5,591 matches
-
între picioare e o victimă a ecosistemului hazardat a vânătorilor proști a egalității între sexe 7 MIȘCĂRI PLANETARE până în zare căpșuni violete în mijoc sperietoarea galbenă *** umbra caută puțină umbră râde din ochi luna pe covor *** vocea ta cristal fumul învăluie vocalele răgușite *** în pădurea de bambus leul viclean așteaptă vânătorii *** inversul iubirii : dezlegarea inimii vidul din piept *** aurora magnifică ziua cea mai scurtă tremură pe cer *** jucărie stricată: te dezbraci cu lene piticul de lemn te privește. -------------------------------------- Adrian GRAUENFELS Rishon
ÎN CĂUTAREA LUMINII (POEME) de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376098_a_377427]
-
cândva, o să plătesc pentru toate astea .” Un oftat prelung îi scapă de undeva, de dinăuntru și îi țâșnește afară, aruncâdu-se voit în fața mașinii galbene,pline de hepatită. Îl strivește cu roțile ,chiar dacă îi aude țipătul ca un ecou care-i învăluie ființa ,dar e târziu să mai frâneze. Privește mut doar înainte deși nu vede absolut nimic.... Îl sesizează abia într-un târziu,frânează brusc și se oprește, într-un final ,. „E mai bine să am cu cine vorbi .” Îl vede
FRAGMENT DIN ROMANUL ÎN LUCRU de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376048_a_377377]
-
rău ca să poată să-și vadă nepoata, dar tăcu. Știa prea bine cât de disperați erau părinții ei după fetiță și cu câtă dragoste o înconjurau, așa că nu găsi puterea să-i interzică bunicului să-și viziteze nepoata. Apoi, o învăluiră suspiciunile. Nu îi călcase pragul nici după nuntă, nici după nașterea fetiței, de ce ar fi făcut-o acum? Ori era avangarda soțului ei, ori simțea că scârțîie treaba între Eva Tibori și Theo Barna, pentru că nu putea crede că, pur
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
mai rău, la amiaza zilei, când soarele dogorea cel mai tare. Drumul de la Focșani la Neptun a fost anevoios din cauza aglomerației de pe șosele. Au făcut cu două ore mai mult decât și-au planificat. Pășind pe nisipul fierbinte erau imediat învăluite de aerul dogoritor care a pus stăpânire peste ele, simțind că se sufocă. Regretau lipsa aerului condiționat din eleganta lor garsonieră, pusă la dispoziție cu generozitate de patronul Complexului. Nisipul frigea și orice contact cu el însemna o nouă arsură
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
parc-aș fi plecat. Pe-aleile din parc, ninsoarea s-a cernut, Acoperind și bănci pe care noi am stat, Iar mlădioase crengi și lacul înghețat, Ori urma pașilor, sub nea, au dispărut. Rămas-au șoaptele și lungile tăceri Ce-nvăluiau duios săruturi și priviri, Rămas-a doar ecoul dulcilor plăceri. Așteaptă să revin, să ies din rătăciri, Să risipesc, de sunt, străine mângâieri, Tu să mă ningi din nou cu-a tale vii simțiri! Referință Bibliografică: AȘTEAPTĂ-MĂ! / Marian Malciu
AŞTEAPTĂ-MĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376702_a_378031]
-
clipe, un strop din magia sărbătorilor de iarnă. Ca un teatru care se respectă dintr-un oraș cu minorități, piesa a prezentat traducerea integrală tuturor replicilor, atât în limba maghiară cât și în limba germană, pe panoul situat deasupra scenei învăluită în mirosul colorat al bețișoarelor parfumate. Așteptând nerăbdători începerea piesei, ne-am amintit cu mare drag piesa oferită anul trecut de aceeași regizoare, incredibila Oana Leahu, "Poveste irlandeză", care ne-a bucurat peste măsură, transportându-ne într-o lume de
POVESTEA OANEI LEAHU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376711_a_378040]
-
putea pătrunde în marea sală a peșterii. Părea că răsărise din stâncă. La început fuseseră uluiți de acea apariție neobișnuită, cu barbă lungă și pielea obrazului smeadă, cu încrețituri fine în jurul ochilor de culoarea nopților adânci și plete de argint, învăluit într-o tuică lungă de culoare gri. Se obișnuiseră cu aparițiile lui neașteptate și nici nu se mai mirau, când se metamorfoza din senin, în mijlocul lor. Ultima dată când Grace îndrăznise să-i adersese întrebarea despre existența acelor ,,somati” din
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
orice mișcare sub cearceaful de spital. Totuși, i se părea simpatică. Efectul sărutului indirect din momentul acordării primului ajutor, nu mai avea asupra lui aceeași vrajă. Văzând-o pe cea care i-a stârnit curiozitatea, a dispărut misterul care o învăluia în închipuirea sa. Uitase de când nu a mai strâns în brațe o fetișcană. Mai luase câte o fufă pe barcă să se distreze, dar parcă erau mai coapte, nu așa copilăroase cum i s-a părut Dalia. Nu putuse să
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
