3,412 matches
-
acesta, în toată domnia lui Ștefan cel Mare au fost dăruite 13 locuri în pustiu și a fost întărită stăpânirea asupra altui loc. Nu se poate vorbi de o colonizare, iar dacă ne raportăm la daniile de locuri pustii, pentru întemeierea unui sat, făcute înainte de domnia lui Ștefan cel Mare, daniile făcute de marele domn nu egalează nici măcar dania făcută de Alexandru cel Bun fiilor lui Oană vornicul, care primeau locuri, unde puteau să întemeieze 20 de sate. Autorii Vieții feudale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
istorică ale lui H. H. Stahl, Contribuții la studiul satelor devălmașe, în trei volume, au demostrat că obștile libere au supraviețuit până târziu, că satele, numite răzeșești în Moldova și moșneșești în Țara Românească, au fost stăpânite devălmaș și după întemeierea statului feudal. Pornind de la realitatea că boierii s-au străduit să uzurpe libertatea satelor libere, răzeșești, cum sunt numite, începând din secolul al XVI-lea, înseamnă că, la începutul vieții feudale din Țările Române, numărul satelor libere a fost mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să uzurpe libertatea satelor libere, răzeșești, cum sunt numite, începând din secolul al XVI-lea, înseamnă că, la începutul vieții feudale din Țările Române, numărul satelor libere a fost mai mare, cu cât ne întoarcem pe firul istoriei, până la momentul întemeierii. Din secolul al XVI-lea, avem destule documente care menționează existența satelor libere, deoarece are loc procesul de aservire a acestora de către marii boieri. Decenii în șir, sub mai mulți domni, locuitorii din Plenița s-au judecat cu boierii Bunzești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dacă i se acorda o nouă scutire, era absolut necesar să fie amintită imunitatea. Imunitatea înseamnă actul final care consfințește fărâmițarea feudală. E un act dat de o instituție superioară, regalitatea. Cine a acordat imunitate domeniilor boierești înaintea de realizarea întemeierii Moldovei ? Marile domenii, ca cele ale lui Oană vornicul, Oană Cupcici sau Șteful Cernătescul primesc și alte bunuri funciare și ar fi fost firesc să fie amintite scutirile acordate de domn. În afară de aceasta, lui Ioaniș Viteazul, Roman voievod îi dă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cupcici sau Șteful Cernătescul primesc și alte bunuri funciare și ar fi fost firesc să fie amintite scutirile acordate de domn. În afară de aceasta, lui Ioaniș Viteazul, Roman voievod îi dă trei sate pe Siret. Nu este un domeniu de dinainte de întemeiere și Ioaniș Viteazul este un boier mare, care face parte din Sfatul Domnesc. Firesc era ca dania domnească să fie însoțită și de acordarea imunității. Care nu se acordă. Toate marile domenii din prima jumătate a secolului al XV-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Negru”, iar cetatea lui Duma Negru s-a aflat unde era sălul Muncei, acum satul Poiana cu Cetate, din comuna Grajduri. Se poate ca, pe Rebricea și pe pâraiele din stânga și din dreapta, să fi existat o obște sătească de dinainte de întemeiere, care avea o cetate, adică o întăritură de pământ și bârne. În 1462, această întăritură nu mai avea nici un rost, era doar un reper topografic „unde a fost cetatea lui Duma Negru”. Satele lui Duma Negru erau grupate în apropiere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cea din Giulești și cea din Netezi-Neamț. Despre ultima se spune că avea dimensiuni apreciabile, era construită din piatră și avea formă de turn. Ambele curți au fost construite în secolul al XIV-lea. Sunt puncte fortificate, datând din epoca întemeierii statului feudal moldovean. Cea de la Netezi a aparținut lui Bratul Neatedul. Acesta apare în Sfatul Domnesc la 30 martie 1392, apoi în 1393, 1394. În actul dat la Suceava, la 6 ianuarie 1395, prin care voievodul Ștefan recunoștea suzeranitatea regelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor. Componența Sfatului a evoluat în funcție de nevoile pe care le impunea guvernarea țării. Nu se poate vorbi de un Sfat Domnesc care să ilustreze fărâmițarea feudală și un sfat care reflectă centralizarea. C. C. Giurescu avea dreptate când afirma că, de la întemeiere, țările noastre au avut un aparat administrativ-fiscal fără de care nu puteau fi cârmuite. Nicolae Stoicescu considera și el că a existat de la început un Sfat Domnesc cu observația potrivit căreia, în secolul al XIV-lea și prima jumătate a secolului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reluarea gesturilor arhetipale, „repetiția duce la abolirea timpului profan și la proiectarea omului într-un timp magico-religios”. Acceptarea tânărului într-o nouă etapă ontologică poate fi făcută doar printr-o trecere chiar prin focul creației, ceea ce are valoarea unei noi întemeieri. Dacă a putut participa la cosmogonie, el va putea forma o nouă familie în sânul colectivității regenerate