2,667 matches
-
socio-cultural prin valorificarea noțiunii de patrimoniu cultural în ansamblu și obiect muzeal în particular. O ultimă precizare în acest context: termenul de muzeu desemna în Antichitate acele "spații dedicate muzelor artelor liberale, loc de întrunire și dezbatere pentru filosofi și învățați, loc în care se găseau și colecții afiliate unor lăcașe de învățămînt"6. 2. CONCEPTUL DE PATRIMONIU: DOCUMENT SOCIAL Noțiunea de patrimoniu răspunde multiplelor valori sociale, culturale, estetice, de recunoaștere a memoriei colective și individuale ale acestuia. În prezent, patrimoniul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
BANI, AZI AM PARALE p. 169, r. 2 3 : „Azi am bani, azi am parale, Azi de lume joc îmi bat.” siguranța financiară permite multora o atitudine sfidătoare față de ceilalți; r. 20 23 : „Fără nici o-nvățătură, Eu trec astăzi de-nvățat, Toți se uită-n a mea gură, Când punguța mi a sunat.” banul este și cel care se transformă adesea în mijloc de influențare a opiniei și atitudinii celorlalți, neglijându-se și chiar ignorându-se intelectul. CUNOAȘTE-TE PRE TINE
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de toate gradele, s-au tipărit carți În diferite limbi, au fost sprijiniți și Încurajați oamenii de carte, s-au acordat ajutoare materiale multor așezăminte bisericești ortodoxe căzute sub dominație otomană. În timpul lui Constantin Brâncoveanu, au trăit la Bucuresti numeroși Învățați străini - greci și de alte neamuri - fie reprezentanți ai culturii italiene, fie ai celei grecești. Dar pe lângă Învățații străini, În timpul domniei lui, și-au desfășurat activitatea numeroși oameni de carte români. Între ei se numară și unchiul său, stolnicul Constantin
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
s-au acordat ajutoare materiale multor așezăminte bisericești ortodoxe căzute sub dominație otomană. În timpul lui Constantin Brâncoveanu, au trăit la Bucuresti numeroși Învățați străini - greci și de alte neamuri - fie reprezentanți ai culturii italiene, fie ai celei grecești. Dar pe lângă Învățații străini, În timpul domniei lui, și-au desfășurat activitatea numeroși oameni de carte români. Între ei se numară și unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, renumit istoric care a Început o Istorie a Țării Românești, dar n-a ajuns să scrie decât
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
unde vînătoarea de prepuțuri, la început de la filisteni, apoi de la celelalte Neamuri, era o jerfă plăcută lui Iahwe, iar ei trebuiau să aducă prinosuri de asemenea jertfe să fie iubiți de tartor! Porunca regelui macedonean a dus la revolta hasidimilor/învățaților care au chemat poporul să le asculte învățăturile pline de ură și venin împotriva neamului omenesc și înfoindu-i ca pe o turmă furioasă, i-au pus fiecăruia sub coadă cîte o streche astfel ca turbarea să fie pornită. De
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și satele și s-au îndreptat spre deșert în centrul de la Qumran, s-au văzut ca plecînd în pustie pentru un nou legămînt. Ei se considerau că au un rol mesianic pentru neamul ivrit și așteptau să vină un nou învățat sau rege care să cîrmuiască întreg pămîntul dar numai după smintelile lor iar pe Neamuri să le pună în cea mai neagră robie. Copiii din Frăție trebuiau să studieze timp de 10 ani, preceptele și poruncile Le-gămîntului și a altor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
au tăiat între ei pe săturate, dar s-au tăiat și cu cei pe care i-au chemat în ajutor - idumeenii care au părăsit Ierusalimul în anul 67, orașul fiind stăpî-nit de terorismul zeloților, otrăviți cu vedenii și minuni de învățații lor nebuni de la Qumran. Încă de la începutul revoltei, ea s-a transformat într-un adevărat măcel în-tre fanaticii zeloți, naționaliști religioși, teocrația care era împotriva mișcării și regalitatea formală, susținută de Roma prin Agripa ll, ajungînd să se dea lupte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ca toți cei-lalți oameni, ba chiar că puterea divină ce i-a fost conferită nu a fost altceva decît ceea ce poate fi dobîndit într-o măsură și mai mare de alți oameni. Carpocrații l-au cinstit alături de cei mai mari învățați ai omenirii, așezîndu-i numele alături de cele ale lui Pitagora, Platon, Aristotel și alții. Informațiile venite de la acești gnostici sînt uluitoare și identice cu cele de pe tăblițele de plumb iar cultul lor nu putea fi decît o variantă ,,grecizată” a religiei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
