2,835 matches
-
Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că mi le-a fript./ (...) Sete mare că-i silea,/ Sete mare-i încingea”. Repetiția hiperbolizează senzația fiziologică și o transformă într-un chin care cuprinde întreaga ființă prin organul pulsatil al vieții. Văpaia pârjolitoare vine din apropierea hotarului extrem al lumii și impune găsirea fântânii - punte între sacru și profan. În basmul Viteazul cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
introduce durata mitică, a prezentului fără timp. În Titești, Vâlcea, cântecul minunat este intonat la fântână, după o pregătire rituală, specifică mai ales incursiunilor eroice: „Când fu joi de dimineață,/ Ileana de dimineață se scula,/ Cetină, cetioarele!/ Mijlocul și-l încingea,/ Perișorul pieptăna,/ Pe ochi negri se spăla,/ La icoane se-nchina,/ Vedrița-n mână și-o lua,/ La fântână se ducea”. În contextul acestei resimțiri mistice a momentului premarital, acțiunea împărătesei liniștite de răspunsul fecioarei se transformă în ajutor năzdrăvan
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dat cu mătura prin casă. Un bob dă piper sărea mereu în mătura ei. Ea l-a luat șî l-a pus pă geam. Când a rămas împărăteasa borțoasă, a țânut copilu’ nouă ani dă zile în ea. S-a încins cu nouă cercuri peste burtă șî nu mai putea să mai nască”. Acțiunile împărătesei stau sub semnul prozaicului și nesemnificativului, în timp ce bobul de piper se află într-un timp continuu. El hotărăște când poate fi născut pruncul mirific și prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se deschide spre obișnuitele câmpuri pline cu grâu. Repornesc și eu însoțit de familia de italieni, Mino si Rosanna. Aflu că el este profesor de literatură italiană și istorie, iar soția este profesoară de religie undeva lângă Bari. Discuția se încinge dată fiind afinitatea de interese, dar și datorită vivacității profesoarei care îmi spune că pe camino își exercită o virtute pe care nu prea o are, aceea de a tăcea. Este simpatică, veselă deși are un picior bandajat. îmi vorbește
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Munteanu, În onoarea căruia am primit și eu numele de botez∗, era un țăran Înstărit, măcelar de meserie, scund, cu mustață mare cenușie și permanent Îmbrăcat În costumul popular de Săliște. Îi văd și astăzi șerparul din piele, care Îi Încingea mijlocul și care era ținta privirilor mele la orice Întâlnire, căci șerparul ascundea printre altele totdeauna un cornețel cu bomboane (dropsuri colorate), pe care le consumam cu mare plăcere. Avea 3 băieți și 4 fete: Ioan, salariat CFR În gara
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
raporta la un afon care s-ar ocupa de muzică, la un ins cu o gravă defecțiune de vedere care ar expertiza pictura. Pornirea împotriva "scrisului frumos" în zona comentariului consacrat literaturii nu e decât o dovadă a unei insuficiențe încinse de vanitate. Din păcate, nu vă pot satisface pe loc dorința de a compune cele două decaloguri, unul având ca obiect poezia, altul având ca obiect critica. Frumos, dar greu! Nu mă simt în stare în ceasul de față, nici măcar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tău. 2. Atingând pieptul la inimă, spui a Fiului. Îl așezi În inimă, acolo este locul Domnului Iisus În inima ta. 3. Atingând umărul drept spui Sf. Duh, Îl așezi pe umărul tău, acolo este locul Sf. Duh și te Încingi cu el. 4. Atingând umărul stâng, spunând Amin. În acel moment, când atingi umărul, pleacă Îngerul rău, că-l arde Crucea. Vedeți voi ce mare Însemnătate are Sf. Cruce făcând-o corect! Scrie acolo, că numai făcînd-o corect, beneficiezi de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
voia să audă de o însurătoare și mai ales de o căsnicie cu femeia care se purtase așa de perfid, după credința lui. Era poate deja atras dintr-o altă parte și astfel i se mărea aversiunea. Conciliabule nesfârșite se încinseră: colonelul Roznovanu, din partea Moruzi, dr. Cantacuzino, dintr-a lui Ionel, care nu apăru, și, după multe sforțări, se opriră la următoarele condițiuni: 1. Căsătoria se va săvârși îndată numai cu martorii indispensabili; 2. Co pilul va fi legitimat printr-acest
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a rămas repetent. * Se duce la școală ca să aibă de unde se întoarce. * El învață foarte temeinic: face câte o clasă în doi ani. * Și nopțile albe sunt întunecate. Unde dai și cine crapă. * Ecuatorul este un brâu cu care se încinge Pământul. * Paralelele și meridianele sunt gratiile Pământului. * Ca să vezi cine ești, nu trebuie să aprinzi lumina. * Buturuga mică arde mai ușor. * În sport, mușchii luptă pentru victorie, iar mintea o obține. * În fața greutăților vieții, toți suntem halterofili. * Puternic nu este
