12,690 matches
-
din regiunile „hyperboreice”. Unde se află aceste ținuturi nordice (față de Grecia) și cine erau locuitorii lor? Diodor Siculus ne spune că sunt numiți astfel fiindcă sunt depărtați de vântul Boreas (vântul de Nord, fiu al unui titan și al Aurorei). Ținutul este descris de acești autori antici ca fiind o Terra Mirabilis, iar modul de viață al hyperboreenilor este înfățișat ca acela al oamenilor care au trăit în epoca de aur. Hesiod (părintele istoriei universale), în Lucrări și zile, descrie acest
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
este descris de acești autori antici ca fiind o Terra Mirabilis, iar modul de viață al hyperboreenilor este înfățișat ca acela al oamenilor care au trăit în epoca de aur. Hesiod (părintele istoriei universale), în Lucrări și zile, descrie acest ținut astfel: „Este un pământ sacru, luminos, fertil prin el însuși. Locuitorii sunt foarte drepți și trăiesc mai mult și mai fericiți decât oricare alți muritori.” Dacă H. R. Patapievici în cartea sa „Politice” a fost în stare să afirme despre
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
lui anterioară. Se contopi, firește, cu lumina aceea și zări o siluetă zveltă apropiindu-se de el. - Budha ? îndrăzni fericit să întrebe. - Nu, eu sunt Allah. Budha lipsește momentan; din nefericire a trebuit să plece într-un pelerinaj spiritual prin ținuturile sărace ale Indiei. - Ah ! îi scăpă sufletului lui Popescu Altoi - Lhassa Dorzho. - Dar eu sunt aici, continuă entitatea de lumină, și acum trebuie să vedem ce ai făcut cu viața ta ... Popescu Altoi, alias Lhassa Dorzho, își revăzu întreaga viață
NU-I PENTRU CINE SE PREGĂTEȘTE, CI PENTRU CINE SE NIMEREȘTE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360504_a_361833]
-
unde se aflau nu se știa din care stat face parte; din România sau Marele Imperiu Austro- Ungar? Aceste întrebări nu le cunoșteau pe atunci nici istoricii, dar mai precum micii elevi! Istoria va dovedi că hotarul comunei Bunești din ținutul Bucovinei, fusese împărțită abuziv de mai marii vremurilor, încât nu se știa precis în ce țară te aflai în acei ani de după primul rezbel mondial? Istorii vechi neînțelese de mulți, nici de cetățenii simpli, și nici de foarte mulți politicieni
BELDIE ŞI SERILE DE INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360590_a_361919]
-
împiedicându-mă uneori de pietre. Au fost poate cea mai mare bucurie din viața mea... După apariția poeziilor în revista „Pagini de ucenicie”, un titlu superb, pe care epigonii lui Martinov Milan l-au stricat cu denumirea „Plai românesc”, ca și cum ținutul Beiușului n-ar fi fost un plai românesc (par excellence! Sic!). După „succes”, fetele de la cenaclu au sărit pe mine. La figurat, bineînțeles. „Ești demodat Pașcule, nu se mai scrie așa... Acum se scrie vers alb, vers modern, caută să
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
mai greu decât plumbul. Aici se poate vedea abilitatea artistului de a trece pe sub nasul cenzurii, care nu lăsa libertatea de exprimare, aceasta însemnând lătratul latinesc al câinilor, iar minereul de India făcând YOGA. Călătoria poetului este simțită în tot ținutul cărășan, acolo unde sunt cazane, turnuri, unde Coșava vântul sălbatic, te poate preface în covrig sau pește. La trecerea în neființă a creștinului, flacăra sudurii îi ține loc de lumânare. Cine poate înțelege asemenea trăiri? Acolo unde nu avea să
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
Banat între Mureș și Dunăre, ajuns la apogeu sub voievodul Glad (sec.IX-X), cuprindea în teritoriul său și Valea Jiului. Mai târziu, aceste pământuri au făcut parte din voievodatul lui Litovoi ce se întindea pe ambele versante ale Carpaților Meridionali, din ținutul Gorjului și până în țara Hațegului. Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei către cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1493. Este scris în acest hrisov că boierul Mihail
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Sfântul Ioan a trăit în sec. XVII în vremea sfinților mitropoliți Varlaam și Dosoftei cu care a întreținut strânse legături de prietenie. S-a născut în ținutul Vrancei (pe atunci numit ținutul Putnei), într-o familie de răzeși, Gheorghe și Anastasia. Pentru că își dorea nevoința mănăstirească, monahul Varlaam Moțoc, o rudă a sa și care mai târziu avea să devină mitropolitul Moldovei, îl duce pe tânăr la
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Sfântul Ioan a trăit în sec. XVII în vremea sfinților mitropoliți Varlaam și Dosoftei cu care a întreținut strânse legături de prietenie. S-a născut în ținutul Vrancei (pe atunci numit ținutul Putnei), într-o familie de răzeși, Gheorghe și Anastasia. Pentru că își dorea nevoința mănăstirească, monahul Varlaam Moțoc, o rudă a sa și care mai târziu avea să devină mitropolitul Moldovei, îl duce pe tânăr la mănăstirea Râșca. A fost tuns
