21,520 matches
-
crimelor, i-a spus la un moment dat Bonin unui reporter. De fiecare dată era din ce în ce mai ușor... Nu am cum să nu fiu de acord. E ca un obicei prost. La radio zice că doamna doctor Sara Lowenstein era un înger cu o putere nemaivăzută, mâna însuflețită a lui Dumnezeu, conștiința lumii din jurul ei, o lume a păcatului și relei credințe, o lume a fățăr... Nu contează câți oameni mor, căci nimic nu se schimbă. Ia hai, arată-ne ce poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pe fața oglindită. Helen stă în ușa care dă spre hol, cu mâna la gură, mușcându-și încheietura degetului. Se uită la mine și ridică din umeri. Dispare înapoi. Din fotoliul de pluș auriu îi zic că Dumnezeu este un înger cu o putere nemaivăzută, conștiința pe care ar trebui s-o găsească lumea din jurul Lui, o lume a păcatului și relei credințe, o lume a fățăr... Aproape în șoaptă, omul zice: „Căcat“. Aburul răsuflării i-a șters chipul oglindit. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ușa se deschide; e bătrânul polițist irlandez cu părul sur. Dom’ sergent. Și eu zic vă rog. Vă rog, băgați-mă la pușcărie. O să pledez vinovat pentru toate. Mi-am omorât soția. Mi-am omorât copilașul. Eu sunt Waltraud Wagner, Îngerul Morții. Omorâți-mă, ca să pot fi cu Helen din nou. Si dom’ sergent zice: — Trebuie să ne grăbim. Se duce la dulăpiorul de oțel. Scrie ceva cu pixul pe un carnețel. Rupe foaia și mi-o dă mie. Mâna zbârcită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
moșit, nășit, vopsit de-a lungul anilor această creatură sunt Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și alții ca ei. Arheul Pruteanu, înverzit acum în arhanghel, este expresia terminală și terminatoare, de maximă virulență, a condiției intelighentului român. Certificat de înger pentru Dracutc "Certificat de înger pentru Dracu" Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Adeverință nr. 4554 din 11.05.2001. Se adeverește prin prezenta că domnul Cristian Tudor Popescu, domiciliat în București, str., nr., fiul lui Tudor și al Victoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
lungul anilor această creatură sunt Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și alții ca ei. Arheul Pruteanu, înverzit acum în arhanghel, este expresia terminală și terminatoare, de maximă virulență, a condiției intelighentului român. Certificat de înger pentru Dracutc "Certificat de înger pentru Dracu" Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Adeverință nr. 4554 din 11.05.2001. Se adeverește prin prezenta că domnul Cristian Tudor Popescu, domiciliat în București, str., nr., fiul lui Tudor și al Victoriei, născut la data de 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
opoziție crâncenă, dar asta înseamnă că lupta nu merită începută? Aceasta este o soluție rațională. Irațional, prin minte îmi bântuie însă o imagine, pentru care Adam Michnik nu m-ar condamna: să nu mai fiu nevoit să rup certificatul de înger pe care mi l-a dat CNSAS, ci să-l arunc în flacăra înaltă cât Comitetul Central a unui munte de dosare arzând. Non omnis moriartc " Non omnis moriar" Dacă privești minute în șir un filament incandescent de bec, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
bântuit de poezie din culcare în sculare. Grandilocvența jenantă cu care își recita producțiile în fața camerei de luat vederi, cabotinismul gravității și esențelor cu care debita banalități și stupizenii, puzderia de oh!-uri și ah!-uri, aerul de „lunatic”, de „înger” obez, toate acestea erau menite să imprime în capetele celor ușor de prostit ideea că poezia dă năvală din toate părțile peste Stănescu, care nu mai prididește să o recepționeze și să o distribuie publicului însetat de „versuri” ininteligibile. Strategia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
și tămâia ei. Fantasmele comunismului, proletarul, muncitorul, lenin, anapauker, „sentimentul sovietic”, petrugroza, venind din coșmarurile vieții intrauterine, se înalță ca niște aburi grei peste mlaștina vieții românești. Pungi, gunoaie, alcool, hălci sângerânde, seringi, plouă și e frig fără binecuvântarea zăpezii, îngeri cu aripioare always, avortoni și aurolaci fără aripioare. Morții Domnicăi Drumea plâng în adâncul mormintelor cu lacrimi sfărâmicioase (imagine demnă de Bacovia sau Ileana Mălăncioiuă, iar la Ruxandra Novac, ochii tăi morți, ochii mei morți văd o lumină în dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
