiv al nimicului... suferință și bolile celor dragi... bătrânețea atotcuceritoare, toate se întâlnesc în acest film. Pândit de propria lașitate, fascinat de descoperirea înțelesului trecerii, puternic, fragil, senin
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și a fațetelor adiacente (profil neuroendocrinologic, protecție și risc, diagnoză, terapie și prevenție). Pe de altă parte, prin fructificarea amplă a avangardei științifice, s-a realizat un inventar al principalelor etape și/sau evenimente ontogenetice cu potențial traumatic: prenatalitatea, nașterea, copilăria, boala și moartea. Cel de-al treilea capitol, și ultimul, este destinat rezilienței. Se prezintă evoluția acestui concept, aparținând abordării pozitive a ființei umane, se clarifică aspecte care țin de definirea destul de dificilă a conceptului și se fac diferențieri și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care a crescut și a îngrijit copilul. La rândul său, părintele își exercită funcțiile parentale într-un context social mai mult sau mai puțin tolerant față de diferitele manifestări ale violenței și este el însuși rodul unei disciplinări adeseori violente în copilărie și, în același timp, el este expus în prezent unor factori de stres socioeconomic care-i influențează conduita parentală. Parentalitatea adultului este funcția cea mai expusă interacțiunilor violente cu proprii părinți, în copilărie. De aceea reziliența persoanei adulte față de violența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
însuși rodul unei disciplinări adeseori violente în copilărie și, în același timp, el este expus în prezent unor factori de stres socioeconomic care-i influențează conduita parentală. Parentalitatea adultului este funcția cea mai expusă interacțiunilor violente cu proprii părinți, în copilărie. De aceea reziliența persoanei adulte față de violența suportată în copilărie este evidențiată cel mai bine de modul în care își îndeplinește funcțiile parentale. Cercetările arată că în special violența psihologică a părinților în relație cu copiii are un impact major
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
același timp, el este expus în prezent unor factori de stres socioeconomic care-i influențează conduita parentală. Parentalitatea adultului este funcția cea mai expusă interacțiunilor violente cu proprii părinți, în copilărie. De aceea reziliența persoanei adulte față de violența suportată în copilărie este evidențiată cel mai bine de modul în care își îndeplinește funcțiile parentale. Cercetările arată că în special violența psihologică a părinților în relație cu copiii are un impact major asupra funcționării adultului (Miller-Perrin, Perrin, Kocur, 2009). Violența umană afectează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ceilalți. Sursa plăcerii, dar și a frustrării este „celălalt”, cel care îți vine în întâmpinarea nevoilor sprijinindu-te sau care, dimpotrivă, te poate împiedica să-ți satisfaci nevoile. Pe lângă această condiție umană generală, există perioade din viață, cum ar fi copilăria, bătrânețea sau boala, când pentru satisfacerea nevoilor proprii, depinzi în cea mai mare măsură de ceilalți. „Infernul sunt ceilalți”ne spun existențialiștii (Sartre, 1964). Când celălalt refuză să-ți recunoască nevoile sau în cunoștință de cauză le tratează cu violență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
individ sau la mediu luate separat. Vulnerabilitatea apare astfel ca fiind mai importantă decât factorii de risc (Dohrenwend, 2000) în evoluția persoanei expuse adversităților. Vulnerabilitatea persoanei se construiește atât prin genotipul moștenit, cât și prin istoria de viață, începând cu copilăria mică. în multitudinea factorilor ce determină vulnerabilitatea unei persoane expuse riscurilor, literatura de specialitate consemnează: apartenența de gen, femeile fiind mai vulnerabile decât bărbații (Dohrenwend, 2000; Johnson, Wiechelt, 2004); apartenența la un grup marginalizat social (Dohrenwend, 2000; Johnson, Wiechelt, 2004
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai bată. Aceste explicații false, dar împărtășite la nivelul mentalității comune sunt contrazise de date reale, cum ar fi: există parteneri violenți care nu sunt consumatori de alcool; în 18% dintre cazurile de parteneri violenți, aceștia nu au avut o copilărie cu violență în familie (Catheline, Marcelli, 1999), nu au existat modele de relaționare violentă între soț și soție; există situații în care familia nu are o viață nesigură și nu e marcată de stresul cotidian al supraviețuirii; violența există și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
