26,173 matches
-
legale juris et de jure. Totodată, Curtea reține că nimic nu împiedică persoana interesată ca, în ipoteza în care există o vătămare ce nu poate fi înlăturată, să invoce și să dovedească vătămarea pretinsă. Autorii excepției solicită ca sancțiunea nulității absolute să intervină cu privire la orice incident referitor la asistarea de către apărător a suspectului sau a inculpatului, care relevă sau nu o încălcare a vreunei norme de procedură penală, fără nicio distincție, ceea ce ar echivala cu reglementarea unei
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
intervină cu privire la orice incident referitor la asistarea de către apărător a suspectului sau a inculpatului, care relevă sau nu o încălcare a vreunei norme de procedură penală, fără nicio distincție, ceea ce ar echivala cu reglementarea unei prezumții absolute că încălcarea oricărei norme procedurale generează o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea sancțiunii nulității absolute, nu și prin aplicarea altor remedii procesuale. Or, o asemenea reglementare ar presupune că invocarea încălcării oricărei dispoziții legale ar atrage
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
sau nu o încălcare a vreunei norme de procedură penală, fără nicio distincție, ceea ce ar echivala cu reglementarea unei prezumții absolute că încălcarea oricărei norme procedurale generează o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea sancțiunii nulității absolute, nu și prin aplicarea altor remedii procesuale. Or, o asemenea reglementare ar presupune că invocarea încălcării oricărei dispoziții legale ar atrage, per se, sancțiunea cea mai gravă - nulitatea absolută - consecința într-un asemenea caz fiind îngreunarea desfășurării procedurilor penale. ... 16
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea sancțiunii nulității absolute, nu și prin aplicarea altor remedii procesuale. Or, o asemenea reglementare ar presupune că invocarea încălcării oricărei dispoziții legale ar atrage, per se, sancțiunea cea mai gravă - nulitatea absolută - consecința într-un asemenea caz fiind îngreunarea desfășurării procedurilor penale. ... 16. De asemenea, Curtea nu poate reține nici încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor. Sub aspectul asigurării egalității în drepturi, Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 5 iulie 2018). ... 17. Totodată, Curtea observă că noul Cod de procedură penală, prin dispozițiile art. 280-282, a reformat materia nulităților, reducând numărul cazurilor de nulitate absolută și suplimentând condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se putea invoca nulitățile relative. De altfel, Curtea a statuat, în mod constant, că nulitatea absolută nu poate interveni în cazul oricărei încălcări a normelor de procedură, ci aceasta trebuie să fie
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
de procedură penală, prin dispozițiile art. 280-282, a reformat materia nulităților, reducând numărul cazurilor de nulitate absolută și suplimentând condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se putea invoca nulitățile relative. De altfel, Curtea a statuat, în mod constant, că nulitatea absolută nu poate interveni în cazul oricărei încălcări a normelor de procedură, ci aceasta trebuie să fie incidentă atunci când normele de procedură încălcate reglementează un domeniu cu implicații decisive asupra procesului penal (Decizia nr. 247 din 4 iunie 2020, publicată
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
serviciile sociale Tip de indicator Indicator An și valoare de referință Termen Instituții responsabile de raportare Indicator de rezultat al măsurilor Procent în PIB al beneficiilor în natură și serviciilor sociale privind dizabilitatea 2017: 0,1% 2022–2027 Anual ANPDPD - ESSPROS Valoarea absolută a sumei alocate pentru servicii sociale pentru persoane cu dizabilități, din PIB 2022 2022–2027 Anual MMSS Procent din PIB alocat pentru servicii sociale pentru persoane cu dizabilități 2022 2022–2027 Anual MMSS Procentul UAT-urilor care utilizează Metodologia de evaluare periodică
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
tutelă specială, ofițerul de stare civilă sesizează de îndată instanța de tutelă, care va hotărî cu privire la temeinicia opoziției. 43. La articolul 293, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: ... Articolul 293 (1) Este lovită de nulitate absolută căsătoria încheiată cu încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 271, 273, 274 și art. 287 alin. (1). ... 44. Articolul 296 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 296 Persoanele care pot invoca nulitatea absolută Orice persoană interesată poate introduce acțiunea
LEGE nr. 140 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255575]
-
293 (1) Este lovită de nulitate absolută căsătoria încheiată cu încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 271, 273, 274 și art. 287 alin. (1). ... 44. Articolul 296 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 296 Persoanele care pot invoca nulitatea absolută Orice persoană interesată poate introduce acțiunea în constatarea nulității absolute a căsătoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce acțiunea după încetarea sau desfacerea căsătoriei, cu excepția cazului în care ar acționa pentru apărarea drepturilor minorilor sau ale persoanelor cu
LEGE nr. 140 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255575]
-
încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 271, 273, 274 și art. 287 alin. (1). ... 44. Articolul 296 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 296 Persoanele care pot invoca nulitatea absolută Orice persoană interesată poate introduce acțiunea în constatarea nulității absolute a căsătoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce acțiunea după încetarea sau desfacerea căsătoriei, cu excepția cazului în care ar acționa pentru apărarea drepturilor minorilor sau ale persoanelor cu privire la care a fost instituită consiliere judiciară sau tutelă
LEGE nr. 140 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255575]
-
607 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 23 iulie 2012), prin care a statuat că sintagma „numai prin lege“ din cuprinsul art. 139 alin. (1) din Constituție nu are o semnificație absolută, în sensul art. 73 din Constituție. ... 50. A condiționa adoptarea unor prevederi referitoare la bugetul de stat numai prin dezbatere parlamentară ar însemna a nu ține cont de realitățile concrete ale derulării procedurilor parlamentare, astfel încât, pe perioada vacanței parlamentare