aură benefică viața celor ce se iubesc. Și Dalia simțea că dragostea sa pentru Ștefan, în ciuda tuturor diferențelor dintre ei, mai ales a vârstei ce-i desparte, este una firească, una profundă, una de substanță, reconfortantă și armonioasă, chiar dacă era învăluită în mister, prin apariția-i neprevăzută odată cu salvarea ei din tenebroasele gheare ale morții, în râpa de la Timișul de Sus. Dacă nu se întâmpla tragicul eveniment, poate că cei doi tot s-ar fi cunoscut odată cu începerea derulării contractului cu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). Autor: Aron Sandru Publicat în: Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Frumoase și pline învățăminte, erau poveștile și legendele copilăriei mele. Învăluite într-un farmec aparte, în care, locurile și personajele, căpătau proporții epice, fie că erau eroi sau monștri, cu toții primeau în mintea mea tânără, însușiri și puteri demiurgice, sau demoniace, după caz. Seara, la focul bun, ce mirosea a rășină
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
Petrică și sunt fericită că ai venit..., dar cuuuu...., știi matale, ce zici?... Ești de acord? Toate privirile au trecut pe chipul omului care înghițea în sec, încordat și încruntat. Părea că nu și-a revenit din surpriză. Emoțiile îl învăluiseră vizibil. A mai înghițit în sec de două ori, și-a dres vocea și a vorbit aproape șoptit. - Eu știu ce e mai bine să fac?! Mi-e greu să hotărăsc acum... Apăi..., să vină acasă și om vedea noi
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
spirit neobosit, o luptătoare plină de forță și vigoare care înfruntă cu stoicism vicisitudinile neprevăzute ale vieții. „Durere, disperare, lacrimi, jale... Dumnezeu aruncă cu milostenie peste poporul său credincios încercări grele, dar în același timp, îl binecuvântează cu uitare, îl învăluie în iubire și speranță... Timpul își rotește roata... Viața merge înainte...” În cele din urmă din această luptă cu destinul, dar și cu ea însăși, iese învingătoare și se bucură din plin de laurii succesului și ai fericirii. În final
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
aș putea spune că s-a născut cu poemele pe umeri, întrupate în îngeri, zburând împreună întreaga copilărie petrecută în satul bunicilor materni, Călățele, județul Cluj. Acolo a vibrat pentru prima dată sufletul ei, sub ochii blânzi ai „măicuței”(bunica), învăluită în dragostea mamei pe care o adoră, în cântul gureșelor rândunele atunci când liliacul e potop de floare, în unduirea ierbii-n miez de vară pe dealuri vălurate de dogoare - făclii de maci de doruri grele,-aprinse, dar și în ruginiul
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
aș putea spune că s-a născut cu poemele pe umeri, întrupate în îngeri, zburând împreună întreaga copilărie petrecută în satul bunicilor materni, Călățele, județul Cluj. Acolo a vibrat pentru prima dată sufletul ei, sub ochii blânzi ai „măicuței”(bunica), învăluită în dragostea mamei pe care o adoră, în cântul gureșelor rândunele atunci când liliacul e potop de floare, în unduirea ierbii-n miez de vară pe dealuri vălurate de dogoare - făclii de maci de doruri grele,-aprinse, dar și în ruginiul
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
șchioapă! V-ar trebui dioptrii pentru suflete, orbilor! Dioptrii forte, poate așa o să mă zăriți atunci când mă fac nevăzută. Rămâneți cu bine în găoacea voastră domestică, la gura vetrei la care dansează amantele voastre frenetice, dezgolite de suflet, femei voluptoase învăluite în purpură. Rămâneți să spargeți semințe-n timpanele mele gingașe care țiuie de două decenii și jumătate și pe care doar Singurătatea știe, ca nimeni alta, să le potolească. Acufene, fosfene, tinitus, cascade prăbușite-n căldări naturale. O, ce vuiet
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
gratitudine. Și a venit și ziua exploziei! Țurcanu și ai săi au erupt în cameră paralizând pe toată lumea. I-au separat pe „bandiți” de reeducați și tare m-am bucurat că m-a lăsat între „bandiți”. Cu atâta bucurie mă învăluiau ochii lui Mandinescu!! Și a fost ceva teribil, ca în năvălirea barbarilor.” Poezia lui Sergiu Mandinescu exprimă în versuri memorabile și, paradoxal, cu o delicatețe ultrasensibilă în duritatea epocii, universul carcerial românesc din perioada bolșevică. Hăituit de un regim ateu
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
Nicolaie DINCĂ Gustam parfumul toamnei - albastru, ozonat -, Pe cer pluteau iluzii - fantazme vii de fum... Atunci ți-ai strâns iubirea-ntr-un zâmbet minunat Și ai stârnit vulcanul, ce-l simt în piept și-acum. Ochii, adânci și sinceri, mă-nvăluiau, fierbinți, Și răsădeau în mine semințele de dor Iar zâne mici, din harfe, îmi susurau cuminți Baladele iubirii, purtându-mă pe-un nor. De-atunci nici frig, nici frică, n-am mai simțit nicicum Iar inima răcită am prins să
