27,241 matches
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Roman și era formată din satele Rădiu, Șofrăcești și Trifești, cu 1829 de locuitori. În comună existau două biserici și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Brănișteni, formată din satele Brăniștenii de Jos, Brăniștenii de Sus și Felești, având în total 1248 de locuitori. Existau și aici o biserică și o
Comuna Trifești, Neamț () [Corola-website/Science/301690_a_303019]
-
vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Brănișteni, formată din satele Brăniștenii de Jos, Brăniștenii de Sus și Felești, având în total 1248 de locuitori. Existau și aici o biserică și o școală primară mixtă cu 13 elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Trifești drept reședință a plășii, având aceeași alcătuire și o populație de 2447 de locuitori. Tot atunci, comuna Brănișteni avea 1434 de locuitori în satele Brăniștenii de Jos, Brăniștenii de Sus
Comuna Trifești, Neamț () [Corola-website/Science/301690_a_303019]
-
din satele Băneasa, Fundu Șiștarului, Giurgeni, Golani, Muncelul de Jos și satul de reședință Valea Ursului, ele având o populație totală de 1495 de locuitori ce trăiau în 358 de case. În comună se aflau trei biserici și o școală mixtă cu 18 elevi (dintre care 4 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Chilii, formată din satele Buciumi și Chilii, având 1267 de locuitori ce trăiau în 338 de case; aici
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Chilii, formată din satele Buciumi și Chilii, având 1267 de locuitori ce trăiau în 338 de case; aici existau o biserică și o școală mixtă cu 17 elevi (toți băieți). Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă. Comuna Giurgeni avea 1872 de locuitori în satele Giurgeni, Muncelu de Jos, Valea Ursului și în cătunele Băneasa, Fundu Șiștarului și Golani; în vreme ce comuna
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
un sat în comuna Gorgota din județul Prahova, Muntenia, România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Poenarii Apostoli era reședința unei comune formată din el și din satele Poenari și Gorgani, având în total 849 de locuitori, o școală mixtă și 2 biserici (una datând din 1820 și una din 1744). Aceasta din urmă comună a fost reorganizată la începutul secolului al XX-lea, satele Poenari și Gorgani fiind comasate în satul Poenarii Vechi. În 1968, comuna a fost desființată
Poienarii Apostoli, Prahova () [Corola-website/Science/301712_a_303041]
-
plasa Podgoria a județului Prahova și era formată din satele Ghiocel, Mehedința, Rahova, Nevesteasca, Popești, Valea Dulce, Podenii Noi, Sfârcaru și Păcăloaia, cu o populație totală de 3760 de locuitori care trăiau în 675 de case. Comuna avea o școală mixtă frecventată în 1899 de 53 de elevi și 6 biserici ortodoxe — în Podenii Noi, refăcută în 1827, în Ghiocel (1841), Mehedința (1861), Rahova (1832), Popești (1857) și Valea Dulce (1807). În perioada interbelică, comuna este menționată în anuarul Socec în
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, erau organizate mai multe comune, toate incluse în plasa Crivina din județul Prahova. Comuna Puchenii Mari era reședința plășii Crivina, având 896 de locuitori, o școală mixtă în care învățau 76 de elevi (dintre care, 11 fete) și două biserici — una datând din 1861-1861 și alta din 1742. Comuna Pietroșani avea 847 de locuitori, o școală mixtă cu 63 de elevi și o biserică construită în 1760
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
era reședința plășii Crivina, având 896 de locuitori, o școală mixtă în care învățau 76 de elevi (dintre care, 11 fete) și două biserici — una datând din 1861-1861 și alta din 1742. Comuna Pietroșani avea 847 de locuitori, o școală mixtă cu 63 de elevi și o biserică construită în 1760 și reparată în 1865. Comuna Puchenii Mici avea arondat și satul Odăile, având 641 de locuitori, o școală frecventată de 23 de elevi și o biserică ortodoxă. Comuna Pucheni-Miroslăvești avea
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
biserică construită în 1760 și reparată în 1865. Comuna Puchenii Mici avea arondat și satul Odăile, având 641 de locuitori, o școală frecventată de 23 de elevi și o biserică ortodoxă. Comuna Pucheni-Miroslăvești avea 689 de locuitori și o școală mixtă în care în 1899 învățau 42 de elevi. Comuna Puchenii Moșneni avea 746 de locuitori, o școală frecventată de 46 de elevi în 1899 și o biserică ortodoxă construită în 1884 de de localnicii din comună și din Puchenii Miroslăvești
