36,299 matches
-
și are un rol vizibil în menținerea valorilor și tradițiilor specifice, conturate de-a lungul timpului"151. Orice analiză a straturilor culturii organizaționale nu trebuie să eludeze factorii de influență și mecanismele prin care aceștia intervin. Ne vom ocupa mai întâi de categoria factorilor exogeni. Cultura națională și cultura sectorială au un impact puternic asupra culturii organizaționale. Modul de a gândi, religia, educația, procesele de formare a elitelor sunt tot atâtea elemente ale culturii naționale care orientează credințele, valorile, normele, simbolistica
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
latino-americană (Mexic, Nicaragua, Cuba, Argentina, Chile, Bolivia, Peru, Columbia, Ecuador, Venezuela, Uruguay, Brazilia). Volumul 8 a fost destinat literaturilor clasice: latină, latină medievală și modernă, greacă, bizantină și greacă modernă, finalul volumului cuprinzând un prim capitol despre literaturile slave, mai întâi literatura rusă. Cu puțin timp în urmă a apărut volumul 9, sub egida Academiei Române, la Editura Saeculum I.O. Toate aceste volume au fost elaborate, în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", de către un eminent colectiv alcătuit din
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
Noica e la teologia orientale și Horia Corneliu Cicortaș (Forumul Intelectualilor Români din Italia): Rischi e trappole nella traduzione di testi filosofici romeni în italiano. Îl caso di Ťîntruť. Șunt cîteva trăsături care au dat un profil distinct întîlnirii. Mai întîi foarte bună prestație a celor care au dus greul moderărilor și al intervențiilor. Mă gîndesc la Horia-Roman Patapievici, la Andrei Cornea și la Mihai Nasta. Alături de cei trei intelectuali, care au impresionat prin virtuozitatea limbilor pe care le-au vorbit
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
pagina de Facebook, că este o dovadă de ipocrizie că românii se mândreau, în urmă cu doi ani, cu performanță Alexandrei Stan de fi cinci săptămâni pe locul întâi în Italia, iar acum când o manea a ajuns pe locul întâi nu o fac. Mihai susține că atunci când " Mr. Saxobeat a fost 5 săptămâni No. 1 în topurile din Italia, se umflă mândria în noi, românii. Deși, noi, românii nu aveam niciun merit pentru performanța Alexandrei Stan". El adaugă "Săptămâna asta
O manea, pe primul loc în topul din Italia. Mihai Morar: "Ipocrizie!" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/72039_a_73364]
-
Eugenia Tudor-Anton În "Analele Brăilei" din 1929 se poate citi: Se gândește cineva să scrie istoria Brăilei, oraș care din toate punctele de vedere ar merita-o? Să nu se grăbească. Pentrucă astfel de cercetare pretinde întîi găsirea, adunarea și clasarea materialului..." Iată că azi s-a încumetat cineva să facă o Istorie modernă a Brăilei, depunând un efort deosebit prin adunarea materialului necesar unei asemenea întreprinderi anevoioase. E vorba de Toader Buculei. În această carte uimește
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
iscat din morți poetul Ca un cerc dintr-un pătrat” scria Tudor Arghezi în Inscripție pe ușa poetului, publicată în 1945. Desigur, pretenția riguros documentară a unor comentatori cuprinde un oarecare procent de absurditate, de pedanterie și de ineleganță. Mai întâi pentru că este lipsit de eleganță profesională ca, ocupându-te de un scriitor și, în general, de un om ieșit prin talentul său artistic din rândurile celor de rând, să insiști critic asupra detaliilor biografice comune cu ale tuturor celor de
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
Iași, în Spiridonie, și o pensie viageră, iar Sadoveanu i-a zis în finalul argumentărilor: "Aveți garanția noastră". La aceste propuneri, Visarion Puiu a replicat: "Pe voi cine vă garantează? Nu mă întorc deocamdată. Căci trenurile din Occident trec mai întâi pe la Moscova și apoi ajung la București". Formidabilă caracterizare a situației politice de atunci, într-o singură frază. Evident, n-a dat curs invitației, foarte tentante pentru un exilat. N-a durat mult și Mitropolitul Visarion a fost expulzat din
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
pe prima coperta a ziarelor cu ultima cucerire, însă în postura de reprezenatnt politic în Palatul Parlamentului nu și-l imaginase nimeni până acum. Recunosc că sunt tentat să intru în politică, mă gândesc la acest lucru, insă vreau mai întâi să cântăresc bine toate implicațiile pe care le-ar presupune o asemenea alegere în viața mea", a declarat Liviu Vârciu. "În showbiz m-am făcut recunoscut prin muzică, iar mai apoi prin postura de prezentator și actor. Prin urmare, cred
Liviu Vârciu vrea să intre în politică by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/72286_a_73611]