verbale și până la cele fizice, în experiențele anterioare de viață ale celor doi parteneri de cuplu. Un studiu longitudinal, realizat pe un număr de peste 600 de cazuri, confirmă ideea că există o legătură directă între pedepsele fizice severe suferite în copilărie și inițierea actelor de violență împotriva partenerului de cuplu, mai târziu în viață (Swinford et al., 2000). Dintre factorii de risc ce acționează în cuplu, cercetările identifică (DeMaris et al., 2003): imaturitatea sau tinerețea partenerilor, faptul că nu sunt de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de raportări emoționale ale partenerilor, în funcție de nevoia emoțională centrală pe care o manifestă în interacțiune. Autorul spune că prototipul acestor nevoi și tiparul de manifestare comportamentală a fost creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor de început cu părinții, în copilărie. Homeostazia familiei actuale se menține doar atât timp cât nevoia emoțională este satisfăcută în interacțiunea actuală cu partenera/ul de viață. Cele patru tipuri se construiesc pe următoarele nevoi emoționale centrale: 1. nevoia de a controla și de a fi autonom. Partenera
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cele patru tipuri nu poate să își privească cu respect partenera de viață. Partenera de viață nu este acceptată cu personalitatea sa, ci doar în măsura în care ea devine obiectul cu funcția de a satisface acest tip de nevoi deprinse din perioada copilăriei. O cercetare mai recentă se axează pe reliefarea nevoii de control și a sentimentului de pierdere a controlului (Umberson, Anderson, Glick, Shapiro, 1998), în relațiile de familie încărcate de violență. Sentimentul controlului se definește ca sinonim al eficacității persoanei, al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
puteri mai mari în relație, ceea ce-l face mai puțin dependent și legat de celălalt în relație”(Mayseless, 1991, p. 22). Când partenerul pare mai puțin accesibil și responsiv în relație, el sporește stresul și reînvie tiparul atașamentului stabilit în copilărie și adolescența timpurie, față de figura de atașament. în cazul atașamentului securizant, interpretările și comportamentele vor fi calme și bazate pe încrederea în celălalt. În cazul atașamentului insecurizant evitant sau a celui ambivalent/ rejectant, comportamentele violente față de partener vor fi inevitabile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acord cu cele trei tipare comportamentale majore specifice atașamentului: a) securizant; b) insecurizant evitant și c) insecurizant rejectant-ambivalent. a) în cazul atașamentului securizant, relația de cuplu va semnifica fericire, încredere, prietenie, toleranță față de celălalt și acceptarea lui. Persoanele aducând din copilărie un astfel de atașament cred că dragostea există, că e stabilă și nu manifestă anxietăți sau temeri în implicarea într-o relație apropiată. b) Atașamentul insecurizant evitant manifestă mai puțină încredere în celălalt și în dragoste, este mai puțin fericit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a-i domina și a conduce lucrurile spre ținta dorită. De asemenea, în măsura în care violența nu e pedepsită de societate, individul observă eficiența violenței în soluționarea problemelor cu ceilalți și și-o însușește. Este de la sine înțeles că dacă în copilărie ai fost disciplinat cu pedepse fizice și nici o reglementare sau lege nu a împiedicat să ți se întâmple acest lucru, la rândul tău vei folosi cu copiii tăi aceleași metode. Teoria se aplică atât agresorului, cât și victimei, căci neputința
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mare număr din bărbații violenți în cuplu și femeile victime ale violenței în cuplu provin din familii violente unde au fost martori la astfel de relații, încărcate de violență, între părinții lor. A fi martor la violență între părinți, în copilărie, este un predictor mai puternic decât a fi copil abuzat, pentru implicarea în viitor în violența severă de cuplu. Toate studiile acestea privind efectul violenței domestice asupra copiilor nu reușesc încă suficient să depisteze legăturile între vârstele copiilor, sexul și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cazul unei expuneri directe la violență, ci și atunci când copilul e martor la amenințări cu violență sau victimizarea unei persoane necunoscute copilului. Chiar și în absența experiențelor de victimizare, acumularea adversităților contextuale, în familie și în comunitate în perioada copilăriei poate duce la alterarea sănătății mentale (Turner, Finkelhorn, Omrod, 2006). Aceiași autori menționează existența unor cercetări care dovedesc că numărul evenimentelor traumatice și a adversităților trăite înainte de vârsta de 18 ani reprezintă cel mai important predictor al declanșării unor tulburări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un proces, și nu un eveniment izolat; maltratarea se poate manifesta prin multiple evenimente dureroase pentru copil, repetate într-o perioadă de timp; 9. maltratarea, punându-și amprenta asupra dezvoltării victimei, are un potențial considerabil de trecere, de repetiție, transgenerațională: „Copilăria durează generații la rând”(Killen, 2003). Copiii abuzați devin în mare măsură, în absența unor intervenții, părinți abuzivi; 10. experiența și istoricul maltratării vor conduce la învățarea, de către copilul-victimă a violenței, a comportamentelor violente ca monedă de schimb în interacțiunile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]