25,680 matches
-
lupta antirasială din acea epocă. În cadrul studiilor culturale britanice, orientarea asupra educației și pedagogiei, a fost pusă pe seama îngrijorării generale legate de hegemonia burgheză ce continua în ciuda conflictelor din deceniul șase. Orientarea de dreapta din politica britanică, apărută o dată cu victoria premierului Thatcher, a determinat, în ultima parte a deceniului șapte, un interes sporit pentru înțelegerea populismului autoritarist al noii hegemonii conservatoare. Cu alte cuvinte, punctele de interes ale studiilor culturale britanice au fost mediate de conflictele din conjunctura politică, iar lucrările
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu au continuat eforturile diplomatice pentru a obține recunoașterea neutralității teritoriului românesc, în condițiile în care Poarta tindea tot mai mult să considere România, alături de alte zone din Peninsula Balcanică, provincie turcească. În august 1876 premierul român i-a salutat la Sibiu pe Frantz Iosif și l-a asigurat de ”amiciția” țării noastre. Cum un conflict ruso-otoman putea avea ca teatru de desfășurare spațiul românesc, Ion C. Brătianu s-a orientat către tratative directe cu Rusia
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
des modèles authentiques c'est un exercice qui devrait être présent de plus en plus dans l'espace roumain au fur et à mesure d'un désir ardent de changement. La reconnexion à la tradition intellectuelle réelle c'est un premier pas important dans la conscientisation d'une culture des élites nées et pas faites, d'un type fécond qui peut rafraîchir la terre autochtone. L'histoire des élites dans l'entre-deux-guerres représente un moment décisif dans l'histoire des repères
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Rivalries în the German Territory (1800-1814), în vol. "East-Central Europe and the Great Powers Politics (19th-20th Centuries)", Edited by Veniamin Ciobanu, Editura Junimea, Iași, 2004, p. 11-15. 33 Recueil des Traites de la Porte Ottomane avec leș Puissances Etrangères depuis le premier traité conclu en 1536, entre Suleiman I et François I jusqu'à nos jours, par le Baron I. de Testa, Tome Deuxième, France ÎI, Paris, 1865, p. 128 (în continuare, Testa, op. cît.) statutul de cobeligeranta a Porții Otomane, stipulând
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
circulă zvonul, puteau "ébranler définitivement la Prusse et faire recherchait à la Russie la paix, tout désirée par Napoléon" (s. Ven.C.)181. Și, într-adevăr, Alexandru I consideră că 175 Cf. idem, Tilsit. France et la Russie sous le Premier Empire. La question de Pologne (1806-1809), Paris, 1917, p. 25. 176 Cf., Paul Bailleu, op. cît., p. 462-463, 474-475, 561-563, 612-613. 177 Marcel Handelsman, Napoléon et la Pologne 1806-1807. D'après leș documents des Archives Nationales et leș Archives du
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
290 Ibidem, p. 223. 291 Informații suficiente care oferă o imagine amplă asupra situației politice a Austriei, îndeosebi în perioada napoleoniana, se află în câteva din lucrările bine cunoscutului istoric francez, Edouard Driault, dintre care amintesc: La politique extérieure du premier consul 1800-1803, Paris, 1910, passim; Austerlitz, Tilsit (citate, deja, în paginile anterioare); La politique orientale de Napoléon, Sébastien et Gardane 1806-1808, Paris, Alcan, 1904, passim. și-au concentrat eforturile diplomatice în direcția lărgirii alianței. Prima vizată a fost Austria care
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de necesitatea și utilitatea mediației prusiene, a fost inserat în instrucțiunile în discuție și unul ce sugerează atenția acordată de Prusia și raportului de forțe din Europa de Nord. În context, se afirma că "c'est le cabinet de Berlin qui le premier a ouvert leș eux à ce prince (tarul Paul I n. Ven.C.) sur la nécessité d'élever un contrepoids au despotisme maritime de l'Angleterre", despotism care se exercită, în egală măsură, atât în Marea Nordului, cât și în Marea Baltica
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
păstreze, în continuare, cea mai strictă neutralitate. Așa s-ar putea explica demersul lui reis efendi, Rasih Mustafa efendi, care i-a solicitat lui Knobelsdorff opinia în această problemă. Deoarece, se justifică el, îl consideră pe regele Prusiei "comme le premier Membre du Corps Germanique" (s. Ven.C.), motiv pentru care nu putea asista pasiv la devastarea restului Germaniei, datorită continuării războiului 106. La rândul său, sultanul nu a respectat nici el regulă purtării tratativelor cu puterile străine prin intermediul reprezentanților lor
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de paradigme qui ont lieu dans le présent, au niveau des principales dimensions structurelles et méthodologiques de l'action éducationnelle. Il l'est aussi par la dérivation de ces dernières jusqu'au niveau des macro et des microparadigmes spécifiques. Le premier chapitre (Pourquoi des changements de paradigmes dans la méthodologie de l'éducation également ?) synthétise des motifs qui soutiennent l'hypothèse formulée de manière complémentaire pour les deux volumes et, par la suite, l'hypothèse spécifique à cette démarche : • la méthodologie
