3,948 matches
-
a poeziilor. În una dintre imagini, chiar Nicolae Manolescu îi înmînează ceva poetului, iar legenda acesteia spune textual: ,,N. Manolescu, apreciind opera lui C.M. Spiridon". Sigur că da! (Răspunsul tipic pe care îl primește cel care a văzut cum marmota învelea ciocolata în staniol.) Se pare că dl Spiridon îi înmînează dlui Manolescu premiul acordat de Convorbiri literare revistei România literară. Despre poezia umedă Această vară capricioasă și atipică, marcată de evenimente meteorologice mult mai intempestive decît ne-au obișnuit toamnele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
diluata. De fapt, este mai rău de atât: rezultă o poezie denaturata, cu momente de un comic involuntar. Una este să oferi cuiva un buchet de flori și alta să povestești cum ai cumpărat florile din piață, cum le-ai învelit într-o hârtie și le-ai legat cu o sfoară, cum le-ai transportat cu tramvaiul, în aglomerație, obsedat să nu ți le strivească cineva din neatenție. În român, "iubitele" poetului capătă o identitate socială. Octavia Olteanu - în afară de faptul că
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
a cincea plutea în aer, dar ea nu coborâse niciodată până atunci pe hârtie. Ușor lubrică, mai accentuat politică (și, probabil, de aceea eliminată), ea devenea, în 1992, în sfârșit, accesibilă: „În compartimentul ca un coș în care păstrăvii așteaptă/ înveliți în foi de brustur mesele furnirate se spun/ bancuri aproape porno sunt și doamne aici/ femei căsătorite sau pe cale obosiți/ să facem pe șefii de secții pe profesorii ne prostim/ și noi cum putem peisajele parcă/ se iau la întrecere
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
publică/ în care ideile sunt jupuite încet/ (pielea lor foșnitoare)/ și aprind un rug din carne de om.// Numai atunci mi se întâmplă/ să înțeleg gândul/ îmbălsămat doar de demnitatea ta, frumusețe." (Elegie XX). Autorii de viziune și expresie barocă învelesc în faldurile poemelor pe care le compun lucruri și gesturi obișnuite, mărunte, din universul domestic și proximitatea familială. Emil Brumaru ajunge chiar să ridice casnicul la puterea metafizicului, făcând din coada unui motan sau a unui ibric treptele unei filozofii
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
împrejurările folosirii surselor, în timp, fără prea multă zarvă, am ajuns la concluzia cum s-a pierdut sursa. Am luat un aparat A.D.-1 și am controlat toată zona până am găsit acea fărâmă mică cât un bob de grâu, învelită în staniol pe care am pus-o la locul ei. Am avut și alte incidente care puteau fi luate și judecate drept catastrofe nucleare dar pe atunci nu erau prea multe cunoștințe și nici reglementări în domeniul folosirii materialelor nucleare
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
într-un cuvînt, de fărîme. Într-adevăr, impresia cea mai puternică pe care o lasă poemele, mai mult, și altceva, decît filozofie pre versuri tocmită, e aceea de întreg în mișcare. De sferă rotindu-se frumos, în spațiul vag matematic, învelit în cuvinte cu înțelesuri din altă lume, ca-ntr-o cabală: Pe cărări spre luna moartă,/ dincolo de scări de apă,/ unde gândul ca o grapă/ neființa mai desgroapă,/ s-a oprit. Dar nu e toartă/ căci acolo și crisparea/ e-
Altă lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7281_a_8606]
-
lui cea mai autoritara, aceea a lui Gustav Klimt. Jocul livresc și reveria culturală ale aceastei picturi pun în aceeași pagina tensiunile paroxistice ale expresionismului, grația geometriei și tihna solară a decorativului. Cu alte cuvinte, Munch, Klinger sau Barlach sînt înveliți în vastele broderii imperiale din producția lui Klimt. Ceea ce rezultă, însă, din această asociere nu este nicidecum un exercitiu exterior, o simplă retorica a formelor istoricizate, ci o altă pistă pentru încercările existențiale. Între gestul crispat și contemplația lină, artista
Gestul crud si reveria culturală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17682_a_19007]
-
Oricum, o noțiune amfibie se dovedește această simptomatologie sui generis. Rezistentă - deși nu în doze egale - și pe teren teoretic, și în aproximațiile istorice, și în demonstrațiile gazetărești ce se desfășoară de la un capitol la altul. Mâna criticului e întotdeauna învelită în mănușa teoreticianului versatil. Fiecare secvență pusă în discuție are parte de o minimă - și minimală - cazuistică și, la polul opus, de o abundentă orientare metodologică. Iar aceasta fără a neglija vreodată discretul cancan al faptului de presă, al subiectului
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
nu se vede niciodată la paradele militare de 1 Decembrie, de Ziua Națională - imaginea de război care se derulează sub ochii copiilor. Nu. Nu am intrat în horă asta penibilo-patriotardă. Nu am urlat "La mulți ani, România", nu m-am învelit cu drapelul.