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
ca episcop al Hușilor, apoi între 1674 și 1685 ca episcop al Romanului, slujind cu dragoste turmei lui Hristos. Cu ajutor de la vornicul Moțoc din Odobești, rudă a sa și din puțina sa agoniseală, reușește să ridice mănăstirea Mera din ținutul său natal, în apropiere de Odobești. A adormit în Domnul la 1685 și a fost înmormântat la mănăstirea Secu, lângă mitropolitul Varlaam care trecuse și el la Domnul în anul 1657, soborul și slujba de înmormântare fiind conduse de mitropolitul
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
ARGUMENTE PENTRU SUSȚINEREA CONTINUITĂȚII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Sunt cunoscute mărturiile literare antice care îi localizează pe geto-daci, ca popor locuind în ținuturile de miază-noapte ale Europei, mai exact în teritoriul carpato-danubiano-pontic, adică în ținuturile locuite azi de români. De pildă, din descrierile lui Strabon, aflăm - pe langă datele geografice - și despre felul cum arătau bărbații daci, care erau de statura înaltă, „lați
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Sunt cunoscute mărturiile literare antice care îi localizează pe geto-daci, ca popor locuind în ținuturile de miază-noapte ale Europei, mai exact în teritoriul carpato-danubiano-pontic, adică în ținuturile locuite azi de români. De pildă, din descrierile lui Strabon, aflăm - pe langă datele geografice - și despre felul cum arătau bărbații daci, care erau de statura înaltă, „lați în umeri” și aveau „pumnii că ciocanele de spart ziduri” prin urmare
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cu calități excepționale și anume postavul. Tehnologiile rudimentare de obținere a postavului de casă cunoscute în antichitate au fost practicate de români, până la începutul secolului al XX-lea, iar în județul Covasna, chiar și în prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba”, „suman”, „șîiac” etc. Din aceleași materiale erau confecționate și straița sau desagii de carat hrană sau alte produse. Din fier, dacii confecționau diferite accesorii pentru vestimentație cum ar fi catarame, nasturi, fibule etc. Din materiale
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
baladele Lumini ale bucuriei extatice timpurii și târzii Ce ai dat-o anilor cu florile pe care le iubești Le porți în suflet, le-ai făcut vorbitoare zâmbindu-ți ele vesele iernile din covoare Când viscolul în galop nevăzut Bântuie ținutul și hornurile Belșugul îți inundă masă, Velințele împodobesc casă, în sunetele cântecului de dragoste, si colindelor în care ai tăi au crezut. Tu, singura mergi curajoasă prin păduri, cunoști glasul păsărilor, ierburile, fiarele și că prin farmec sub semnele tale
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
treceau prin ele, se murdăreau de un noroi cleios de culoarea caolinului, greu de scos de pe haine. Alte locuri de încercare aveau un fel de iarbă câlțoasă prin care treceai cu eforturi extraordinare, un fel de simulare a mlaștinilor din ținuturile Vietnamului. Cum în Europa nu era niciun conflict armat, iar noi nu simțeam nevoia să trecem aceste probe, le priveam cu ochii spectatorului distrat și făceam glume pe seama „hipopotamilor” ce se bălăceau în clisa mizerabilă, ca apoi să se târască
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
obțineți victorii strălucite pe câmpul de luptă! Fanfara cânta dezlânat. Instrumentele de suflat nu se sincronizau, iar tobele băteau sec, că am fost tentat să cred că-i o procesiune de îmormântare. Totul părea așa de trist, mai ales acest ținut sterp și ars fără milă de un soare de-o culoare roșu-sângeriu cu reflexe de-un argintiu sticlos, greu de suportat. În acel moment am simțit că pe șira spinării mi se urca un șarpe rece și mi-a ajuns
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
și acidul acestor bolboroseli scânteietoare. Înaintezi pe suprafețe imprecise. Mai indecis Ca trestia de lângă lacul auriu. Lucrurile și cheia cu care se intră în lume. În pauza dintre două crime gemene. Perfect conștient. Apa din vis. Cuvântul Care mărșăluiește prin ținuturi iconoclaste. Vestigiile aspre ale memoriei. Un scâncet În iarba albastră a copilăriei. Clipa Și extazul de dincolo de timpul tău victorios. O VOCE STRĂINĂ ah, arta, despre ea să vorbim cu gura plină cu mâinile adunate în jurul paharelor de ceață pe