astfel. „Riturile inițiatice cuprinzând încercări, moartea și învierea simbolică au fost întemeiate de către Zei, Eroii civilizatori sau Strămoșii mitici; aceste rituri au deci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este invocat și întrupat în tânăr (aflat acum la o răscruce existențială) prin cuvânt, deci prin intelect, oferind cunoaștere și înțelepciune, ceea ce reprezintă, după cum s-a observat, cea de-a treia modalitate inițiatică: calea verticală a marilor mistere ale Ființei. Întemeierea ritualului pe arhetipuri mistice conduce la dezvoltarea unor roluri, în spiritul teatralizării invocate deja. Feciorul va parcurge drumul către eroizare, iar fata de măritat îndeplinește gesturi ce valorifică feminitatea fecundă. Pattern-ul pe care îl descoperim în aceste ipostaze are
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
seria gesturilor reparatorii ale armoniei lumii reprezentate în basme prin recuperarea soarelui și a lunii de la zmei. Aducerea în plan mundan a nucleului de forță malefică și transformarea lui în sursă de lumină dau universului energia năvalnică de la întâia sa întemeiere. În balada Șarpele I(7), gestul recuperatoriu este sugerat de fiara învinsă însăși, sacrificiul ei fiind secondat de jertfa animalului donator: „Pân’ la cap că mi-l tăia/ Nouă grămezi că făcea,/ Sparge-m’ țasta capului/ Să iai piatră nestemată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reprezentare. Bogdan sau Delea este cel care propune proba cu caracter voinicesc a întrecerii în alergări, reperabilă la civilizațiile arhaice. Și mai interesantă apare durata: „Ci mai bine să nentrecem/ De la roșu răsărit/ Păn’ la negrul asfințit”. Actele miraculoase de întemeiere a unei grădini pe mare, a unei vii în mlaștină trebuie să se încadreze, după cum știm, în răstimpul dintre apus și răsărit. Intervalul reprezintă un întreg, un ciclu diurn, în cazul baladei lui Bogdan, și de aceea are o funcție
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trăsăturile monstruoase ale animalului”, în timp ce în textele aflate aici în discuție, doar atemporalitatea îi sugerează însemnătatea mitică. Vânătoarea și pescuitul „Pețitul eroic”, după sintagma lui A. Fochi, se materializează cel mai adesea într-o confruntare cu forțele primordiale, ca dublă întemeiere: a familiei pe care și-o va putea face voinicul după victoria repurtată și a lumii însăși, prin actualizarea tiparului sacru. Lupta cu balaurul, ca „preluare a străvechii legende mitologice a lui Perseu” asigură în subsidiar mireasa pentru voinic, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Rig Veda, semnifică „trecerea de la virtual și amorf la formal” printr-un sacrificiu de construcție repetat. Ivirea muștei columbace din capul șarpelui se integrează, așa cum a arătat A. Fochi, în convingerile antice conform cărora din trupul monștrilor înfrânți apar insectele; întemeierea înfăptuită de Iovan Iorgovan acoperă paliere multiple din punct de vedere uman: geografic, zoologic, mitic. Vânătoarea rituală este declanșată în colinde în două moduri: prin „fala” vânatului care se consideră intangibil sau prin strigarea cu evidentă finalitate maritală, și prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Odată indus diluviul și ființa consubstanțială cu energiile primare supusă, noua creație trebuie consfințită printr-o jertfă de natură totemică. „Nimic nu poate dura dacă nu este «animat», dacă nu este «înzestrat» printr-un sacrificiu care a avut loc la întemeierea Lumii”. Tiamat, Ymir, Pan’ku, Purusa sunt tot atâtea exemple din cosmogoniile arhaice care confirmă validitatea actului con¬strucției prin repetarea sacrificiului divin. Ridicarea unui edificiu constituie un argument în acest sens, microcosmosul instaurat dizolvându-se dacă locul pe care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
colindelor cu motivul veștmintelor astrale, în alte texte, leagănul din copac îl adăpostește pe Iisus. Arborele, vișin în cele mai multe texte, se găsește în centrul lumii, iar condiția personajului din Copacul Cosmic nu poate fi decât mitică. Pe linia holomorfică a întemeierii, fata de împărat se substituie eroului cosmocrator datorită puterilor sale de urzire. A doua preferință pentru cromatica leagănului, mai rară, nu implică atât de mult solaritatea, cât statutul nubil, cunoscută fiind semnificația culorii în „cântecele de basma galbenă”: „Dar în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unei emersiuni parțiale cu valoare de botez. Apucarea cerbului de emble¬ma solară a virilității și tragerea lui la malul inexistent anterior apariției feciorului modelează universul nou ivit din ape cu un tipar masculin. Sacrificiul cerbului, ca tipar diferit de întemeiere, este condus de frații fecioarei, pentru care vânătoarea devine scenariu inițiatic: „Câteși trei sunt vânători,/ De șoimei asmuțitori./ Ei pe tine te-or vedea,/ După mineor alerga,/ Cu șoimeii te-or goni,/ C-ogăreii teor sili,/ Cu suliți te-or îmboldi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de-nsuratu” (Almaș Săliște - Hunedoara). Duminica marchează ieșirea din etapa liminară a inițierii, ca moment al desăvârșirii genezei, și tot atunci se inițiază jocul marital. Simultane¬itatea creației cu nunta rezidă în echivalența lor mistică, printr-o substituție holomorfică a întemeierii. Lecția inițiatică venită de la planta cu puteri magice are, în același timp, valoare de descântec de dragoste, prin inducerea jubilării festive și provocarea gândurilor masculine de însurătoare. Cununa pe care i-o sugerează ruja fetei, în varianta citată din colecția
