2,808 matches
-
replica, pădurea se apropia, copacii săltau în ritmul alergării, mâini puternice storceau norii, ca pe rufe, plămânii începeau să protesteze, splina își cerea dreptul la cuvânt, iar ploaia, spălând cu frenezie asfaltul, îi trimitea glonte după glonte, direct în cozorocul șepcii. Se opri. Îi tremurau picioarele și fu nevoit să se așeze pe bordură. - Ți-ai pierdut antrenamentul, evident, mai lasă berile în frigider, schimbă-ți alimentația, fii un om normal, nu te omorî singur, nu crezi că și fumatul contribuie
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ei juliți, ca în copilărie - observă chiar în fața lui o casă de bilete. O casă de bilete din lemn, vopsită în alb, pe o alee lungă, străjuită de trandafiri roșii. Vânzătorul avea o uniformă albastră, prăfuită pe umeri, și o șapcă cu cozoroc pe care scria Toate drumurile duc aici... Aici? Unde, aici?, se întrebă înainte de a se spijini în coate de marginea ghișeului... Vopseaua era scorojită și îi trecu prin minte ideea glumeață că doritorii de bilete ar fi trebuit
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
și vă obișnuiți să trăiți normal, așa că trebuie să plătiți foarte mult ca să ajungeți acolo. Poate că ar fi mai bine să vă rezumați la Speranță, biletul costă puțin și sigur veți fi încântat. Vorba aceea, speranța moare ultima... Brusc, șapca vânzătorului se metamorfoză în joben, iar Scriitorul holbă ochii, panicat... De sub două sprâncene gri, stufoase, îl pironea o privire de gheață. Buzele subțiri ale Magicianului dezveliră dinți (colți?) ascuțiți care arătau de parcă ar fi ținut cineva cu tot dinadinsul să
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
și, cu sângele rece al indienilor, scot În aceeași fracțiune de secundă pistolul, iată, acum Îmi amintesc, nu era o praștie, ci un pistol de aruncat pietre, simt și acum soliditatea și mărimea acestuia În palmă, și-l ascund sub șapca de elev, tot atunci răstorn totul pe masă: „Am terminat“. Îmi iau șapca În mână, ținând pistolul pe deasupra, În așa fel Încât să nu se observe. Pare că Învățătorul meu e mulțumit de rezultatul negativ al percheziției (totuși eram cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
iată, acum Îmi amintesc, nu era o praștie, ci un pistol de aruncat pietre, simt și acum soliditatea și mărimea acestuia În palmă, și-l ascund sub șapca de elev, tot atunci răstorn totul pe masă: „Am terminat“. Îmi iau șapca În mână, ținând pistolul pe deasupra, În așa fel Încât să nu se observe. Pare că Învățătorul meu e mulțumit de rezultatul negativ al percheziției (totuși eram cel mai bun din clasă la carte, bașca drăciile ce le făceam) și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cu un glas mai potolit: ― Măcar dreptul de-a ne tângui între noi să ni-l păstrăm, că altfel... Ce zici, frate Petre? Întrebarea o puse militarului care, în colțul cel mai întunecos, pe marginea patului de scânduri, ședea cu șapca pe genunchi, mut, neclintit, parc-ar fi fost de piatră! Surprins de întrebare, făcu un început de mișcare să se scoale în picioare, își luă seama și se înțepeni mai tare pe loc. Răspunse gros, straniu, ca din altă lume
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu de la boieri?... De la cine n-are? Cine n-are ușor dă, că nu pierde nimic... ― Atunci o să mai așteptați mult și bine! făcu Mișu cu dispreț. ― Om aștepta, ce să facem! mormăi Petre Petre, coborând ochii spre genunchi, la șapca pe care o mototolise cumplit. Plecând, Titu dădu mâna pe rând cu toți. Mâna lui Petre era grea, și aspră, și reavănă ca pământul. Capitolul II PĂMÎNTURILE 1 În gara Burdea, posomorâtă și singuratică în mijlocul câmpiei, pe linia Costești-Roșiori, aștepta
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
apoi făcu pachetul sul, ca pe o clătită, și i-l întinse. Ia și două-trei bomboane cu pudră de cacao, să le dai maică-tii de la mine... Petrache puse pachetele în buzunare, mulțumi și ieși pie ziș. Dădu să îndese șapca pe cap, îndemnat de frigul ce se lăsase, dar se răzgândi și rămase cu ea strânsă în pumn. Caii negri, lipsiți de podoabe, de parcă fuseseră înhămați în pripă, trăgeau fără chef la dricul ponosit al primăriei. În spate, doi-trei însoțitori
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dricului, încercând, parcă, să sugereze că, de fapt, n-au nicio legătură cu mortul. — E Steiner, croitorul, auzi o voce trecând pe lângă el. — Dumnezeu să-l odihnească, spuse Petrache, deși nu mai era nimeni primprejur să-l audă. Își puse șapca și porni, după ce cortegiul se depărtase binișor. Blocurile rămăseseră în urmă, străzile se îngustau. Când și când, din spatele gardurilor strâmbe, făcute din uluci puse la întâmplare, se repezea câte o potaie lătrând. Petrache săltă poarta cu amândouă mâinile, dar și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