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > PROVIDENȚA (1) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului Providența (1) Doi frați trăiau fericiți într-o localitate nu prea întinsă din ținutul faimosului oraș antic, grecesc, Milet. Cei doi frați se numeau Orestes și Artemios, și erau fii de agricultor nu prea bogat, mulțumit, totuși, de gospodăria și familia sa. Chiar dacă localitatea în care trăiau era neînsemnată, ea era situată într-o
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
o evoluție spațială și funcțională. Ultimele trei capitole, din totalul de nouă câte numără cartea, sunt chemate să valorizeze, într-un grad înalt datini, obiceiuri, tradiții, talente vechi și noi, figuri exemplare de maramureșeni care fac cinste meleagurilor acestora, un ținut încărcat de spiritualitate, care va satisface și cele mai pretențioase expentanțe (de la simpli vizitatori, români, străini, până la cei mai... capricioși cercetători, din varii domenii, istorie, antropologie, etnografie și folclor, sau alții, interesați să sondeze în adâncuri un teren ce abia
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
Bucur și Olimpia Mureșan, Revista „Izvoare codrene”, an II, nr. 6, 2011, coordonator-șef Dan Marchiș, cartea profesorului Victor Becheanu „Obiceiuri ale vieții de familie” dedicată obiceiurilor specifice marilor evenimente din viața omului din zona „Codrului, de la poalele Făgetului din ținutul Maramureșului”, o zonă mai puțin studiată de folcloriști, volumele de poezii: „Un Orpheus cu cartea-n mână” al lui Puiu Gheorghe Răducan, „Însingurări fertile” de Eugen Dulbaba, cât și cărțile de lingvistică: „Formarea cuvintelor în publicistica actuală. Derivarea,” autor Elena
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
să cunoaștem un Maramureș bogat, profund și original, plecăm spre casă cu sufletul mulțumit și relaxat, convinși că porțile maramureșene vor rămâne veșnic deschise tuturor celor dornici să le treacă pragul pentru a descoperi noi și noi valori ale unui ținut, care deși pare situat la marginea lumii, rămâne în centrul ei prin creație, omenie și dorință de colaborare. Sursa:Slova Crestina www.slova-crestina.ro Referință Bibliografică: ZILELE ORAȘULUI ULMENI 2011 / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 290, Anul
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
pagode de crini în amor Nutresc-și explozii de cupe în ger Acoper țărâna cu cu mov de parfum Și harfe-n orbită de lună ne cer Bolnavul meu aer divinul țesut Destramă sub coaste și-n văi de cristal Ținutul cu iarbă în veșted balans Cu preșuri de aur ne-așteaptă la bal ............................................ Virtuozitatea poetului de a crea imagini fastuoase, luxuriante se manifestă în câteva piese din volumul „Iarnă erotică”, care nu sunt altceva decât imense metafore: Leagănul de unde în
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
din 07 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului TABLOURI INOCENTE Sufletul meu gânduri irosește, Din trecut spre zilele recente, Vântul toamnei frunzele topește, Pictând tablouri inocente. Las totul în seama regelui timp, Nu fără să-i cer anumite păreri, Despre alte ținuturi pe unde mă plimb, Sau alte călătorii unde am fost ieri. Cucerit de dragostea ta prea plină, Sper mereu că se va întâmpla ceva, Și va veni acea zi foarte senină, Când îmi voi citi viitorul în palma ta. Referință
TABLOURI INOCENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359139_a_360468]
-
eliadesc, personajele cărții lui Octavian Curpaș mărturisesc acest prea plin sufletesc care i-a determinat să plece, împlinind profetismul românesc, dintr-o țară în altă țară. Pentru Mircea Eliade, scrisul reprezintă o posibilitate de a reveni, pe calea imaginației, în ținutul miraculos al copilăriei și al adolescenței. Aducând un elogiu limbii române, scriitorul afirma: „pentru orice exilat, patria e limba maternă pe care continuă să o vorbească. (...) Nu este vorba, deci, numai de o patrie exclusiv interioară, onirică.” (Mircea Eliade, Încercarea
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
dor de ducă și zăpezi Pe care domnule ministru Mi le voi trece-ntr-un registru La fel precum o recompensă La neputință și ofensă; Și iar dorinți nedeslușite Vin datorii să și le-achite Amiezi în care amintiri Predau ținutul la fachiri Ce se-ngrijesc numai de dări În fiecare ins, cărări Trasează hărți necunoscute Pe care-apoi vânează ciute, Străini, de dincolo de mări Referință Bibliografică: Reverie / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 761, Anul III, 30 ianuarie 2013
REVERIE de ION UNTARU în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359268_a_360597]