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
percepției, cel orizontal, deschis vederii limitate și cel cognitiv, golul spațial având o implicație ontolo¬gică. Pustiul inițiatic este lipsit de dimensiunea animată, fiindcă trecerea existențială este solitară și individuală. Absența orașelor, a satelor și a oamenilor instaurează nevoia unei întemeieri, câmpia deșertică trebuie redată planului social de un erou civilizator. Toate aceste implicații constituie motorul inițiativei rituale, îmbrăcată în plan social de o desconsiderare a tatălui temător să pătrundă într-un spațiu inofensiv. Comunicarea dintre instanța paternă și descendenți își
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
București cu senzația că și-a făcut pe deplin datoria de neurochirurg. PÂNTEA CONSTANTIN - 1900-1991 AGRONOM Distins cadru didactic și om de știință, prof. Dr. Doc. Constantin Pântea, membru de onoare al Academiei de științe Agricole și Silvice, a contribuit la întemeierea și consolidarea învățământului superior agronomic la Iași. S-a născut la 26 august 1900, în comuna Perebicăuți, județul Hotin, dintr-o familie de săteni modești, de la care a moștenit blândețea sufletească, noblețea spirituală, cinstea și capacitatea de muncă plină de
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
în care se prezentau planurile expansioniste rusești. În perioada aceea a fost promovată teoria rolului mesianic asumat de Imperiul rus, de „salvare” și „ocrotire” a creștinilor din Imperiul Otoman, legitimându-se astfel cotropirea teritoriilor din Asia Mică și Peninsula Balcanică, întemeierea noului „Țarigrad” la Constantinopol, controlul asupra navigației pe Marea Neagră și Strâmtori. „Împărăteasa Caterina a II-a, vrând să-și documenteze intențiunile sale asupra creștinilor din Răsărit și dorind să arate că războiul pornit de turci asupra sa îi dă prilejul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și presiunilor otomane, încheie cunoscutul tratat cu Petru I. Documentul dovedește tendința Rusiei de a deveni „protectoarea” oficială a Moldovei. Câteva prevederi sunt edificatoare: întreținerea unei armate moldovene pe socoteala țarului, cetățile moldovene să fie ocupate de soldați ruși până la „întemeierea oștirii moldoveneșeti” (art. 8). Dezastrul de la Stănilești, pe Prut, și pacea semnată la 21 iulie 1711 la Huși, păreau să amâne pentrru o vreme planurile lui Petru I. Relațiile ruso-otomane au trecut prin crize succesive, interesele celor două imperii ciocnindu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Oiță s-a hotărât să se Însoare cu Tanța, a rostit Maestrul cu solemnitatea-i caracteristică. Vestea a generat strigăte de bucurie. În zilele următoare, domnișoara dr. Găzdaru arăta tuturor cunoscuților degetul pe care purta inelul de logodnă. Cheltuielile pentru Întemeierea familiei nu le mai permiteau să ne fie nași. Au fost Însă nașii de botez ai fetiței noastre, Cornelia și ne au considerat totdeauna finii lor. Am apelat la gazdele lui Milly, familia inginer Nicolae Mărgineanu. Au acceptat și atât
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
o situație care să o ilustreze la modul absolut, singurul aș renega-o. Văd în prietenie forma de iubire care se bazează pe uitarea sinelui, pe negarea lui, ori, mai exact, pe o depășirea care să însemne o altfel de întemeiere de care, orice s-ar spune, nu suntem în stare. Altfel, știi povestea cu Platon și cu adevărul. Doar că nici aici lucrurile nu stau așa de simplu cum ne învață dihotomia aceasta. Căci, stând mult alături de Platon, s-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Arsura există Valea Tătarului. Tezaurul de monede bizantine și dirhami (monede de argint sau imitații), emise între 1280-1299 de hanii Tuda Mangu, Tula Ruga și Toctai, descoperit în satul Oțeleni (Deleni-Huși) de către Nicolae Cotae, aduce alte dovezi ale trecerii tătarilor. Întemeierea statului Moldova în secolul al XIV-lea a creat un obstacol puternic al românității la est de Carpați în fața năvălirilor, în special ale tătarilor. Datele cu privire la numărul și componența etnică a locuitorilor din Huși în secolele XV-XVIII sunt puține și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]