Bendeac, partea care nu se vede niciodată la parada de 1 Decembrie by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/58621_a_59946]
-
m-aș jupui de viu. caut un pumn de pământ/ mâinile merg în jos nu ating zgura sunt zile și nopți/ când mănânc lumea care este o plantă amară și atunci/ unde e carnea? unde este pielea cu care mă învelesc/ când soarele e bolnav?/ mi-e frig degetele s-au acoperit cu blăniță - în fața pragului/ îmi smulg coronița de nervi îi dau foc un câine/ întors din infern îmi călătorește prin sânge/ cu o mână sugrum urletul/ și asta e
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
clipă de stea mai presus / peste suflet -// prima iubire ca o boare a ființei" (8). Impulsul dominant este cel al ieșirii de sub servitutea realului contras în imagerie: „Portretul în care vei sta - / trupul tău svîcnind în frunzele coapte / trupul meu învelindu-te // (dezgolit de real - / fluture în gîndul / albastru)" (34). Aproape în întregime discursul nu reprezintă decît o litanie a iluziei care se încheagă din figuri suave, din frăgezimi, din tresăriri mistice care se substituie certitudinii raționale. Aceasta se vede pusă
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
război medical era 1 000 de lei, dar că sporurile duceau suma până la 7 000, ce taxe se deduceau sau pentru ce se dădeau suplimente. Casa Diel spune povestea familiei Piei Brânzeu pe linie maternă. Mama, Carla Diel, avea abecedarul învelit în mătase neagră, pe care era scris numele posesoarei, cu litere aurii. Generația următoare a învățat din abecedare pe hârtie slabă calitativ, învelite în hârtie albastră. „Nu este doar o concepție diferită, ci și o senzație tactilă distinctă” - apreciază Pia
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]
-
dădeau suplimente. Casa Diel spune povestea familiei Piei Brânzeu pe linie maternă. Mama, Carla Diel, avea abecedarul învelit în mătase neagră, pe care era scris numele posesoarei, cu litere aurii. Generația următoare a învățat din abecedare pe hârtie slabă calitativ, învelite în hârtie albastră. „Nu este doar o concepție diferită, ci și o senzație tactilă distinctă” - apreciază Pia Brânzeu, atrăgând atenția că atitudinea față de frumos, imaginar, ludic, kitsch ține de timpul la care ne raportăm. Casa Diel reface istoria medicinei în
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]
-
de culoare albastru-deschis, înaltă pe gât și mulată pe corp; materialul avea imprimate pe el denumiri de capitale. Doamna Warner o cercetă degeaba cu privirile, regiunea Algarve nu figura. - Nu ciuguliți nimic?, întrebă doamna Glover, apucând între degete un cartof învelit în folie, în care era înfiptă o țepușă cu un ornament miniatural de brânzeturi, bucățele de ananas și feliuțe sleite de cârnat. Își pieptănase părul în sus și-și înconjurase buclele cu o șuviță groasă, ca o coadă. Se aranjaseră
Îngăduința nordului by Philip Hensher () [Corola-journal/Journalistic/5816_a_7141]
-
limba aspră consistentă/ și o retează cu dinții"...etc. Nici când alege teme biblice, Cassian Maria Spiridon nu este mai inspirat, rezultatul fiind doar o rearanjare de termeni și imagini comune: "la cine steaua-i călăuză/ și maicii cine pruncul învelește/ sunt magii rupți de drumuri/ și clipocitul lacrimilor noastre". (Betleem) "Poezia/ o cale ferată plină de salcâmi și bălării" - cam asta ar fi impresia acestei lecturi, parafrazând două versuri ale poetului. Cassian Maria Spiridon - Dintr-o haltă părăsită, Editura Augusta
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
ca o sămânță/ care/ s-a întors/ prea devreme în țărână” (întuneric de mamă) și chiar Începutul e doar o avanpremieră a separării de viață: „Ultimul cearșaf e încă bumbac necules/ Îl bate vântul/ și nu știe pe cine va înveli”. Întregul volum respiră aerul trecerilor micro și macroscopice, explorând prefacerile vizibile și invizibile ale ființei, fie că e vorba de viață, ereditatea ce picură de la o generație la alta sau căderile imperiilor ce rămân „doar o pată stingheră/ pe plămânul
Simfonia extincției by Daniela Magiaru () [Corola-journal/Journalistic/5148_a_6473]
-
Gellu Dorian (1953. Nașterea) Noi ne-am născut din bucuria orgasmului datorat morții lui Stalin. (Ioan Groșan - final de discurs, Casa de Cultură „Mihai Ursachi”, Iași, ianuarie, 2007) Erau toți înveliți într-o cîrpă de pluș de culoare roșie: Karl, Fredrich, Vladimir Ilici, Iosif Visarionovici, Felix Edmundovici scînceau în propria lor scîrnă pe care și-o împărțeau rațional - la noi, Ana avea mere și i le arăta lui Vasile, Gheorghe se
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
Constantin Țoiu Era locul unde îngropasem banii adunați pentru o motocicletă Zundapp, veche. îi țineam într-o cutie de tutun de lux în care îi învelisem frumos într-o foaie de nailon, să nu se ude. Decât, lui Paulică tocmai asta îi plăcea să facă: să-i stropească de sus de pe scaunul său de paralitic, - după ce se ținea mult, - și apoi se desfăcea la pantalon, aruncând
Pecetea finală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8012_a_9337]
-
Grădina deliciilor. Ca replică la codul pictural de care a uzat autorul, coperta realizată de Angela Rotaru este extrem de reușită: porcul negru tranșat în bucăți, pe fundal roșu având în relief un set de cuțite repetat pe trei rânduri. Coperta învelește provocator noutatea propusă cititorilor: o carte incitantă cu multiple mize și paliere de lectură a unui autor pentru prima oară tradus la noi, recompensat de premii și publicat în peste 20 de țări.
