2,810 matches
-
în clinică. Prin finanțarea de către diferite Societăți și Institute de cercetări din SUA, apar noi strategii de tratament. Se amintește de OHIO STATE UNIVERSITY, COLUMBUS, care au explorat și continuă să exploreze eficiența tratamentului cu mielină orală. Studii promițătoare se întrevăd cu imunoglobulina G (IgG) care în EAE a dat rezultate bune. S-a obținut aprobarea pentru începerea unui experiment la scară largă asupra acțiunii IgG intravenos. Se va urmări dacă IgG poate sau nu reface funcția nervoasă la persoanele cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
modernizare și tradiție“, în Polis. Revistă de științe politice, 2/1998, pp. 7-23.</ref> Formele fără fond sunt, în consecință, efectul pervers al unei modernizări din care este eliminată luciditatea privirii istorice. Ceea ce elitele în căutarea unui panaceu nu pot întrevedea este temelia pe care se sprijină arhitectura admirată. De aici, utilitatea spiritului critic ca aliaj de luciditate și energie vizionară. Critica junimistă vizează, în cele din urmă, ieșirea de sub imperiul iluziilor și intrarea pe teritoriul realităților care se cer confruntate
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Din nenorocire, numai lustrul dinafară! Căci, nepregătiți precum erau și sunt tinerii noștri, uimiți de fenomenele mărețe ale culturei moderne, ei se pătrunseră numai de efecte, dar nu pătrunseră până la cauze, văzură numai formele de deasupra ale civilizațiunii, dar nu întrevăzură fundamentele mai adânci, care au produs cu necesitate acele forme și fără a căror preexistență ele nici nu ar fi putut exista. Și astfel, mărginiți întro superficialitate fatală, cu mintea și cu inima aprinse de un foc prea ușor, tinerii
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
poate întemeia o nouă școală a cetățeniei, ca formă de regenerare comunitară. În centrul demonstrației de la 1876 se află, deloc surprinzător, o absență - aceea a clasei de mijloc, acea clasă în care Maiorescu, pe urmele unei întregi linii de reflecție, întrevede elementul esențial al modernității constituționale. Clasa de mijloc este starea a treia, care, în numele propriei energii și recurgând la instituțiile reprezentative, ordonează statul în jurul ideilor de guvernare limitată și de autodeterminare individuală. Ea este animată de imboldul care face să
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
acum în volum, Editura Casa Școalelor, București, 1943, pp. 115-117, precum și în Antologia scriitorilor ocazionali, Editura Casa Școalelor, București, 1943, pp. 29-33.</ref> Iar acest fond comun este reprezentat de propensiunea către elogiul tradiției și îndrumarea ideologică spre pesimismul ce întrevede în epoca de după 1830 nu debutul renașterii naționale, ci începutul genezei răului social și moral care bântuie Principatele. Li se datorează lui Rosetti și Eminescu în mai mare măsură decât lui Maiorescu sau lui Carp, grație radicalismului lor tradiționalist, și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a luptelor constituționale s a terminat și începe era nouă a organizării Statului nostru.<ref id=”1”>P.P. Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 185. </ref> În această „eră nouă“ ce va defini întreaga lui acțiune politică până la 1914 Carp întrevede o ocazie pentru pragmatismul politic de a încuraja dezvoltarea unor elemente de organicitate și de solidaritate. În cadrul schițat la 1866 și amendat la 1884, societatea este chemată să se dezvolte, iar evoluția este invitată să se realizeze în acel făgaș
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
termenii lui Wilhelm Röpke, junimismul, ca formă a moderației, intenționează să recurgă la elementele guvernării la scară umană. Progresul este autentic în măsura în care nu generează cifre abstracte, ci consolidează, tenace, spațiile de exprimare oferite personalității umane. Moderații, atunci ca și acum, întrevăd în tulburarea revoluționară nu semnul renașterii salutare, ci semnele derivei. Împotriva acestui radicalism ubicuu, ipostaziat de stânga, dar și de dreapta radicală, moderația este obligată să se ridice, confruntând demonii cetății. Departe de a fi un obiect în muzeul istoriei
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
presiunii goților pe limesul dunărean, ciuma decima populația imperiului, iar de apariția acestor catastrofe erau inculpați creștinii care, sub principatul lui Trebonianus Gallus (251-253), au pătimit o persecuție ce urmărea să elimine în special călăuzele Bisericii. Prin aceasta s-a întrevăzut că în lupta împotriva creștinismului nu mai era suficientă vechea legislație, menită să lovească creștinii individual, ci s-a intuit că noua religie trebuia persecutată ca și instituție. După o perioadă inițială de toleranță, împăratul Valerian (253-260) și-a schimbat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în raport cu misiunea pacifică din Galileea. Nu laudă violența, după cum se poate observa și din răspunsul său, care întrerupe ironic discursul, precum și din comportamentul avut în Grădina Ghetsemani, care o reflectă pe cea a slujitorului lui Jahve din Isaia (40-55); deși întrevede persecuțiile din partea autorităților iudaice și romane, nu are nici o intenție de a se revolta politic. Acest lucru a fost foarte bine înțeles de Paul din Tars când cheamă creștinii să se supună autorităților civile (cf. Rom 13,1-7), care purtau