învățăturile lui Moșe iar acest ,,adevăr” infailibil trebuie să-l respecte toată lumea inclusiv țîfnoșii eleniști elitiști! Haida de îmbrîncaților! Scrisoarea lui Aristeas spune că au fost aleși cîte 6 rabini din fiecare trib ivrit adică un ciopor de 72 de învățați(6 x 12 = 72) venind cu mare alai la Alexandria unde regele Ptolomeu, s-a prosternat în fața lor pînă la pământ, le-a pupat tălpile în semn de profund respect și i-a ținut într-o benchetuială 6 zile după
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
unde se aciuase de ochii înrăiți ai lumii. O altă dovadă nimicitoare asupra născocirilor ivrite este scrisoarea lui Mane-thon, preot egiptean la Heliopolis și mare învățat în timpul regelui macedonean Ptolomeu Filadelful, cel cu pretinsa invitare a rabinilor iudei. În scrisoare, învățatul egiptean îl previne pe rege că traducerea textelor lui Thot - și nu Tora cum pretind mozaicii - în limba greacă pentru biblioteca orașului, necesită cheltuieli pe care acesta trebuie să le cunoască și să hotărască în cunoștință de cauză. Deci este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
J. Flavius știm că la o instruire solidă nu avea acces oricine în societatea ivriților, ci numai cei cu bani mulți și niciodată fiul unui tîmplar. Aceasta începea la vîrsta de 12-13 ani și se făcea sub supraveghe- rea unui învățat consacrat. Iar cunoașterea învățăturilor religioase se făcea numai de cei care aparținea clerului și instruirea se realiza într-un timp îndelungat. Ori tocmai acest fapt i-a surprins pe iudei, unde a învățat Ili/Iisus atîta înțelepciune și cînd, pentru că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prelatului Ieronim(345-420), unul dintre cei mai învățați cărturari iudeo-creștini. În lucrarea Contra Pelagianos face următoarea precizare cu privire la Gog și Magog: El certe Gothos omnes retro eruditi magis Getas quam Gog et Magog appelare consueverunt/ Și în mod cert toți învățații din trecut au folosit... pentru goți, numele get, decît Gog și Magog”. Adică se știa bine la sfîrși- tul secolului lV cînd a fost ticluită și făcătura lui Ioan, informație venită de la ,,în-vățații din trecut” că Magog era poporul get
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
are logică. Aristotel a disprețuit într-atât ideea de neant, încât a ales varianta universului etern și infinit în defavoarea celui vid; spunea că eternitatea timpului era o „potențială“ infinitate, precum infinitele subdiviziuni ale lui Zenon. (Era o exagerare, însă mulți învățați au crezut-o; unii au optat chiar și pentru povestea creației, ca o dovadă în plus a existenței lui Dumnezeu. Filozofii și teologii medievali au fost condamnați să se căznească sute de ani pentru a lămuri problema.) Viziunea aristotelică asupra
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fi fost cunoscut de călugării medievali, calendarul nostru nu s-ar afla într-o asemenea încurcătură. Însă călugării nu pot fi învinuiți pentru ignoranța lor. Într-adevăr, în Evul Mediu singurii europeni care studiaseră matematica fuseseră călugării creștini. Erau singurii învățați care mai rămăseseră. Călugării aveau nevoie de matematică pentru două lucruri: rugăciune și bani. Pentru a număra bani, trebuiau să știe... ei bine... să numere. Pentru aceasta, foloseau un abac sau un socotitor de tip tablă, un dispozitiv asemănător cu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
au fugit de mânia regelui Irod, deoarece Irod auzise o profeție despre un Mesia nou-născut. Însă Irod a murit în anul 3 î.Cr., cu câțiva ani înainte de presupusa naștere a lui Cristos. Era evident că Dionysius se înșelase; astăzi, majoritatea învățaților cred că Iisus s-a născut în anul 4 î.Cr. Dionysius era cu câțiva ani în urmă. În realitate, această greșeală nu a fost atât de gravă. Când se alege primul an dintr-un calendar, nu are prea mare importanță
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în secolul al patrulea - au încercat să-și justifice teoria, explicând că starea dinainte de creație a fost, de fapt, „un nimic cu ceva“, lipsit de formă, dar totuși „diferit de nimicul absolut“. Teama de neant era atât de mare încât învățații creștini au încercat să modifice Biblia astfel încât aceasta să se pună în acord cu doctrina lui Aristotel, și nu invers. Din fericire, nu toate civilizațiile se temeau de zero. CAPITOLUL 3 Nimicul se aventurează mai departe [ZERO SE ÎNDREAPTĂ CĂTRE
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
s-a întins mai departe decât și-ar fi putut imagina vreodată până și Alexandru. În drum spre China, ei au cucerit India. Și, acolo, arabii au aflat de cifrele indiene. Musulmanii absorbeau repede înțelepciunea popoarelor pe care le cucereau. Învățații au început să traducă texte în arabă, iar în secolul al IX-lea, califul al-Mamun a fondat o mare bibliotecă: Casa Înțelepciunii, din Bagdad. Aceasta avea să se transforme în centrul educațional al întregului Orient - iar unul dintre primii cărturari