-
îl are de partea lui pe Hermes; sau, ca neobosit purtător și ocrotitor de sensuri, se poate așeza în rînd cu sublimii mesageri care sînt îngerii; nici figura lui de "slugă la doi stăpîni" nu e lipsită de interes, mai întîi pentru că ni-l dezvăluie legat cu un dublu jurămînt de fidelitate, față de spiritul limbii din care traduce și față de spiritul propriei limbi; și apoi pentru că această din urmă metaforă lasă loc cel puțin încă unei interpretări, în sensul că cei
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
metatranzitivitate. Pentru cititorul român, elanul poate părea cam prea mare. De ce ar fi necesar, pentru a explica o anume mutație în poezia noastră postbelică, să relativizezi întâi modelele consacrate de stabilire a relației dintre literatură și realitate? De ce să apelezi întâi la studiile lui Antoine Compagnon și Nothrop Frye pentru a vorbi detensionat apoi despre Mircea Ivănescu, Sorescu și Cărtărescu? Un răspuns malițios și polemic ar fi acela care ar viza rigorile academice. Așa e indicat, în fond, să se înceapă
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
de la Cluj. "Stilul "profesoral" al lui Noica datora mult celui al maestrului său Nae Ionescu. Din aceaastă pricină, nu avea un Ťantrenament stasť, bun pentru toată lumea. În scrisorile anterioare și în prima parte a întîlnirii de la Iași, a încercat mai întîi să ne cunoască pe Valeriu și pe mine. În urma scanării, i-a devenit foarte clar că pe mine nu mă poate cîștiga pentru filozofie propriu-zisă - opuneam o strașnică rezistență la gîndul de a mă face "filozof" -, în schimb, profitînd de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
grăbesc nicăieri". Cronicarului i-au mai reținut atenția, din nr. 2 al Ramurilor, "fragmentele din năstrușnica istorie a lumii" de Gabriel Chifu, atrăgătoare tocmai prin aspectul lor aparent neelaborat, de o sugestivă simplitate evocatoare: "Toată viața am stat cu chirie. întâi la Calafat, în două camere, la doamna Stănescu. Acolo m-am născut. în martie '54, ce iarnă de pomină, zăpada trecea de acoperișuri, Dunărea înghețase și lupii, se zice, intraseră în oraș. Apoi ne-am mutat la o babă, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
Sorin Lavric Nu știu dacă vă amintiți de două cărți stranii și cu totul atipice semnate de Petru Creția - mai întîi Norii în 1975 și apoi Oglinzile în 1993 -, al căror titlu, banal și inofensiv, nu lasă să se ghicească nimic din bizareria conținutului lor. Cele două volume te izbesc prin monomanie și te atrag prin monofagie. De ce monomanie? Fiindcă sunt
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
prețuire ai nevoie de un organ aparte: simț estetic. "Nu-mi amintesc prima mea întîlnire cu ploaia. Cred că nu mi-a plăcut prea tare atingerea ei rece și mărunțită. Înveți să iubești ploaia așa cum înveți să iubești vinul: mai întîi te strîmbi, ca să apari diferit și cu riscul de a nu-ți face cunoscute gusturile. Ca orice iubire adevărată, ea necesită inventivitate, chibzuință și o anumită experiență de viață. Cu toate acestea, nu putem spune că viul și ploaia acționează
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
o dovedesc paginile memorialistice din volumul Oblic peste lume, publicat în 1979, dar și tablourile ce transfigurează adorația pictoriței pentru cel mai important personaj din viața ei). Fata fragilă și sensibilă, cu apetit intelectual și imaginație creatoare, s-a măritat întîi cu un bancher, care e de presupus că nu-i împărtășea propensiunile artistice și de aceea căsnicia a durat puțin. Abia al doilea soț, scriitorul Paul Sterian, cu șapte ani mai tînăr și provenit dintr-o familie românească de intelectuali
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
însă în mare măsură și român, prin faptul că a trăit mulți ani în România, unde s-a format spiritual, ceea ce și-a pus o pecete puternică și pe scrisul său, cum voi căuta să arăt. Dar să ofer mai întâi cititorilor câteva repere biobibliografice în legătură cu omul de care vorbesc, prea puțin cunoscut la noi în afara cercului de prieteni de odinioară. Hristos Ziatas s-a născut în 1937 în satul Halara din Grecia, regiunea Kastoria. Abia fusese dat la școală când
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
în atenție, astfel încît poți face radiografia lor. O scenă de acest fel a fost întîlnirea Clinton-regele Hussein-Arafat-Netanyahu. Strîngerea de mînă dintre cei doi din urmă a depășit net, în durată și intensitate, pe aceea dintre Rabin și Arafat. Mai întîi, mîna dreaptă a lui Arafat s-a întîlnit cu mîna dreaptă a lui Netanyahu (sub privirea plină de satisfacție a lui Clinton). Cele două mîini drepte s-au încleștat puternic, s-au scuturat reciproc de mai multe ori (Arafat și