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
prezintă o cazuistică referitoare la meseriile inconciliabile cu creștinismul, printre care și cea de soldat. Pe prim plan este pusă problema uciderii de către cel care luptă în armată (non occidet hominem), rechemând astfel atenția asupra valorii ființei umane. Alături se întrevede motivul idolatric, desemnat aici de acel jurământ sacralizat, care leagă conștiința unui individ de persoana împăratului. Nu există pretenția ca nou-convertitul să abandoneze armata, din moment ce putea desfășura anumite servicii publice fără a risca să verse sânge. Catehumenului sau simplului credincios
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
un garant al tuturor instituțiilor civile ale vremii, printre care și Biserica, care devenise fiica sa. Apusul gloriei imperiului, insensibilitatea cetățenilor săi care, în loc să-l protejeze duceau războaie fratricide, dar și noua putere a vandalilor și a goților, care se întrevedea sinistră în lume, zguduia fibrele intime ale preotului dalmat, legat prin cultura sa clasică de Atena și de Roma, asemenea tuturor marilor scriitori ai vremii. Tocmai această lume este cea pe care Ieronim o vede dispărând. Lamentațiile pe care și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a caracterului uman ce poate fi inferată cu ajutorul "funcției simptomatice" a discursului. Este vorba, nu-i așa, de ethos-ul aristotelian. Însă, de la Aristotel încoace, adaugă criticul, "suntem mai sceptici în ce privește veracitatea reprezentării"187, cu alte cuvinte am învățat să întrevedem posibilitatea, chiar probabilitatea "ca autorul implicat de discurs să fie (mai degrabă adăugirea mea) o creație artificială: o persona, nu neapărat o persoană"188. Astfel, consideră Black, din toate motivele acestei posibile/ probabile non-coincidențe, pe care fiecare dintre noi o
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
-o în secțiunile precedente ale studiului de față. Dimpotrivă. Este vorba despre același impuls, aceeași hotărâre și abnegație în scopul înțelegerii și interpretării sensului și a modului unic în care acest sens al discursului intră în regim existențial, pe calea întrevăzută de un orator sau altul, ce caracterizează viziunile ambilor critici de care ne-am ocupat până acum. Cum spuneam într-un moment anterior al acestei analize, ambii își datorează rezultatele remarcabile ale cercetării chiar obiectelor de interes academic cărora le-
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
căreia "criticismul întreprinde o cotitură ideologică atunci când recunoaște existența unor interese legitime puternice de care beneficiază și care susțin constant politici și tehnologii care amenință viața de pe planetă"805, semnalează un pericol al cărui sens este mai larg decât cel întrevăzut de acesta din urmă. Indiferent dacă Wander are sau nu în vedere "ieșirea intelectualilor pe stradă ca revoluționari, în sensul practic al cuvântului"806, practica retoricii critice, zice McKerrow, se poate refugia în ceea ce Michel Foucault apăra în propria contribuție
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
1940), autorul se cufundă în propria-i realitate sufletească, bogată, vădind resurse inepuizabile. Imaginile poetice sunt atât de delicate, de feminin construite, atât de abstracte uneori, încât își pierd aproape funcția plastică, sugerând o atmosferă tulbure, imprecisă. Pe alocuri, se întrevăd amprente ale misticismului blagian. Întâlnirea cu natura devine o permanentă bucurie, în care se topesc marile-i neliniști. Partea cea mai rezistentă a operei lui o formează însă poemele de atitudine, care, în Vatra cu stele (1942), poartă însemne ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
impresiile de voiaj scriind, o dată, niște note de drum din Apus, altă dată un reportaj de la Târgu Ocna sau dintr-un „peregrinagiu la Neamț”. În Suvenire de călătoria în Basarabia meridională (1857), blajină evocare mărturisind „plăcerea călătoriei”, lasă să se întrevadă că zestrea sa este aceea de povestitor. E ceea ce face farmecul operei sale de căpătâi, Suvenire contimpurane (1888). Scriitorul este, prin structură, un memorialist. Având voluptatea spunerii, el nu reconstituie întâmplări de odinioară („din copilărie”, „din tinerețe”, „din anul 1848
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
