2,702 matches
-
roșul Sudan, brun Sudan, crisodina, precum și amarantul, acel colorant roșu care a fost interzis În industria alimentară În 1978. În ceea ce privește Îndulcitorii de sinteză, știm că zaharina a fost utilizată pentru a induce cancere ale vezicii și limfosarcoame la șobolani și șoareci. Favorizând apariția cancerelor, utilizarea sa În alimentație a fost reglementată. Ceea ce cunoaștem Însă mai puțin este efectul acestor coloranți și edulcoranți asupra luării În greutate. Aditivii, responsabili și ei de obezitate! În industria agroalimentară se folosesc intensiv edulcoranți pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
este admis că, oricare ar fi sursa sa, consumul individual de sare nu trebuie să depășească 6 grame pe zi. Zaharurile rapide Anumite date ne indică faptul că zaharurile complexe (numite și zaharuri lenteă sunt preferabile zaharurilor simple sau rapide. Șoarecii de laborator cărora li s-au dat alimente ce conțineau amidon, după ce li se administrase un carcinogen chimic, prezintă mai puține cancere ale glandei mamare decât șoarecii supuși aceluiași regim, dar În care amidonul a fost Înlocuit cu dextroză (un
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
că zaharurile complexe (numite și zaharuri lenteă sunt preferabile zaharurilor simple sau rapide. Șoarecii de laborator cărora li s-au dat alimente ce conțineau amidon, după ce li se administrase un carcinogen chimic, prezintă mai puține cancere ale glandei mamare decât șoarecii supuși aceluiași regim, dar În care amidonul a fost Înlocuit cu dextroză (un zahăr simpluă. Se știe că zaharurile complexe sunt digerate mai lent decât cele simple și că ele exercită o acțiune mai redusă asupra celulelor pancreasului care secretă
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
4. Trebuie să știți că un consum excesiv de zahăr a fost asociat cu o incidență mai mare a anumitor cancere. Cercetări de laborator au demonstrat, pe de altă parte, că ingerarea de zahăr alimentar poate reduce durata de viață a șoarecilor purtători de tumori. Glucoza ar fi, prin urmare, sursa de energie privilegiată a celulelor tumorale (care pot metaboliza cu dificultate grăsimeaă. Cercetătorii au observat că aceste celule captează de 3-5 ori mai multă glucoză decât celulele normale. În sfârșit, un
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
numeroase vegetale, printre care murele și arahidele. Seleniul Seleniul protejează Împotriva riscurilor de cancer. El este asociat cu o activare a unei enzime care elimină peroxizii și Împiedică distrugerea prin oxidare a globulelor roșii. Eficient Împotriva multor agenți cancerigeni la șoareci, seleniul Îi protejează Împotriva tumorilor de colon și mamare. O suplimentare cu 200 micrograme de seleniu pe zi timp de mai mulți ani (studiu efectuat În Statele Unite de Nutritional Prevention of Canceră a antrenat o scădere la jumătate a mortalității
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
În nutrimente esențiale organismului. Potrivit cercetătorilor, două cești de ceai pe zi ar fi o bună modalitate de a ne asigura un aport semnificativ de antioxidanți. Flavonoide care mobilizează celulele protectoare O serie de studii experimentale au arătat că la șoareci, frecvența unor cancere cutanate induse prin ultraviolete A se reducea cu 50% dacă acestora li se dădea să bea doar ceai. Și la om? Studiile efectuate sunt puține, dar par să confirme observațiile făcute pe animale. Astfel, rata cancerelor digestive
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
în afecțiunile respiratorii ca expectorant, răcoritor, antiseptic și este, de asemenea, un bun agent antibacterian contra tuberculozei. Este un excelent remediu pentru dureri de cap și migrene cauzate de fenomene digestive sau hepatice. Are efecte repelente (de îndepărtare) asupra țânțarilor, șoarecilor și șobolanilor. Uleiul de mentă se folosește în cantitate mare pentru separarea mentolului prin cristalizare la rece sau prin distilare fracționată și înghețare. Mentolul intră in compoziția unor produse farmaceutice, precum soluțiile, unguentele, pulberile. Alcoolul mentolat este folosit ca desensibilizant
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
normală. Efectul acestei interacțiuni este liza celulei-țintă. Acțiunea definitorie a celulelor NK este citotoxicitatea. Ele lizează fără restricție CMH, celulele tumorale sau pe cele infectate cu virusuri. Activitatea celulelor NK este foarte înaltă la șoarecele nud (fără timus) sau la șoarecii timectomizați neonatal. După activare, celulele NK eliberează γ IFN. Cel mai studiat receptor membranar al celulelor NK este receptorul de mică afinitate pentru Fc al IgG (CD16). O subpopulație distinctă a celulelor NK o reprezintă celulele K (killer). Ele sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