strânge și le-aș citi pe toate. Se așezară, strângându-se unii într-alții. — Sectoristul l-a turnat, șopti Tili. Sectoristul din mahalaua noastră. — Care ? întrebă Jenică. ăla care stătea în casa de lângă fabrica de pâine ? — ăla, încuviință Tili. Cu șapcă rusească și cămașa încheiată mereu până-n gât. Și cu fața ascuțită ca de viezure. Mai toate notele sunt scrise de mâna lui. — Și ce putea să scrie ? dădu Jenică din umeri. Despre biroul mecano-energetic de la FUPSIC ? Despre jocul nostru de-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se mai rostogolească. Bătrâ nul mergea lipit de ziduri. Din când în când, sălta din umeri și clătina din cap, încât aveai impresia că vorbește cu cineva. Nu se întoarse, însă privi de câteva ori în lungul străzii pe sub cozorocul șepcii. Cât despre motociclistul oprit la vreo douăzeci de metri mai încolo, nu-l băgă în seamă, putea fi acolo din întâmplare. Maca urmă traseul cumpărăturilor bătrânului. La sfârșit, îl așteptă răbdător la cinematograf, unde bătrânul stătu la rând pentru bilete
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și pe stradă. De-aia zic că totuși nu e chiar singur. Lumea lui e populată cu tot felul de fantome după care se uită în dreapta și-n stânga. Un om bântuit nu poate fi cu desăvârșire singur. — Mai are șapca aia ? întrebă Tili. — Singurul lucru care i-a rămas. Și fața ascuțită. În rest, n-ai ce alege. Merge greu, e peticit și împuținat pe dinăuntru. Am stat lângă el. Nu m-a simțit, i s-au tocit sim țurile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dădu înapoi, dar zidul îl opri. Cine sunteți ? bâigui. Vocea spartă îi ieșea dintr-un gâtlej uscat, care pierduse deprinderea de a vorbi. — Tu să ne spui cine suntem ! zise Maca. Și nu te mai agita atâta ! O să-ți cadă șapca și n-o să mai rămână nimic din tine... Mergi, ți-am zis ! Veni mai aproape de el, încât bătrânul simți în genunchi vibrația roților. Ceilalți doi se apropiaseră, privindu-l. Făcu doi-trei pași în lateral, apoi porni înainte. În mers, își
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
timp curioasă În legătură cu cine putea să patruleze În fața apartamentului meu, așteptându-mă să ajung acasă. Gata, ei, am spus destule, asta e clar! cântă el. Nu e treaba mea, bineînțeles. E timpul să mă Întorc la ușă. Își atinse ușor șapca și se Întoarse pe călcâie, iar eu m-am Întrebat dacă exista vreo metodă de a-l ruga politicos să nu mai vorbească niciodată cu mine. Am Înțeles exact ce voise să spună când am coborât din lift și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
HOTĂRÂREA nr. 1.002 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 984 din 30 decembrie 2015. Articolul 2 Articolele de echipament care alcătuiesc uniforma de serviciu și echipamentul de protecție sunt următoarele: A. uniforma de serviciu: 1. coifură: - șapcă; - șepcuță; - căciulă; - beretă (basc); - fes; 2. îmbrăcăminte: - sacou; - bluzon; - geacă; - vestă; - bluză de protecție împotriva frigului; - pantalon; - îmbrăcăminte groasă (scurte matlasate sau îmblănite, hanorace, impermeabile de ploaie, șube, haine de piele etc.); 3. lenjerie: - cămașă; - cămașă- bluză cu mânecă lungă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268126_a_269455]
-
School Safety Center (2001) indicase că multe din actele de agresivitate din școli erau săvârșite de elevi, în special de către cei de origine spaniolă și afro-americană care adoptau un stil propriu de vestimentație, cum ar fi blugii purtați pe dos, șapca având cozorocul întors, accesorii abundente (V. LaPoint, 2003, 407). Totodată, raportul sublinia efectul negativ al hainelor "vanitoase" pentru desfășurarea orelor de curs. De multe ori, studenții și elevii îmbrăcați în astfel de ținute, chiar dacă nu întâmpinau probleme de frecvență sau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Rusia era hotărâtă să meargă pe calea care conducea la război. Pe această cale, misiunea lui Menșikov la Constantinopol a constituit un moment decisiv. Prezentându-se la marele vizir cu un palton aruncat pe umeri, pe cap cu o modestă șapcă, nepoliticos și agresiv, Menșikov a avansat cereri ultimative (între care protectoratul țarului asupra tuturor creștinilor din Imperiul Otoman), care făceau din Nicolae I al doilea sultan la Constantinopol. Or Anglia sprijinea Franța și ambele pe sultan, în vreme ce Austria și Prusia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