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
un oficiu poștal precum și , fondat în În 1925, Dobra avea 1551 locuitori. În Dobra s-a născut dirijorul Miron Rațiu, personalitate a muzicii românești, ce a activat la Filarmonica din Oradea. În Dobra a activat înainte de 1989 un cunoscut cor mixt, laureat la numeroase ediții ale Festivalului "Cântarea Romaniei". În preajma sărbătorilor de Craciun, la Dobra se organizează Festivalul Dubașilor. În Dobra există o biserică catolică maghiară construita în 1776 și o biserică ortodoxă renovată în 1815, prilej cu care s-a
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
total 297 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului mai era organizată în aceeași plasă și comuna Pățești, formată din satele Boțești, Florești, Gugești, Pănticești, Pățești și Slobozia-Vidrașcu, cu 1592 de locuitori, cinci biserici și o școală mixtă cu 73 de elevi. Primul Război Mondial cu luptele grele pe care le prilejuiește chiar în zona Vrancei, apoi ocupația austro-germană aduc și ele pagube serioase. Măgura Odobești devine în această perioadă sediul comandamentului german, iar zona ajunge să fie
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
al XIX-lea, comuna purta numele de "Albești-Brătești", făcea parte din plasa Argeș a județului Argeș și era formată din satele Albeștii Pământeni, Albeștii Ungureni, Brătești și Dobrați, având în total 1410 locuitori. Existau în comună patru biserici, o școală mixtă și casele foștilor proprietari Dr. Marsil și Ștefan Burchi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3112 locuitori în satele Albeștii Pământeni, Albeștii Ungureni, Brătești și Dobrotu și în cătunul Doblea. În 1931, comuna a preluat și
Comuna Albeștii de Argeș, Argeș () [Corola-website/Science/300600_a_301929]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Teleorman a județului Teleorman și era formată din satele Bârla, Podișoru și Șelăreasa, având 1456 de locuitori. Existau în comună o școală mixtă cu 18 elevi, o moară cu aburi și două biserici (la Podișoru și Bârla), iar principalii proprietari de pământ erau moștenitorii Bârleanu și Felicia Papadopol. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
Mozaceni și Bădești, avea 797 de locuitori, două biserici, o moară cu aburi și o școală cu 20 de elevi, principalul proprietar de terenuri fiind N. Butculescu. Comuna Urlueni, cu satele Urlueni, Tomești și Lereni, având 1403 locuitori, o școală mixtă și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Tecuci-Kalinderu a aceluiași județ. Comuna Bârla avea 2035 de locuitori în satele Bârla și Șelăreasa; comuna Ciocești-Mândra avea aceeași alcătuire și 1403 locuitori; comuna Malu avea 708 locuitori în
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Loviștea al județului Argeș și era formată numai din satul de reședință, cu 1175 de locuitori, moșneni, ce trăiau în 540 de case. Existau în comună o școală primară rurală, o școală primară mixtă și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași alcătuire, făcând parte din plasa Argeș a aceluiași județ, și cu o populație de 1449 de locuitori. În 1931, apăruse pe teritoriul comunei și satul Cumpăna. În 1950, comuna
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
patru biserici (la Bârsești, Cepării Pământeni, Cepării Ungureni și Vlădești). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Urluești-Băbeni, cu 914 locuitori, formată din satele Cepari-Urluești, Surpați și Valea Babei, având o școală mixtă și trei biserici (una în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comună Cepari avea 1284 de locuitori în satele Cepării Pământeni, Cepării Ungureni, Valea Calului și Șendrulești; comună Urluești (noul nume al comunei Urluești-Băbeni) avea
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
Budesile", făcea parte din plasa Pitești a județului Argeș și era formată din satele Budeasa Mare, Budeasa Mică, Rogojina și Redioasa, având în total 809 locuitori ce trăiau în 210 case. În comună existau o biserică și o școală rurală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Gălășești și Valea Mărului. Comuna Gălășești, formată din satele Albeasca, Anița, Berendei, Croitori, Lenculești și Popești, avea 448 de locuitori, o biserică și o școală