la filmul lui Gibson, prizez iubirea de oameni și sacrificiul. La urma urmei, sunt un om de treabă, neînțeles de lumea rea din jur. Cred că așa se explică și succesul comercial al ultimei cărți a lui Andrei Pleșu, Despre îngeri. Departe de a se situa în zona de vârf a creației lui Pleșu, această compilație plăcută la lectură satisface nevoia multora de a fi văzuți cu ea sub braț sau de a spune că au citit-o. După care, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
45 Menstruație la cap 48 Săraci lipiți ecranului 53 Sindromul Huta Certeze 58 Momânia 62 Normă și noimă 66 Juzii corupți 68 Timpul nerușinării 72 Prof. univ. dr. Beuran - Elena Ceaușescu la pătrat 77 Cultura ca pistol-mitralieră 82 Certificat de înger pentru Dracu 86 Non omnis moriar 92 Aiudul de lângă MTV 94 Omul care este 98 Poetul Președintelui 103 Patinatorii politici 105 Semn rău 110 Românii, mizeria și moartea 114 Frumusețea crucii 119 Religia morții 123 Catedrala Mântuirii în Țara Mântuielii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
În afară de Filip și de mine, n-am mai auzit de nimeni - și mai erau și boșorogii, și mai era și Șchiopu Bărbosu - care să nu aibă ceva de împărțit cu Dinamo. Așa că, în afară de partea cu zborul, povestea lui Coșuță cu îngerii ăia sau ce naiba erau, care ridicau psalmi pentru moartea lui Dinamo, nu putea decât să mă înverșuneze și mai tare, să mă facă să-mi doresc nimicirea lui Cristos cu palme, pumni și picioare la prima ocazie pe care aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
te anunță ceva ce nu poți să eviți. De vise în care o vezi pe mama alunecând cu capul în jos de-a lungul culoarului, pe lângă dulăpioare și uși, venind, și de tovarășe de grădiniță care spun „doarme ca un înger să nu-l trezim“, iar mamele pleacă, noi ne trezim, iar visul se confundă cu realitatea dacă cineva nu ar spune că așa ceva e imposibil atât timp cât tovarășele au zis ce-au zis, mamele au plecat, iar oamenii nu pot merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
7): o vreme, frații mici sunt convinși că realitatea e una singură, doar frații fiind de două feluri, mici și mari; frații mici nu bănuiesc că frații mari au făcut în trecut tot felul de lucruri cot la cot cu îngerii și spiridușii lor; ceasornicele ticăie independent de voința fraților; fiecare vârstă are miracolele ei, fiecare miracol are martorul lui, fiecare martor are un frate (sau a fost pe cale de-a avea). Prin urmare: frații pot scrie împreună o carte, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
independent de voința fraților; fiecare vârstă are miracolele ei, fiecare miracol are martorul lui, fiecare martor are un frate (sau a fost pe cale de-a avea). Prin urmare: frații pot scrie împreună o carte, dar nu pot întâlni deodată aceiași îngeri și spiriduși; chiar și când devin mari, frații mici rămân mai mici decât frații mari; frații mici nu uită șuturile în fund încasate de la frații mari. Pe urmă, există acea parte din biografia fraților mari la care frații mici au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a’. împreună cu spiridușul meu (al cărui nume nu-l divulg, nu fiindcă a fost unul și n-au fost doi, ca Știm și Ștam, ci pentru că prea seamănă cu marca unui suc din zilele noastre) și urmărit din umbră de îngerul meu păzitor (al cărui nume nu vi-l spun pentru că eu însumi nu l-am aflat niciodată), am încins un foc în camera mare, pe-un preș de iută, la care am folosit un teanc de ziare, două cărți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și cartofor a primit din partea sorții ce merita și, când s-a proclamat pacea, deodată cu încheierea meciului, fata a plecat să-și aștepte iubitul într-o revărsare de soldați fericiți, într-o gară, neștiind că el ajunsese în armata îngerilor (conțopiștii n-o mai înștiințaseră a doua oară asupra decesului sau pianistul tăinuise vestea, nu-mi mai amintesc) și un vlăjgan de la infanterie i-a smuls copilul din brațe, l-a ridicat către cer și a rostit niște vorbe memorabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de rezistență) și a filmului care a mângâiat cartierul ca un vânticel blajin (răcorindu-l), s-a foit în așternuturi, a fornăit și a respirat mai mult pe gură (din cauza polipilor), a visat, ce-o fi visat?, eu presupun că îngeri alb-roșii, fiindcă Dinamo juca semifinala Cupei Campionilor Europeni chiar în bârlogul lui FC Liverpool, iar zborul cocorilor, invocat de titlul peliculei, s-a dovedit a fi doar o metaforă, un truc menit să înșele cenzura moscovită, fiind vorba în realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