marea evadare. Cu chipurile luminoase și surâzând radioși, aceștia se îmbulzesc în "trenurile fericirii". Invadează plajele de pe coasta normandă sau cabanele din Vosgi și Alpi, provocând bombănelile foștilor privilegiați, nemulțumiți să-și vadă locurile de vilegiatură invadate de "țopârlani cu șapcă". Cei care nu-și permit, în ciuda biletelor de concediu oferite la preț redus, s-o șteargă pe undeva, se mulțumesc să meargă duminica la cafenea sau la pescuit, să trebăluiască pe lângă casă sau să grădinărească. Mulți fac drumeții, plimbări, se
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din Iași, Cluj și Cernăuți. Luptele împotriva studenților evrei și a profesorilor bănuiți că ar aparține stîngii suspectate de bolșevism sînt violente. Într-o carte Pentru legionari apărută la Sibiu în 1936, Codreanu își amintește: "Studenții comuniști purtau, drept uniformă, șepci rusești. Mijloacele de a purta altceva nu le lipseau, însă ei și le puneau cu ostentație, pentru a arăta simpatia lor pentru bolșevici. Într-o zi, la o încăierare, șepcile le-au fost smulse și arse apoi în Piața Unirii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în 1936, Codreanu își amintește: "Studenții comuniști purtau, drept uniformă, șepci rusești. Mijloacele de a purta altceva nu le lipseau, însă ei și le puneau cu ostentație, pentru a arăta simpatia lor pentru bolșevici. Într-o zi, la o încăierare, șepcile le-au fost smulse și arse apoi în Piața Unirii. Zilele următoare, vînătoare continuă la Universitate, pe străzi, în locurile publice. Toate șepcile rusești au fost arse. La sfîrșitul săptămînii, dispăruseră cu desăvîrșire și pentru totdeauna din Iași". În 1922
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
le puneau cu ostentație, pentru a arăta simpatia lor pentru bolșevici. Într-o zi, la o încăierare, șepcile le-au fost smulse și arse apoi în Piața Unirii. Zilele următoare, vînătoare continuă la Universitate, pe străzi, în locurile publice. Toate șepcile rusești au fost arse. La sfîrșitul săptămînii, dispăruseră cu desăvîrșire și pentru totdeauna din Iași". În 1922, tinerii militanți naționaliști care se revendică de la Eminescu ei sînt purtătorii fidelității naționaliste și de la teoriile lui Cuza pun bazele Asociației Studenților Creștini
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
importante: o deplasare acolo însemna, de fapt, o aprovizionare nesperată: "...Aici valuta forte e votca. Și Kent-ul. Tata mi-a comandat tocilă, mama pastile împotriva fumatului, unchiul B pompă Kama, Mondo muștar, Mara aspirator, Ion aparat de fotografiat, Turturică șapcă"... Să-ți tot stea gîndul la spectacole, în asemenea condiții! Altă relatare cutremurătoare: într-o zi, actorul nostru se-ntîlnește cu peruchiera de la Teatrul Mic, care avea soțul, actor, în pușcărie, fiindcă... a spus un banc, la restaurant: "N-am mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
este universitatea în această lume ideală?”. Strategia dă rezultate bune în cazul tinerilor, deoarece le permite să fie activi, să își folosească experiența practică și să se distreze. Această metodă stimulează creativitatea. Un cercetător le-a oferit tinerilor tricouri și șepci, ca să poată fi identificați ca o echipă de marketing aparte. Cercetătorul obține astfel idei și află ce strategii consideră publicul-țintă că sunt eficace. Strategia de campanie funcționează și în cazul adulților, atunci când sunt discutate probleme sociale, activități comunitare, campanii de
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
am jucat-o acu' trei săptămîni... Gh. P. unu: Bine, hai că aranjez eu scena..., tu caută textul..., să ne ajutăm oleacă... (trage cortina miniscenei, aprinde reflectorul, pune două scaune, stinge lumina din cameră; Gh. P. unu își pune o șapcă, Gh. P. doi, o bască toate luate dintr-o cutie) Gh. P. doi: (schimbînd șapca cu basca) Hai că azi joc eu pe Paleu, și tu pe Pavel...; că ultima dată l-ai jucat tu pe Paleu și eu pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
tu caută textul..., să ne ajutăm oleacă... (trage cortina miniscenei, aprinde reflectorul, pune două scaune, stinge lumina din cameră; Gh. P. unu își pune o șapcă, Gh. P. doi, o bască toate luate dintr-o cutie) Gh. P. doi: (schimbînd șapca cu basca) Hai că azi joc eu pe Paleu, și tu pe Pavel...; că ultima dată l-ai jucat tu pe Paleu și eu pe Pavel... (Gh. P. unu rămîne în scenă, Gh. P. doi rămîne lîngă scenă, mimează că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]