Cuvinte și limbaje by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8741_a_10066]
-
Revenind, însă, la România, primul canal de penetrare a operei lui Goethe în conștiința românească a fost teatrul. Într-adevăr, numele lui Goethe a început să circule în public, e adevărat un public restrâns și cunoscător al limbii germane, mai întâi prin intermediul spectacolelor unor trupe vieneze și germane - în Transilvania trupa austriacă Seipp, iar la București - în Teatrul de la Cișmeaua Roșie al domniței Ralu, fiica cu înclinații artistice și literare a lui Ioan Caragea, de la care parcă ne e greu să
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
un teatru problematic". Sunt de observat aici câteva inexactități, câteva susțineri discutabile și o idee brebaniană care, într-o măsură sau alta, reverberează în toate romanele din tetralogie și aș spune că în toată literatura și eseistica lui Breban. Mai întâi inexactitățile. Caragiale nu și-a scris comediile în 1910, ci cu treizeci de ani înainte, cum bine se știe: O noapte furtunoasă în 1878, Conul Leonida față cu reacțiunea în 1879, O scrisoare pierdută în 1884, D-ale Carnavalului în
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
obținut printr-o inteligentă strunire și dispersare în doze concentrate a materiei, trecîndu-se fără preambul, înainte sau înapoi, de la o epocă la alta, dar și strategiile narative, fiind valorificate inteligent modalitățile practicate de proza ultimelor decenii. Între acestea figurează, mai întîi punerea în valoare a amprentei zonale lăsate pe evenimentele cu rezonanță națională; apoi evidențierea aspectelor rămase mai mult sau mai puțin voit în surdină și în prezent. Cel mai flagrant exemplu privește unificarea Italiei prin acțiunile conjugate ale legendarilor voluntari
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
cu profil distinct, nu altfel decît, odinioară, Ibrăileanu, a cărui nostalgie o poartă: "nu mai întîlnești în critica actuală accente grave, similare cu cele din critica unui Ibrăileanu". Care sunt, așadar, trăsăturile de personaj conservator ale lui Constantin Călin? Mai întîi o îmbătrînire ușor stilizată, masca unei senectuți mereu subliniate, precum un suport al "seriozității" analizelor, o îndreptățire a moralităților: Am ajuns la o vîrstă care-mi evocă rămășițele zilelor. (...) Sunt hotărît să nu mă precipit, să-mi spun, după Boileau
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
-i, totuși, neconvenționalitate. Să admitem că nu mulți dintre criticii noștri se încumetă a se rosti atît de lejer asupra numelor, în preajma lor, "consacrate". Recent, un important prozator român mi-a declarat că nu știe cine este Constantin Călin. Mai întîi m-am mirat, apoi mi-am dat seama de următorul lucru: dacă dl Călin, care e și autorul celei mai importante exegeze pe care o avem, în trei tomuri, dintre care două au apărut, închinate lui Bacovia, n-ar fi
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
Petru Manoliu, Mircea Eliade, Constant Ionescu au scris pagini delicioase despre paroxismele ideatice ale scriitorului. Iată, de pildă, cum îl vede Lovinescu: Cînd strănută, Camil privește în jur cu satisfacția unei acțiuni inedite: orice ai face a fost făcut mai întîi de dînsul și orice idee ai exprima, a fost exprimată de dînsul într-un vechi articol de cel puțin cinci ani. E nu numai cel dintîi în timp, dar și cel dîntîi în valoare; e cel mai mare ziarist și
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
de fiecare dintre noi), de tabloul unei Românii aflate la sfârșitul perioadei de destindere (în care tradițiile populare erau încă prezente, tinerii ascultau cu nesaț Beatles și Rolling Stones, liceenii începeau să descopere emisiunile postului de radio "Europa Liberă", mai întâi prin rubrica lui Cornel Chiriac, Metronom), autorul izbutește să reconstituie starea de spirit a generației sale. Autorul psihanalizei adolescentului Cioran nu pierde prilejul să-și psihanalizeze propria adolescență. El se transpune în pielea elevului care a fost acum treizeci și cinci de
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
prințul transfug. Când acesta se întoarce intempestiv în iunie 1930 și se autoproclamă rege (detronându-și fiul), începe să se răzbune și, în primul rând, pe mama lui. Spre a nu se mai amesteca în politică, o îndepărtează din București, întâi la Bran și apoi la Balcic, o împiedică să-și mai vadă prietenii, să mai vină la Curte, în fine, e dată pe mâna Siguranței, sub o strictă supraveghere. Avea, cu alte cuvinte, un regim de ostatic, ceea ce o face
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]