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de la conception et de la réalisation de l'éducation. À savoir : parvenir à un consensus concernant la signification des changements de paradigmes, en tant que priorités, dans ses principaux problèmes : a) Les finalités de l'éducation actuelle (chapitre 2) amènent au premier plan d'autres catégories de but et d'objectif. Elles reflètent le moyen de concrétisation des attentes de la société vis-à-vis de la formation de ceux qui sont éduqués, et de réorienter la conception des éléments du système éducationnel. Autrement dit, on
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2002, traducerea: Anca Măniuțiu Exercices d’accompagnement, d’Antoine Vitez à Sarah Bernhardt, L’Entretemps, 2002; Ultimul sfert de secol teatral. O panoramă subiectivă, Editura Paralela 45, 2003, traducerea: Delia Voicu Nocturnes, Adam Biro, 2005 Peter Brook. Vers un théâtre premier, Flammarion, Paris, 2005;Peter Brook. Spre teatrul formelor simple, Editura UNITEXTPOLIROM, Iași, 2005, traducerea: Delia Voicu Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Supravegherea și dispozitivele sale se regăsesc într-un număr important de texte de teatru, pe care nici n-am dorit
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
boala mintală, trecînd prin relațiile culturale, efectele socio-politice, efectele în știința umană. Trimitem aici la două lucrări noi, una a lui Bateson și Ruesch, intitulată Communication et société75, cealaltă reunind documentele Colocviului de la Cerisy, organizat de Yves Winkin, intitulat Bateson: premier Etat d'un heritage.76 III. Auto-organizarea: demarcație și remedii Von Foerster insista deja, s-a văzut, pe faptul că emițătorul și receptorul unei informații aparțin amîndoi aceluiași sistem. Apare aici, centrală, convergența lui von Foerster, Maturana și Varela 77
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Gallimard, 1982). Le cheval noir à tête blanche [Calul negru cu capul alb] (Paris, Gallimard, 1985). La Voix des choses [Vocile lucrurilor] (Paris, Gallimard, 1987). En pélerin en étranger [Ca pelerin și ca străin] (Paris, Gallimard, 1989). Conte bleu, Le premier soir, Maléfice [Poveste albastră, întâia seară, Farmece] (Paris, Gallimard, 1993). 2. PROZA DE NON-FICȚIUNE Pindare (Pindar) (Paris, Grasset, 1932). Les Songes et les sorts [Visurile și Sorții] (Paris, Grasset, 1938). L'Ecrivain devant l'Histoire [Scriitorul în fața istoriei] (Paris, Centre
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
se justifice. a) Camuflarea descrierii Este vorba de evitarea stagnării descriptive prin dispunerea elementelor obiectului descris într-un plan cronologic sau spațial al textului și cu ajutorul unor elemente organizatoare (mai întîi, apoi, la stînga, sus...). Spre ilustrare, oferim două fragmente, Premier de cordée, respectiv Un normand. (40) Mai întîi, se vedea, precum o santinelă, lama de granit a Vîrfului Brenva, flancată de o stranie candelă de rocă pe care călăuzele din Courmayeur o botezară "Tatăl Etern", apoi prăpastia ghețarului din Brenva
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
grandioasă, înaltă de 3500 de metri, creasta din Penterey, cu Vîrful Negru, această piramidă înfricoșătoare străbătută de tuneluri negre, apoi dantelăria Englezoaicei, ireală, vaporoasă, amețitoare; pe urmă zveltul și maiestuosul Vîrf Alb, o coamă tivită cu bîrne amenințătoare [...]. R. Frison-Roche, Premier de cordée (41) Ieșisem din Rouen și înaintam în galop pe drumul care duce la Jumièges. Trăsura zbura, străbătînd cîmpiile. Apoi calul o luă la pas, ca să urce coasta de la Canteleu. Acolo se afla una dintre cele mai minunate priveliști
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înainte de a începe cățărarea pe creastă. Respirară adînc, admirînd peisajul Alpilor Grée familiar pentru bătrîn, cu totul nou pentru tînăr. Era o zi magnifică și la orizont, către sud se puteau zări Alpii cum se aliniau în trepte [...]. R. Frison-Roche, Premier de cordée (44) Nava pierdea din viteză. Pe ecrane se vedea cum planeta acoperea stelele, învăluită de caierul de lînă roșcată al norilor [...]. În cîmpul vizual apăru un continent cenușiu acoperit de cratere [...]. Astro-navigatorul, cum nu putea auzi ce spune
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
eterogenitate, de la caracterul conversațional, în mai mică măsură (predominanța "narativizării" descrierii, ca în exemplul extras din Pîntecele Parisului), la cel conversațional, într-o mai mare măsură, sub formă de dialoguri directe sau raportate (în pasajele din Doamna Bovary și din Premier de cordée [Cap de coardă]). (50) Apoi, pe strada Pirouette ce se afla drept în fața lor, îi arătă și îi explică fiecare casă. Un singur felinar ardea într-un colț. Casele îngrămădite, umflate, își scoteau înainte streșinile, își aplecau zidurile