sunt întotdeauna și ale mele, nu și invers, idealurile lui sunt de obicei eșecurile mele, iar gândurile mele lui nici prin cap nu i-au dat. Înzestrați cu un certificat de naștere comun, cu același ADN și cu un singur înger păzitor, numai noi cunoaștem semnificația unui cuvânt necuprins în dicționare ori în nomenclatorul meseriilor. N-o să mă joc, n-o să vă mint și o să vă destăinui și vouă, așa cum el a mărturisit în bucătărie pentru mama, că gebul vroia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
una grozavă, era specialitatea lui tanti Lucica. Or, tanti Lucica, sora unei mătuși prin alianță, e una și aceeași persoană cu Uca. Iar Uca a fost pentru Matei mai mult decât două bunici, mai mult decât șapte, a fost un înger păzitor pământean. Boieroaică, frumoasă (semăna într-o poză din tinerețe cu Liz Taylor, iar când i-am spus asta în garsoniera ei de la Frigocom, s-a îmbujorat și m-a pupat), a avut o căsătorie beteagă după ce soțul ei, avocat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
când ți se spune să taci. Și câte și mai câte: o grămadă de îndatoriri și probleme de care eram nevoit să mă ocup în permanență. Noroc cu bunul Dumnezeu. Care, de acolo de la el, din cerul acela înțesat de îngeri îngerași și steluțe sclipitoare, m-o fi văzut cât pătimesc pentru supușii mei. Și, pesemne ca să mă izbăvească de toată truda și chinul meu amarnic, mi-a trimis un ditamai semnul divin în timpul somnului de după-amiază. Acest semn, căci despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
sămânță vrăjită, din care avea să răsară iubirea în stare pură, cristalină, pentru munți. Atâta drum (cam șapte kilometri, cum ziceam), puful minuscul n-a fost purtat prin văzduh nici de adierile molcome ale arșiței, nici de furtuni, nici de îngeri, nici de puterile nevăzute ale telepatiei, nici de ursitoare sau de descântece. Ci de harul omonimiei. În lunile calde în care un Mircea se înfiripa, iar alt Mircea se topea, când mama era prinsă ca într-o menghină între ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ordine. La ultimul pachet, nu chiar în ultimul plic, dar în orice caz într-unul dintre ultimele, am găsit un teanc subțirel de bancnote. Erau zece hârtii de o sută de lei, expediate prin mandat telegrafic de pe vârful Caraiman, când îngerii au profitat de ninsoare și de vântul dinspre nord. De fapt, toate s-au petrecut cu o noimă, la vremea lor. Dacă Matei nu s-ar fi născut (iar „copilul care a ieșit din ou a întrecut toți parametrii tehnici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
al lumii. Nu avusesem nici o astfel de experiență concretă de acest gen pînă atunci. Acum, cînd dau filmul vieții mele Înapoi, văd că acest moment, cînd am rămas să mă uit cu gura căscată la aceste creaturi golașe, la acești Îngeri, a marcat ceea ce biografilor le place să numească un punct de cotitură. Prin urmare, asta voi face și eu și voi spune că pe data de 26 noiembrie 1960, În fața clădirii cazinoului de pe o stradă laterală aflată În apropierea pieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
să se Întîmple nimic, dat fiind că, În acel moment, ne aflam la doar cîțiva metri și cîteva minute de punctul de cotitură unde aveam să rămîn proptit pe trotuar, cu un picior ridicat, și mă uit În sus, la Îngeri. O să vă spun deschis : acea pornire, de a-mi face mendrele cu sora mea pe o alee, a fost ultimul moment de dorință sexuală normală pe care l-am trăit vreodată. Atunci cînd am pornit În lume În noaptea aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
el, să leșin de Încîntare. Eram destul de conștient de părerea pe care ar avea-o ceilalți reprezentanți ai prezumptivei mele specii, puținii care s-ar fi aventurat să intre, de aceste ființe cu piele de catifea. Acolo unde eu vedeam Îngeri, ei ar fi văzut doar niște animale hidoase pe două picioare, care abia se mișcă, trufașe și fără păr. Și, dacă n-ar fi rîs, asta ar fi fost din cauză că pur și simplu șobolanii nu rîd niciodată. Atracția pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]