DECIZIA nr. 830 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255891]
-
numai că nu încalcă principiile constituționale invocate, ci, mai mult, constituie o garanție a respectării prevederilor art. 42 din Legea fundamentală referitor la interzicerea muncii forțate. Consideră că amânarea aplicării pedepsei și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu reprezintă drepturi absolute, ci modalități de individualizare a pedepsei, respectiv a executării acesteia, care devin incidente abia după analiza dispozițiilor legale și a probelor existente la dosar, astfel că nu se poate ajunge la concluzia că s-ar încălca prezumția de nevinovăție. ... CURTEA
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, excepție ridicată de Societatea Aquavas - S.A. din Vaslui într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită constatarea nulității absolute a unui contract de prestări servicii încheiat în temeiul normelor legale aferente materiei achizițiilor publice. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, în măsura în care sunt aplicabile litigiilor declanșate ulterior încheierii
DECIZIA nr. 242 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259102]
-
la justiție și la incidența unor limitări prin instituirea unei taxe judiciare de timbru. ... 6. Tribunalul Vaslui - Secția civilă opinează că prevederile criticate, în ceea ce privește sintagma „valoarea estimată a contractului“, sunt neconstituționale în cazul acțiunilor în constatarea nulității absolute a contractului, în executarea contractului, precum și în cazul rezoluțiunii, rezilierii sau denunțării contractului, care sunt introduse potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. În cazul acestor acțiuni care vizează verificarea condițiilor de valabilitate a contractelor și verificarea
DECIZIA nr. 242 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259102]
-
prin Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 21 septembrie 2021. ... 17. Curtea a reținut că prin criticile de neconstituționalitate se vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă ele se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
peste 52,6% reprezintă impreviziune, astfel că instanțele judecătorești nu mai au competența de a decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, pe calea unei definiții legale, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
731 din 6 noiembrie 2019, precitată), fiind astfel contrare art. 147 alin. (4) din Constituție prin raportare la art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție. ... 33. Pentru a ajunge la această soluție, Curtea a reținut că prezumția legală absolută instituită vizează debitorul împotriva căruia s-a derulat și s-a finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință, și împotriva căruia se continuă executarea, având ca debit un rest neacoperit ca urmare a vânzării
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
reprezintă o transpunere în plan normativ a paragrafului 44 din Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017. În schimb, reglementarea de drept substanțial, și anume prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
în cursul procedurii de judecată în cameră preliminară în care a fost examinată ordonanța de redeschidere a urmăririi penale (a) Principii generale 55. Curtea reiterează faptul că dreptul la un proces echitabil prevăzut la art. 6 § 1 este un drept absolut. Cu toate acestea, un proces echitabil nu poate fi obiectul unei singure reguli invariabile, ci trebuie să depindă de circumstanțele fiecărei cauze în parte. Preocuparea principală a Curții, în temeiul art. 6 § 1, este să aprecieze caracterul echitabil al procesului
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
cele cuprinse în art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, care consacră dreptul la un proces echitabil. ... 55. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că dreptul la un proces echitabil nu este un drept absolut și că acesta „poate fi supus la restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție“ (Hotărârea din 10 mai 2001, pronunțată în Cauza Z și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 93). De asemenea, prin Hotărârea din 22 octombrie 1996
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 8 martie 2019, paragraful 100). ... 64. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că bugetul de stat este un plan financiar al statului, el nu poate prevedea cu o exactitate absolută evoluțiile economice în cursul unui an bugetar, ci trasează marile direcții ale acțiunii statului din perspectivă bugetară. Eventualele dezechilibre apărute pe parcursul anului bugetar se pot corecta prin acte normative de forța legii (Decizia nr. 593 din 15 iulie 2020
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi SRL și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
privire la lipsa de previzibilitate, se invocă, totodată, Hotărârea din 25 august 1998, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Hertel împotriva Elveției, prin care s-a statuat că „legea nu trebuie neapărat să fie însoțită de certitudini absolute. Certitudinea, chiar dacă este de dorit, este dublată uneori de o rigiditate excesivă, or dreptul trebuie să știe să se adapteze schimbărilor de situație“. Instanța europeană stabilește regula potrivit căreia legea internă pertinentă, care înglobează atât dreptul scris, cât și
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
Constituție, apreciază că nici această critică nu este întemeiată, aspectele invocate nefiind veritabile critici de neconstituționalitate, ci simple presupuneri/supoziții ale autorilor sesizării, care privesc eventuale aspecte ce ar putea decurge din executarea/aplicarea legii. Principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite prin lege, limite care urmăresc asigurarea unei discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor operatorilor economici. Accesul liber la o activitate
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și libera inițiativă. De altfel, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, a stabilit că „principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor“. ... 41. În acest context, așa cum
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]