Dar a dori să corespunzi unui model nu Înseamnă oare a face primul pas spre a-i corespunde? Iată imensa putere educativă a iubirii, puterea ei transformatoare, care face pe fiecare Îndrăgostit să se ridice la nivelul imaginii, al idealului Întrevăzut În conștiința celuilalt.” (V. Pavelcu) Dragostea leagă fără funie. (și de data aceasta versul popular este cel mai convingător: „Rele-s bade frigurile,/ Da-s mai rele dragostele./ Maica din friguri mă scoate./ Dar din dragoste nu poate”.) „La temelia
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și profunzime despre o operă atât de puternică și de rafinată. Iar alții Încă ne vor spune cine a fost omul care a conceput-o și a dus-o pe culmile gloriei; eu nu am făcut altceva decât să o Întrevăd, cu mulți ani În urmă. Nu pot propune aici decât o opinie fără forță și aproape nedemnă de a fi scrisă. E doar un omagiu, o floare trecătoare pe un mormânt care va dăinui. Dacă nu Îi imputăm lui Valéry
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
complici. Prin intermediul unuia dintre ei, Martins cere să-l Întâlnească pe Lime. Regăsirea are loc pe strada principală din Prater, Viena. Lime se descoperă a fi băiatul simpatic pe care Îl cunoaște Martins din copilărie, dar lasă uneori să se Întrevadă o ființă fără scrupule, indiferentă la soarta victimelor sale. Înspăimântat de felul În care a ajuns prietenul său, Martins hotărăște atunci să colaboreze cu poliția și să-l atragă Într-o capcană, stabilind o altă Întâlnire. Însă Lime reușește să
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
din asta aici: cauza este efectul, efectul este cauza, el este în totalitate în cauză. O singură mișcare care se desfășoară. Iată ce fondează o știință și o practică autogestionară, confederativă, în stare de conversație permanentă, pe care Spinoza o întrevede în Tratatul despre autoritatea politică. Date mereu foarte actuale. Căci comunicarea expresivă, niciodată aplicată în ansamblul său, joacă un rol permanent în istoria instituțiilor. Ea constituie remediul simbolic la excesele reprezentării reci, abstracte. Nu vom reface aici demonstrația deja cunoscută
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ale armatei, școlilor secundare, corporațiilor și societăților. (Spațiul din fața celorlalte biserici nu era - și nici acum nu e - potrivit pentru așa ceva.) Asemenea evenimente o ridicau în ochii publicului. Fapt ciudat, în cele două versuri despre catedrală, Bacovia lasă să se întrevadă un soi de ostilitate față de ea. Motivul? O simțea dominantă nu numai în spațiu, ci și în conștiințe. Reacția sa era a unui intelectual dintr-o generație materialistă, dar și a unui spectator imun la parăzi și discursuri. Cei o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și efectele interpretative. Amprenta vocii sale - în care se disting oboseală, tristețe, scepticism - se suprapune perfect versurilor, care își descopăr astfel sonoritatea cea mai adecvată. Impresia e de confesiune liminară, de poveste în frînturi. Deși glasul poetului pare stăpînit, se întrevăd, totuși, nervozitatea, iritarea, o anume incomoditate. Efortul vizibil de a articula cît mai clar cuvintele evidențiază, apoi, pronunția sa moldovenească, nemodificată de șederea peste un sfert de veac în București. El zice primavară, zapadă, democrati etc. Cînd, citind Decembre, rostește
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în perceperea realității, între cei ce caută doar satisfacțiile materiale și cei sensibili, care privesc spre ideal, o diferență de atitudine în fața vieții și de folosire a acesteia. Melancoliile lui Bacovia sînt ale omului dat deoparte, marginalizat și care nu întrevede nici o posibilitate de a ieși din această situație. Și-apoi, nu tot ce e „fericire” pentru unii poate însemna „fericire” și pentru alții. într-un articol („întoarceri sufletești”, în „Gîndirea”, 3, nr.1-2, 5-20 mai 1923, p. 2), Al. Busuioceanu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
atunci cu totul. Desigur, chiar și natura ar trebui să se schimbe: să nu mai fie ploi persistente, ierni terifiante, cu „ger aspru”, „pustii”, zile cu ceață, ceruri gri. Nimic să nu mai amintească de singurătate, melancolie, plictiseală. Eu nu întrevăd încă posibilitatea realizării acestora. în fine, ar trebui să apară mulțime de poeți care să ne dea un sentiment al valorii mai pregnant decît cel pe care ni-l dă opera sa. Alții, legiuni, pot fi contraziși, uitați. Bacovia - repet
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să fie numeroase, generaliștii ar trebui să aibă o autoritate politică considerabilă pentru a fi în stare să le facă față cu succes. Ei ar trebui să se bazeze pe sprijinul populației, iar un asemenea sprijin nu pare să se întrevadă. Astfel, este improbabil un stat administrativ să fie stabil dacă există mulți specialiști și dacă scopurile dezvoltării și progresului sunt pe primul plan. Rămâne totuși o singură situație, și anume cea a unui stat administrativ "pur", în care specialiștii să
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]