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
vie în minte și azi, astfel cum le așternea cu scrisul său miniatural-caligrafic, încheind perfect conturul literelor subțiri. Era prietenos cu mai tinerii săi colegi, destins în mijlocul lor, chiar volubil, dispus să glumească, să participe la pălăvrăgelile dezinvolte care se încingeau peste tot în redacții, pierzându-și însă imediat buna dispoziție, întunecându-se, crispându-se dacă intra pe ușă vreun ipochimen al lumii literare disprețuit de poet pentru comportamentele inavuabile. Tăcea brusc și ieșea îndată din încăpere. Felul de-a se
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fi de fapt vorba în aceste însemnări. Toți cei de care am amintit, și alții care scapă acum memoriei mele, dar aceștia mai cu seamă, îngrămădiți după-amiezile în vreo încăpere mai retrasă a sediului din Ana Ipătescu (azi Ambasada Libiei), încingeau aprige controverse pe teme de tot felul, discuții pasionate până la inflamare, debordante, infinit digresive, astfel încât niciodată nu li se putea pune punct la ora regulamentară de terminare a programului redacțional. Erau continuate în vreunul dintre micile localuri care populau zona
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
orele goale în care așteptam să vină „materiale“ de la redacție, răspunsurile de la C.C. sau de la Direc ția Presei (cenzura), ore goale, pe care încercam să le umplem cu ceva, să ni le facem cât de cât plăcute și chiar instructive. Încingeam discuții nesfârșite (adică niciodată încheiate), pe subiecte de tot felul, trecând ușor de la cutare eveniment mărunt al zilei la probleme înalt existențiale, astfel zicând, confruntându-ne experiențele intelectuale, lecturile, gusturile, curioși unii de alții, de ceea ce știam și de cum gândeam
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lighean cu apă rece amplasat sub masă. Îmi mențin forma, iar inspirația mi se frăgezește, spunea el. Cu toate că a veni în Naipu echivala pentru bucureșteanul din centru cu o expediție temerară, eram vizitați destul de des de amicii noștri literari. Se încingeau nesfârșite discuții presărate cu libațiuni, desigur, până la ivirea zorilor. Au fost pe acolo Breban, Ilie Constantin, Matei Călinescu, Hagiu și mulți alții. Cred că și Eugen Simion ne-a vizitat. În 1962, în primăvară, colonia din Naipu s-a desfăcut
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
să spun, frisonant, cu agitația și cu larma aceea - o senzație întețită și de faptul că din când în când se auzeau și explozii. Ce exploda? Explodau conserve, munți de conserve cărora nu știu cine și de ce le dăduse foc, iar cutiile, încingându-se, săreau în slăvile cerului, împroșcând conținutul fierbinte la distanțe destul de mari. Trebuia să te păzești să nu te atingă jetul roșiatic și sfârâitor. La un moment dat, amicul Wili a rămas în urmă și, întorcându-mă după el, l-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
al cărei tricou cu onoare îl poartă. Duminică, așa cum o cere tradiția cantonamentelor trecute, antrenamentul va consta în urcarea muntelui Ceahlău. Oricât de greu ar părea, la final, răsplata va fi pe măsură, fiindcă băieții vor fi așteptați cu grătarul încins de maseurul Gheorghe Matachi și de managerul Dorel Sanie. Știința va reveni acasă pe 14 iulie, după care vor începe și partidele amicale. Astfel, a fost deja perfectată o “dublă” cu CSU Suceava, pe 24 iulie în deplasare și pe
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
egalitate din acest joc va face ca formația CSM Ploiești să se desprindă la 2 216 puncte în fruntea clasamentului, însă, în etapa viitoare, prahovencele se vor deplasa la Slobozia, unde gazdele au forța de a câștiga și de a încinge lupta pentru promovare. Marcatoare ȘTIINȚA BACĂU: Matei (7), Vântu (4), Chiper (4), Burghel (4), Vâlcu (2), Chelaru (2), Ilișescu (1). CSM SLOBOZIA: Băeșu (11), Leahu (3), Balcan (2), Popescu (2), Simion (2), Goanță (2), Stănciulescu (2). Declarații după Știința Bacău
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
al arbitrilor ucraineni Anatoli Mishchuk și Valeri Rozhkov. Echipa belgiană a fost prima care a ajuns la sală, undeva în jurul orei 15, fiind urmată la scurt timp de handbaliștii băcăuani. Până ca echipele să înceapă încălzirea dinaintea meciului, belgienii au încins o miuță pe intuneric, luminile sălii nefiind încă aprinse, timp în care arbitrii partidei, alături de observatorul moldovean Nicolae Vizitiu, discutau la o Țigară, afară. Începând cu ora 16, în tribunele Sălii Sporturilor au început să-și facă apariția suporterii băcăuani