multifuncționale, având activități de endonucleaze și exonucleaze, dar și de recombinaze și ligaze, activități necesare și suficiente în realizarea clivării ADN, urmată de rearanjamentul V(D)J. Cele două gene sunt separate de o secvență spațiatoare de aproximativ 10 kb. Șoarecii lipsiți fie de RAG1, fie de RAG2, nu pot realiza asamblarea genelor pentru imunoglobuline sau pentru receptorii celulelor T, producând doar limfocite B și limfocite T imature. RAG1 recunoaște semnalele heptamer/nonamer cu spațiatorii corespunzători 12/23 și recrutează molecule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diversitate suplimentară a imunoglobulinelor. Reacția de joncțiune în care sunt angajate capetele codificatoare este aceeași cu reacția care este folosită în repararea rupturilor dublu-catenare din alte celule. Stadiile inițiale ale reacției au fost identificate prin izolarea intermediarilor din limfocitele de șoareci care prezintă mutația SCID, mutație care condiționează o activitate imunoglobulinică și de recombinare TCR mult mai redusă. Șoarecii SCID acumulează molecule fragmentate cu rupturi dublu-catenare la nivelul capetelor codificatoare, fiind astfel deficiente în realizarea anumitor aspecte ale reacției de joncțiune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este folosită în repararea rupturilor dublu-catenare din alte celule. Stadiile inițiale ale reacției au fost identificate prin izolarea intermediarilor din limfocitele de șoareci care prezintă mutația SCID, mutație care condiționează o activitate imunoglobulinică și de recombinare TCR mult mai redusă. Șoarecii SCID acumulează molecule fragmentate cu rupturi dublu-catenare la nivelul capetelor codificatoare, fiind astfel deficiente în realizarea anumitor aspecte ale reacției de joncțiune. Mutați SCID inactivează o proteinkinază dependentă de ADN (DNA-PKcs). Kinaza este adusă la ADN de către proteinele Ku70 și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
căror structură discretă poate provoca cu mare probabilitate un răspuns consistent, spre deosebire de o proteină mare ale cărei diferite părți pot provoca producerea de anticorpi diferiți. O haptenă este conjugată cu o proteină nonreactivă spre a constitui un antigen. Prin imunizarea șoarecilor cu antigenul realizat, se generează limfocite reactive. Uneori se produce fuziunea unor asemenea limfocite cu mieloame (celule tumorale) rezultând hibridoma care continuă să sintetizeze indefinit anticorpul dorit. Într-o experiență de acest fel, dintre cele 19 linii celulare diferite producătoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în toți neuronii, fiind însă mai evident în hipocampus și cerebel. Astfel, se deduce că și în creier ar putea să existe un anumit tip de rearanjare genică programată, asemănătoare aceleia din țesuturile limfoide, fără ca expresia RAG1 să fie esențială. Șoarecii transgenici cu gena RAG1 inactivată printr-un proces de mutație orientată (knock-out), sunt imunodeficienți și lipsiți total de activitate de rearanjare genică V(D)J, dar structurile și funcțiile creierului sunt normale. Astfel, rolul expresiei RAG 1, în sistemul nervos
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mare de pseudogene, aflate în amonte de situsul V. Mecanismul conversiei genice este necunoscut. Expresia RAG2 se manifestă în bursă între a 15-a și a 18-a zi de embriogeneză, exact în același timp când are loc conversia genică. Șoarecii transgenici, cu gena RAG2 nefuncțională, nu prezintă rearanjarea V(D)J și nu au celule B sau T mature, dar alte deficiențe funcționale, în afara sistemului limfoid, nu se produc. 5.3. FACTORUL SCID Un alt factor implicat în rearanjarea genică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
au celule B sau T mature, dar alte deficiențe funcționale, în afara sistemului limfoid, nu se produc. 5.3. FACTORUL SCID Un alt factor implicat în rearanjarea genică V( D)J este definit de mutația scid (de la Severe Combined Immune Deficiency). Șoarecii cu imunodeficiență severă a imunității umorale și celulare au foarte puține celule B și T, iar liniiile celulare limfoide scid conțin adeseori rearanjări cromozomale ample. Mutația afectează în primul rând joncțiunile segmentelor codificatoare V(D)J. Factorul scid nu este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
s-ar produce un fel de rearanjare genică programată, care să asigure specificitatea stocării de informație, legată de engramare. Expresia RAG1 în creier a stimulat cercetarea unei posibile rearanjări de tip V(D)J. Matsuoka și colaboratorii (1991) au utilizat șoareci transgenici, obținuți cu un construct desemnat să exprime activitatea β-galactozidazei, numai dacă are loc rearanjarea de tip V(D)J. Autorii au dovedit că, într-adevăr, expresia β-galactozidazei are loc în anumite regiuni ale creierului. Un nivel redus al rearanjării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în cele din urmă la producerea unui rearanjament productiv. Excluderea alelică este cauzată de supresia unui rearanjament ulterior, de îndată ce în celulă s-a realizat deja un rearanjament care asigură geneza unei gene active în sinteza unei cateze imunoglobulinice funcționale. Analiza șoarecilor transgenici a căror linie germinală are o genă imunoglobulinică rearanjată arată