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
zero își are rădăcinile în limbile hindusă și arabă. Când au adoptat cifrele hindu-arabice, arabii l-au adoptat și pe zero. Denumirea indiană pentru zero era sunya, care însemna „gol“, pe care arabii l-au transformat în sifr. Când unii învățați din Apus le-au vorbit colegilor despre noua cifră, au dat cuvântului sifr o rezonanță latină, zephirus, care este rădăcina cuvântului zero de astăzi. Alți matematicieni din Europa nu au schimbat termenul atât de radical, denumindu-l cifra, cuvânt transformat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
infinitatea. AZRIEL DIN GERONA Zero era emblema noilor învățături, a respingerii lui Aristotel și a acceptării neantului și infinitului. Pe măsură ce islamismul se răspândea, zero avansa în toate teritoriile controlate de musulmani, intrând peste tot în conflict cu doctrina lui Aristotel. Învățații islamici și-au tot susținut ideile cu argumente și contraargumente, până când, în secolul al XI-lea, un filozof musulman, Abu Hamid al-Ghazali, a declarat că orice susținător al doctrinei lui Aristotel avea să fie pedepsit cu moartea. Disputa a luat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
au descoperit cercetând-o în mai multe feluri. Un bestseller recent, Codul Bibliei, pretindea că descoperă profeții cu ajutorul acestei metode. Însă cabala însemna mult mai mult decât o simplă manipulare a numerelor; era o tradiție atât de mistică, încât unii învățați spun că semăna șocant de mult cu hinduismul. De exemplu, cabala a preluat ideea de natură duală a lui Dumnezeu. Termenul evreiesc ein sof, care însemna „infinit“, reprezenta aspectul creator al lui Dumnezeu, acea parte a divinității care crease universul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de tip apusean, în lumea creștină era pe cale să se declanșeze o ofensivă similară. Și chiar în timp ce creștinii se războiau cu musulmanii - în timpul domniei lui Carol cel Mare, din secolul al IX-lea, apoi în timpul cruciadelor din secolele XI-XIII - călugării-războinici, învățații și negustorii au început să aducă ideile islamice în Europa. Călugării au descoperit că astrolabul, o invenție a arabilor, era o unealtă utilă pentru a ține evidența trecerii timpului pe parcursul nopții, ajutându-i să își facă rugăciunile conform programului. Astrolaburile
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
putea să creeze ceva infinit, la fel cum nu putea să creeze nici un cal erudit. Dar asta sugera că Dumnezeu nu era atotputernic - un gând interzis în teologia creștină. În anul 1277, episcopul Parisului, Étienne Tempier, a adunat mai mulți învățați pentru a discuta despre aristotelianism sau, mai degrabă, pentru a l ataca. El a înlăturat multe dintre doctrinele aristotelice care contraziceau caracterul omnipotent al lui Dumnezeu, precum „Dumnezeu nu poate mișca cerurile într-o linie dreaptă, fiindcă în urma lor ar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cuvinte: „Despre aceste lucruri, care implică o contradicție, trebuie neapărat să spunem că nu pot exista. Însă nimeni nu trebuie să nege faptul că Dumnezeu le poate face, îndeosebi dacă ar fi să schimbe legile naturii.“ Însă, la fel ca învățații medievali de dinaintea lui, Descartes credea că nimic nu se mișca cu adevărat în linie dreaptă, deoarece ar fi lăsat un vid în urmă. În schimb, totul în univers se mișca pe traiectorii circulare. Era un adevărat mod aristotelic de gândire
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
actuală a științelor umane, datorată în mare măsură demisiei umaniștilor din rolul lor de gânditori critici și informați, care-și pun întrebări fundamentale (publicul ignar, chiar neotroglodiții hrăniți cu fast culture, nu pot distruge singuri culturile - au nevoie de inspirația învățaților „tiranofili”), nu poate fi soluționată și depășită decât printr-o reflecție temeinică, gata de orice schimbare, dar atentă la achizițiile trecutului. 3. Vezi pp. 119-172. 4. Vezi pp. 83-118. 5. Pentru o analiză încă actuală a acestui peisaj intelectual și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se impune valorizarea gândirii filosofice paulesciene prin aprofundarea modului său de abordare, pentru că, printre altele, pare a fi singura cale către instituirea moralității în viața individuală și socială a omului, în sfârșit către pacificarea omenirii la care visa Paulescu. Marele învățat român Nicolae C Paulescu avea să vadă lumina zilei la 30 octombrie 186 în casa părinților săi din mahalaua bucureșteană Răzvan, din Calea Moșilor nr. 6 (foto pg. 27), ca primul născut din cei patru copii ai familiei Paulescu. Părinții
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]