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
joc și turca își revine și începe din nou jocul. După ce colindătorii turcii sunt cinstiți cu „jinars” (țuică de prune) și cozonac, iar „chizeșul” (organizatorul jocului) cu bani, alaiul pleacă chemat de sunetul unui „bucin”. Însurații și nevestele formează cete mixte de colindători și își colindă neamurile, prietenii și preotul satului. Poezia colinzilor este cu precădere religioasă, cântând Nașterea și Botezul Domnului, mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Podgoria a județului Muscel și era formată din satele Călinești, Turculești și Vitichești, având în total 1621 de locuitori ce trăiau în 401 case. În comună existau o moară de aburi (proprietatea lui G. Manolescu), trei biserici și o școală mixtă cu 41 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Gorganu, Văleni și Vrănești. Comuna Gorganu, formată din satele Drăghicești, Gorganu și Cârstieni, avea 2113 de locuitori (în 489 de case
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
plasă și comunele Gorganu, Văleni și Vrănești. Comuna Gorganu, formată din satele Drăghicești, Gorganu și Cârstieni, avea 2113 de locuitori (în 489 de case), o moară de apă, trei biserici (una la Drăghicești și două la Gorganu) și o școală mixtă cu 60 de elevi. Comuna Văleni, cu satele Valea-Văleni și Ciocănești, avea 935 de locuitori, două biserici și o școală Comuna Vrănești cuprindea satele Vrănești, Bădești, Gușați, Udeni și Zăvoiu, având 6100 de locuitori, o școală și două biserici. Anuarul
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
Ioneștii din Vale și Tomșanca, trăiau 338 de locuitori, care aveau o biserică. Comuna Șerboeni (denumită și "Slobozia-Golești"), cu satele Șerboeni și Vlăduța avea 826 de locuitori, iar în ea existau două biserici (una în fiecare sat) și o școală mixtă. Comuna Vulpești, compusă din satele Bujoreni, Olteni și Vulpești, avea 760 de locuitori, o școală rurală mixtă și o biserică ridicată la începutul secolului de postelnicul Gheorghiță Vulpescu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Teleorman a aceluiași județ
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
Slobozia-Golești"), cu satele Șerboeni și Vlăduța avea 826 de locuitori, iar în ea existau două biserici (una în fiecare sat) și o școală mixtă. Comuna Vulpești, compusă din satele Bujoreni, Olteni și Vulpești, avea 760 de locuitori, o școală rurală mixtă și o biserică ridicată la începutul secolului de postelnicul Gheorghiță Vulpescu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Teleorman a aceluiași județ. Comunele Vulpești și Cornățelu au fost comasate sub numele de "Cornățelu", comuna rezultată având locuitori în satele
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
Muscel și era formată din satele Corbi și Sboghițești, cu 1553 de locuitori ce trăiau în 396 de case. În comună existau trei pive, două mori, cinci fierăstraie și o dârstă, toate pe Râul Doamnei, patru biserici și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în același plai și comunele Corbșori, Poienărei și Stănești. În comuna Corbșori, formată numai din satul de reședință, trăiau 700 de locuitori și existau o biserică și o școală mixtă
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în același plai și comunele Corbșori, Poienărei și Stănești. În comuna Corbșori, formată numai din satul de reședință, trăiau 700 de locuitori și existau o biserică și o școală mixtă cu 37 de elevi. Comuna Poienărei, cu un singur sat, avea o piuă, o moară, patru fierăstraie, o biserică, o școală mixtă și o populație de 336 de locuitori în 65 de case. Comuna Stănești, formată din satele Stănești, Părăești
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
Corbșori, formată numai din satul de reședință, trăiau 700 de locuitori și existau o biserică și o școală mixtă cu 37 de elevi. Comuna Poienărei, cu un singur sat, avea o piuă, o moară, patru fierăstraie, o biserică, o școală mixtă și o populație de 336 de locuitori în 65 de case. Comuna Stănești, formată din satele Stănești, Părăești și Podurile, avea 988 de locuitori. Aici existau două mori, două pive, șapte fierăstraie, două biserici și o școală mixtă. Anuarul Socec
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]