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
46 Pop), Marin, Ghidarcia, Drugă - Vlaicu, Sărițanu, Popa, Pătrașcu - Marțolea (77 Alexandru), Vulpe. Antrenor: Costel Enache. Arbitru: Ionuț Iacob (Slobozia). Asistenți: Ionuț Dimache (Slobozia) și Florin Burlacu (Urziceni). S-au încăierat la vestiare ! Componenții și oficialii celor două formații au încins o bătaie generală după încheierea partidei S.C. Bacău - Petrotub Roman 1-0. Cele două tabere au versiuni diferite asupra originii incidentului, fiecare aruncând vina asupra celuilalt. Astfel, antrenorul Ciprian Panait susține că, pe holul care duce la vestiare, jucătorii băcăuani își
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ca și mine, erau tineri pe vremea aceea, le zburda și nu știau cum să-și cheltuiască timpul și paralele de care nu duceau lipsă. După o masă bine stropită dată în onoarea lor în apartamentele mele de burlac, se încinsese un joc năstrușnic, la care galbenii treceau cu grămada dintr-un buzunar într-altul cât ai scăpăra din degete. Iar eu, nepăsător ca de obicei, mă amestecam în vorbele și șăgile 75 lor, îmi pipăiam din când în când cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sărbătorile Paștelor, pe când codrul prinde frunze și încep păsările a ciripi. Ne-am dus într-o dumbravă să culegem viorele și deodată am auzit cucul, vestitorul primăverei, cântându-ne în față. Cuprinși de bucurie și superstițioși ca toți înamorații, am încins îndată o horă strașnică pe iarba verde, siguri că o să ne meargă de astă dată după dorul inimei. Dar șiretul de cuc ne-a amăgit, căci dorul inimei a rămas neîmplinit și s-a topit încet, în oftări și lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ei cel mai autorizat, a dat pe față, a pecetluit pentru totdeauna nulitățile ce ne asurzeau cu reclamele, de aici s-a năpustit în contra noastră o ceată de defăimători care au căutat să ne dărâme cu orice preț. S-a încins o luptă înverșunată între noi și ei, între școala literară din Iași, în capul căreia figura Maiorescu, și aceea din București, în capul căreia figura Hasdeu, un om nu mai puțin însemnat prin cunoștințele și calitățile sale intelectuale. Atunci a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
încălziți de ospățul câmpenesc și mai știu eu de ce alte focuri nemărturisite? Apoi dânșii schimbară cântecul de jale într-un cântec de brâu de acelea care îți dau furnici la picioare și îți răstoarnă căciula pe ceafă, și atunci am încins și noi părechi, părechi, un joc năstrușnic, pe iarba verde, un joc cum nu s-a mai văzut în via lui Șendre, de răsuna pământul sub bătaia călcâilor, de ne venea nouă înșine sufletul la gură. Trageți, măi? Să turbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
obicei se adunau sările acolo. Mă învârteam între bărbați și femei, mai ales între femei, cu mânile în buzunare, dându-mi aere de om în tot locul și căutând să plasez și eu cuvântul meu în diferitele convorbiri ce se încingeau în salon, ca să-mi afirm personalitatea și să dau dovadă că am și eu opiniile mele. Au mers lucrurile bine câtva timp, așa că, după părerea mea, nu făceam tocmai proastă figură, ba începusem chiar să mă deprind cu atmosfera din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
înțeles, așa că pare-mi-se am adormit și eu. Lucru ciudat însă, deși cu ochii închiși vedeam prin pleoape, simțeam, auzeam tot ce se petrece și deodată mă pomenii că munții cei posomorâți, amenințători, desprinși parcă de pe temeliile lor, au încins o horă strașnică de brâu și tot atunci băgai de samă că culmile lor luară înfățoșarea unor capete de urieși cu ochii mari ca craterele de vulcan, cu păduri pe titve 188 în loc de plete, cu prăpăstii în loc de guri, cu stânci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mărirea eficienței guvernului și îmbunătățirea sistemului de percepere a taxelor, dar acesta a rămas într-o foarte mare parte neschimbat. O perioadă de inflație, foamete, epidemii de ciumă și tulburări țărănești era iminentă. Campaniile eșuate și controversate din Persia au încins și mai mult spiritele, pînă cînd, în cele din urmă, a izbucnit o revoltă majoră. În aceste împrejurări, cetatea Constantinopolului fierbea de nemulțumiri. Problema soldaților neplătiți era și mai serioasă în capitală decît în provincii. În plus, Constantinopolul, ca și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]