PARFUM ALBASTRU de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372595_a_373924]
-
mașina țâșni în noapte pierzându-se rapid după colțul străzii. Rămase pe loc privind după ea apoi întoarse capul privind spre căsuța din dreapta. Se născuse și crescuse în cartierul ăsta mărginaș dar liniștit, unde aerul cu miros de apă te învăluia seara lăsându-și amprenta în ființa ta ca un semn în calea neuitării... aici trăise cele mai mari bucurii, cele mai sfâșietoare dureri, cele mai frumoase clipe și realiză că prin toate nu trecuse niciodată singur... Lavinia fusese mereu acolo
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372696_a_374025]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > OSTILITĂȚI LA ÎNCEPUT DE IARNĂ Autor: Irina Bbota Publicat în: Ediția nr. 1460 din 30 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ce urât e-n astă dimineață, Totu-i învăluit într-o deasă ceață, Ce reflectă nemiloase bucăți de suflet, Exprimându-și durerea într-un val de urlet. Vântul, cu al lui râs diabolic infinit, Devorează pădurea mohorâtă ce se-ncovoaie liniștit, Copacii triști și mohorâți de peste dealuri Se lasă abandonați
OSTILITĂŢI LA ÎNCEPUT DE IARNĂ de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372775_a_374104]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > FEMEIE ,DOAR CU GÂNDUL MĂ-NVĂLUI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului Femeie, doar cu gândul mă-nvălui Femeie, doar cu gândul mă-nvălui Sunt brațele tale leagăn de-alint Tristețea în mine o nărui Frumoasă cu ochi de iacint. Ți-s buzele miere curată Ochii, strălucitoare oglinzi Trupul, o vraja iar tu înzestrata Fericirea în clipe s-
FEMEIE ,DOAR CU GÂNDUL MĂ-NVĂLUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372787_a_374116]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > FEMEIE ,DOAR CU GÂNDUL MĂ-NVĂLUI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului Femeie, doar cu gândul mă-nvălui Femeie, doar cu gândul mă-nvălui Sunt brațele tale leagăn de-alint Tristețea în mine o nărui Frumoasă cu ochi de iacint. Ți-s buzele miere curată Ochii, strălucitoare oglinzi Trupul, o vraja iar tu înzestrata Fericirea în clipe s-o vinzi. Mătase ți-e pielea
FEMEIE ,DOAR CU GÂNDUL MĂ-NVĂLUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372787_a_374116]
-
de-amor C-un zâmbet trezești dimineață. Ești clipă ce trece și clipă ce vine, Râvnita mereu de tot muritorul Tu știi să-ncălzești iubirii cuptorul, Ești locul de unde se pleacă și vine. Referință Bibliografica: Femeie ,doar cu gândul mă-nvălui / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 217, Anul I, 05 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FEMEIE ,DOAR CU GÂNDUL MĂ-NVĂLUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372787_a_374116]
-
cunună Dăruindu-mi dragoste-n mirific cântec...” (În liniște) Georgeta Resteman se definește într-unul din poemele sale ca fiind umbra și visul creat din esența cuvântului. Semeția cuvântului în cea mai sensibilă formă, anume cuvântul sudat cu tărie lăuntrică, învăluit într-un cântec ceresc și scăldat în metafora iubirii ascund chintesența misiunii poetei: „Sunt umbră și vis născut din esența Cuvântului lin ce se scurge din suflet Sub lava încinsă ascund chintesența Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec”. Puritatea sa interioară
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
ce îi spunea? Putea fi luată expresia ochilor ei imenși ca fiind admirație? Se apropie de el și îi zâmbi larg, cu toată gura ei mare și bogată. Până să apuce el să facă un pas înapoi, brațele lungi îl învăluiră și butonii cleioși i se lipiră de-a lungul coloanei vertebrale. Analistul își simți inima zvâcnindu-i în gât și pulsându-i nebună în toate terminațiile, ca o căutare de aliniere la un echilibru energetic exterior, mai puternic decât orice
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
de cer și câțiva brazi răzleți cocoțați pe stânci. Se strecurară cu grijă pe lângă peretele abrupt și umed. După un timp valea se deschise tocmai când ultimele raze ale soarelui incendiau frunțile de piatră ale masivului. În curând, umbrele nopții învăluiră regatul munților în întuneric. Glasul vântului trona deasupra înălțimilor, iar vocea munților răsuna în ecouri. Pe ici, pe colo, câte o pasăre rătăcită țipa disperată, iar din depărtări îi răspundea urletul înfiorător al unui lup înfometat. Vânătorii se opriră într-
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]