Deliciile unei prefăcătorii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7114_a_8439]
-
Spovedanie). Semnificativă, pentru o anume pregătire a sufletului reavăn de munca ce-au să-i facă uneltele, e Curăție: Stărui cu palme înalte de cer/ să-ți cuprind preajma și mă cutremur/ de cîte ori îți simt ființa de mreji/ învelindu-mă: stea polară pe vremuri.// Joaca și-alergarea în jurul tău/ le asemăn focului de pe comori,/ sunt seri în care, magic, ard în sori/ și seri când îmi ard inima." Recuzita unui modernism cu îngeri și Marii își ia revanșa, migălită
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
Expertul italian, Luciano Buso, susține că pânza în care se presupune că ar fi fost învelit Mântuitorul după ce a fost dat jos de pe crucea pe care a fost răstignit, nu este altceva decât un fals. Această teorie este respinsă de Bruno Barberis, directorul muzeului în care este găzduit Giulgiul. Giulgiul din Torino este o pânză care
Expertul italian, Luciano Buso: Giulgiul din Torino, un fals creat de Giotto în 1315 () [Corola-journal/Journalistic/69793_a_71118]
-
poți se poate face un astfel de fals Luigi Garlaschelli, profesor de chimie organică la Universitatea din Pavia, care susține teoria lui Buso, a reprodus Giulgiul folosind tehnici, materiale și substanțe care se găseau și în Evul Mediu. El a învelit un bărbat în pânză și apoi a frecat materialul cu un pigment care conține urme de acid. Pentru față a folosit o mască. Imaginea astfel obținută a fost "învechită" prin spălarea materialului și plasarea lui lângă o sursă de căldură
Expertul italian, Luciano Buso: Giulgiul din Torino, un fals creat de Giotto în 1315 () [Corola-journal/Journalistic/69793_a_71118]
-
Aur din Budapesta, care a primit calificativul maxim: 6 Imre. "Ce a urmat s-a numit pur și simplu moartea dietei sau inconștiență colesterică. Bucăți sănătoase și frumoase de ficat de gîscă, făcute doar așa cum bucătarul de la Golden Dragon știe: învelite în costiță, servite cu broccoli și cartofi la cuptor. După papricaș, am crezut că totul s-a terminat, dar din nefericire nu a fost cazul. O umplutură dulce de nuci pisate și amestecate cu vișine roșii ca sîngele, într-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
avangardiste, făcute (ca și la Geo Bogza, în interbelic) cu dorința de a zgîria fardul de pe obrazul social. Paradoxal, pe tînărul histrion și scamator al cuvintelor îl irită tocmai măștile ce ascund chipurile concetățenilor, onorabilitatea rigid-burgheză, frazele impermeabile, bune de învelit carnea realității. Și atunci el va deveni „un cuțit ascuțit” și se va înfige, iar și iar, „ca un fier ruginit/ în toți și în fiecare”: „Gîștele mari din oraș/ scurmă și scurmă întruna./ Cei care mulg nori de caș
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
de fum un actor de fum/ mănîncă o creangă de fum dintr-un blid de fum./ Ziua de ieri! n-a rămas din ea decît/ o coală de hîrtie, o declarație smulsă cu forța muribundului.../ Ziua de ieri a fost învelită cu fusta unei femei” (O declarație smulsă cu forța muribundului...). Deși contrariat de „campionii” care fac apologia spiritului, Cristian Simionescu cade sub incidența acestuia, fie și prin ricoșeu, într-o creație complexă, polifonică, în care vedem unul din vîrfurile incontestabile
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]