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o legătură emoțională între alpiniști. Pierre, obsedat de temerile sale, vrea să-și alunge gîndurile mișcîndu-se din loc; se ridică și își leagă cu repeziciune sacul. "Vino, Georges! Să nu mai stăm aici! Începe să se lase frigul". R. Frison-Roche, Premier de cordée Descrierea de tip A FACE În acest caz, descrierea dispare ca nomenclatură a diferitelor trăsături ale unui obiect și ia forma unei serii de acțiuni, făcînd manifestă, în prezența sau în absența unui alt personaj, acțiunea unui actor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pauză + percepție + transparent + descrierii -I II III IV V (Argument) (Circumstant) (Predicat) (Circumstant) (pacient / obiect) Ordinea importanței acestor unități este următoarea (circumstanțele II și IV fiind facultative): V + III + I + (II-IV). Un exemplu dat deja mai devreme și extras din Premier de cordée de R. Frison-Roche este suficient pentru ilustrare: (9) Ravanat și Servettaz [= I] se opriră mai bine de un sfert de oră înainte de a începe cățărarea pe creastă. [= II] Respirară adînc [= II], admirînd [= III] peisajul [= V] familiar pentru bătrîn
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Respirară adînc [= II], admirînd [= III] peisajul [= V] familiar pentru bătrîn, cu totul nou pentru tînăr [= I] Alpilor Grée [= V]. Ziua era magnifică și se puteau zări la orizont [= IV], către sud, Alpii [= V] ce se aliniau în trepte (...). R. Frison-Roche, Premier de cordée Descriere de tipul A FACE Personaj Personaj Verb Obiectul activ + spectator + de acțiune + descrierii I II III IV Este acel tip de descriere la care se referă Lessing în citatul din Laocoon pe care l-am dat mai
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unei creații din timpul fabulos al începuturilor (illo tempore). Mitul este într-un fel modelul exemplar al oricărei creații. Lévi-Strauss combătînd prejudecata atașată gîndirii sălbatice (și anume subdezvoltarea, ilogismul), ca și Gilbert Durand au promovat mitul ca semnificație fundamentală: le premier dans tous les sens du terme; Bien loin d'être le produit d'un refoulement ou d'une quelconque dérivation, c'est le sens figuré qui prime le sens propre (Lévi-Strauss, apud A. Sauvageot, 1987: 23). Cassirer pentru care omul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obscene și de batjocură. Van Ginneken (în La reconstruction typologique des langues archaïques de l'humanité) vizează reconstrucția filogenezei limbajului uman pe baza pictogramelor și a supraviețuirii unor fapte arhaice de limbaj gestual. La originea limbajului s-ar afla gesturile premier langage naturel de l'humanité. În structura gestului, autorul vede originea anumitor particularități ale limbajului, precum dublarea fonemelor și a silabelor, structura cuvintelor compuse reflex al construcției bilaterale și simetrice a corpului uman; anterioritatea verbului față de substantiv efect al preeminenței
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care afirmă pertinent că practici aparent naturale sînt de fapt istorice des choses tout à fait naturelles pour nous sont historiques, iar tiparul cultural modelează repertoriul nostru de gesturi și inserția socială a individului prin intermediul corpului (le corps est le premier et le plus naturel instrument de l'homme). În era audio-vizualului și a asaltului iconicității, cunoașterea și utilizarea corectă a semnelor kinezice și proxemice alături de cele verbale devine o condiție sine qua non a comunicării multimedia eficiente, a optimizării capitalului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
perception commune de la magie et de la divination qui interdit l'utilisation des distinctions entre celles-ci. Il y a encore une perception scientifique qui inclut la divination dans la magie (on parle, par exemple, d'une magie divinatoire). Si dans le premier cas les choses sont claires (nous avons une évaluation sociale du phénomène dont les raisons sont d'ordre économique, social, juridique, professionnel), pour le deuxième cas j'ai prouvé que la magie et la divination sont distinctes. Par conséquent, si
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
parte, nici câștigul nu pare să fie unul substanțial: recordurile târzii ale matematicienilor nu sunt deosebit de încurajatoare. Newton a fost un maestru la Monetărie destul de competent (atunci când nu se certa cu oricine). Painlevé nu a avut prea mult succes ca premier al Franței. Cariera politică a lui Laplace a fost extrem de compromițătoare, dar el nu este un exemplu bun, deoarece a fost mai degrabă necinstit decât incompetent, și niciodată nu a "renunțat" cu adevărat la matematică. E foarte greu de găsit
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]