că expresia transgenei în celulele B supresează rearanjamentul genelor endogene. Excluderea alelică este independentă pentru genele celor două tipuri funcționale de catene imunoglobulinice L și H. Excluderea alelică pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de histocompatibilitate de la șoarece, la o unitate de cartare genică se află genele ce dețin informația genetică pentru antigene ale diferențierii. Se consideră că o asemenea topologie genică asigură funcționalitatea concertantă a diferențierii limfocitelor și macrofagelor. Între diferite linii de șoareci, apar variații în numărul de gene de la nivelul locilor genici Qα și Tlα. La șoarece, genele CMH clasa I sunt organizate în clusteri (vezi fig. 8.18), cu aceeași orientare în fiecare cluster, genele adiacente fiind mult mai înrudite comparativ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunoglobulinelor și gene lincate locusului pentru complexul major de histocompatibilitate (CMH). Genele Ir acționează primar, prin produșii lor, în realizarea colaborării dintre limfocitele B și limfocitele T. Evidențierea genelor Ir a fost posibilă în urma efectuării unor experiențe de imunizare la șoareci, prin utilizarea eritrocitelor de oaie (Biozzi, 1970; Biozzi și colab., 1972), experiențe care au permis selectarea a două linii de șoareci: una care răspunde bine la antigen, desemnată Ir+ și alta care răspunde slab la antigen, desemnată Ir-. Analiza distribuției
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dintre limfocitele B și limfocitele T. Evidențierea genelor Ir a fost posibilă în urma efectuării unor experiențe de imunizare la șoareci, prin utilizarea eritrocitelor de oaie (Biozzi, 1970; Biozzi și colab., 1972), experiențe care au permis selectarea a două linii de șoareci: una care răspunde bine la antigen, desemnată Ir+ și alta care răspunde slab la antigen, desemnată Ir-. Analiza distribuției răspunsului imun la hibrizii F1 interlinii, precum și a retroîncrucișărilor, a permis să se ajungă la concluzia că răspunsul imun este controlat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Muro și Taussig (1975) au dovedit că genele Ir controlează două sisteme moleculare și anume receptorul specific de antigen pe celulele T, și o moleculă acceptoare (de pe celula B sau de pe macrofag) pentru un factor de cooperare cu celula T. Șoarecii cu răspuns imun redus pot fi lipsiți de ambele aceste clase de molecule. Unele linii de șoareci cu răspuns imun redus produc factorul celulelor T, dar nu și acceptorul celulei B, pe când altele au acceptorul celulei B, dar nu pot
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de antigen pe celulele T, și o moleculă acceptoare (de pe celula B sau de pe macrofag) pentru un factor de cooperare cu celula T. Șoarecii cu răspuns imun redus pot fi lipsiți de ambele aceste clase de molecule. Unele linii de șoareci cu răspuns imun redus produc factorul celulelor T, dar nu și acceptorul celulei B, pe când altele au acceptorul celulei B, dar nu pot produce factorul celulelor T. Genele care controlează determinanții activatori ai limfocitelor (Lad) s-au numit inițial genele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
bolii aproximativ 60% dinte pacienți pierd capacitatea de muncă). Studiile efectuate pe modele animale au demonstrat rolul TNFa în apariția bolii, dar și efectele blocării acestei citokine. Similar, au mai fost utilizate și alte modele animale pentru studierea DZ1 (exemplu, șoarecii NOD, șoarecii transgenici, șobolanii BBDP);- analiza indivizilor care au aberații cromozomale și afecțiuni autoimune;- compararea caracteristicilor bolii la gemenii monozigotici și dizigotici (studii de gemelologie) pentru a estima rolul factorilor genetici și non genetici în etiologia bolii. Studiile realizate pe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
60% dinte pacienți pierd capacitatea de muncă). Studiile efectuate pe modele animale au demonstrat rolul TNFa în apariția bolii, dar și efectele blocării acestei citokine. Similar, au mai fost utilizate și alte modele animale pentru studierea DZ1 (exemplu, șoarecii NOD, șoarecii transgenici, șobolanii BBDP);- analiza indivizilor care au aberații cromozomale și afecțiuni autoimune;- compararea caracteristicilor bolii la gemenii monozigotici și dizigotici (studii de gemelologie) pentru a estima rolul factorilor genetici și non genetici în etiologia bolii. Studiile realizate pe gemenii monozigotici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este prezentă în mod particular în plăcile amiloide cu fibrile Aβ, comparativ cu cele amorfe; Aβ pare a induce producția de C1q în neuroni (Afagh și colab., 1996). C1q crește agregarea de Aβ (Webster și colab., 1994), iar studiile pe șoareci mutanți APP cu deficiență de C1q au demonstrat un rol de pivot al C1q în amiloidogeneză (Fonseca și colab., 2004). Genele implicate în procesul inflamator sunt numeroase, iar rolul unui fond genetic individual ar putea arăta o predispoziție la inflamație
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]