4,105 matches
-
universul în care trăim noi și cred că acesta este un lucru extraordinar pe care trebuie să-l avem în vedere. Sigur că, după aceea, au fost și alte modele. De pildă, la Academia Română m-am bucurat mult de prietenia academicianului Șerban Țițeica. Era fizician, era vicepreședinte al Academiei, și, cum știți, eu am ajuns acolo după o împrejurare tristă din viața mea și cu foarte multe greutăți și cu foarte multe insatisfacții și, aș zice, chiar traume psihice. Am găsit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
foarte fertil, acela al discuțiilor despre literatură, despre istorie, despre filozofie și despre muzică. Am primit de la Șerban Țițeica, eu având o sensibilitate pentru muzica clasică și un interes constant, dar am primit de la el adevărate lecții de muzică clasică. Academicianul Șerban Țițeica nu era din categoria acelora care nu mai vedeau nimic în afara specialității lor. Când mergea acasă cânta la vioară cu soția, cu fiica lor, care cânta la pian, își petrecea ceasurile libere făcând drumeții, citind literatură, citind filozofie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fascinant al științei. Așa că în el am găsit un model de viață și au mai fost și alții, pe care nu pot să-i mai amintesc acum, pentru a nu face cine știe ce greșeli. Aș aminti, totuși, cu orice risc, de academicianul Radu Voinea. A fost președinte al Academiei și această personalitate eminentă închide în el o personalitate sufletească fără margini, o omenie extraordinară, o dragoste de oameni extraordinară. Și aceste însușiri l-au însoțit în întreaga lui carieră științifică și de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
se apropie de oricare om, când este mai ales în ceasurile de cumpănă, în ceasurile de tristețe, să-l îmbărbăteze, să-l încurajeze, să-l întărească în credința că omul poate să treacă peste orice greutăți și, de asemenea, domnul academician Radu Voinea este o sinteză între știința riguroasă și comportamentul etic foarte înalt, ceea ce înseamnă extraordinar pentru noi ca oameni. Care a fost, de fapt, motivul îndepărtării dumneavoastră din învățământ? M-am zbătut și eu, mulți ani, ca să aflu care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de altfel, am făcut-o și anul acesta. Muzica, sunt sigur, va fi o punte spre sufletele lor și le dorim să se apropie de ea, așa cum se apropie de altar. 28 ALEXANDRU BOBOC: Filozofia a ajuns o marotă Domnule academician, la începutul lunii noiembrie ați participat, ca invitat al Centrului Internațional de Cultură și Arte „George Apostu”, la lucrările „Simpozionului Național de Estetică”. Cum vi s-a părut ediția jubiliară și, în genere, cum priviți dumneavoastră manifestarea de la Bacău? Manifestarea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de istorie universală. Mai menționăm, apoi, un grupaj de articole de metodica predarii istoriei și religiei în școală. Revista Zargidava este bine apreciată, îndeosebi ca urmare a colaboratorilor pe care i-am atras. Între semnatarii articolelor îi mentionam, astfel, pe academicienii Mircea Petrescu-Dîmbovița, Al. Zub, Camil Mureșan, apoi profesorii universitari Ion Agrigoroaiei, Gheorghe Buzatu, Ioan Ciupercă, Dan Gh. Teodor și mulți alții. 128 Ca profesor și ca președinte al Filialei Bacău a Societății de Științe Istorice din România ați stimulat în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ani și Dumnezeu să vă dea sănătatea și zilele de care aveți nevoie pentru a duce și aceste proiectele la bun sfârșit! GHEORGHE NEAGU: Mă obsedează de o viață versul lui Eminescu Domnule profesor, la începutul lunii mai 2010, distinsul academician Eugen Simion s-a aflat din nou la Bacău, de data aceasta răspunzând invitației Universității „George Bacovia”, care i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Dintre foștii săi studenți aflați în Amfiteatrul „Moldova”, ați fost singurul pe care sărbătoritul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
sticlei. Vizitând apoi sala de degustare, te poți ap oi desf ăta în prezența celor mai reprezentative vinuri ale podgoriei. Impresionantele hrube Hrubele, adevărate palate subterane care ascund de secole cel mai de preț tezaur al județului Iași, după cum spunea academicianul Valeriu Cotea * O călătorie prin beciurile străvechi, lungi de zeci de metri, cu bolte înalte săpate la o adâncime de peste 15 metri, este atât o î ntâlnire cu istoria cât și cu spiritualitatea moldoveană * în zon a Cotnari - Ceplenița - Hârlău
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
arhitectonic. Cotidianul BUN- ZIUA IAȘI a prezentat în premieră, detalii, imagini cu unele din pivnițele străvechi care păstrează de-a lungul secolelor ʺtezaurul nostru inestimabil care ne -a însoțit în istorie și ne-a legat de alte popoareʺ, după cum spunea academicianul Valeriu Cotea, vorbind bineînțe les de v inurile de Cotnari. Redăm mai jos impresiile din ziarul amintit . Palatul subteran Vlădoianu Nu vom prezenta beciurile într-o ordine cronologică sau a mărimii. Vor fi prezentate în ordinea în care le-a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
specialiștii în viticultură recunosc unanim că Ștefan cel Mare a fost precursorul viticulturii științifice din Româ nia.<footnote id=”31”> Gherasim Constantinescu și Adrian Alexandru Heraru, Metamorfozele vinului - Legende și povestiri despre vița de vie și despre vin. </foo tnote> ACADEMICIANUL VALERIU D. COTEA Valeriu D. Cotea (n. 11 mai 1926, comuna Vidra, județul Vrancea) este un eminent oenolog român. A absolvit Facultatea de Agronomie din Iași. Trăiește și își desfășoară activitatea la Iași. Timp de peste 20 de ani (1976-2000) a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
redactor șef al revistei satirice Booklook, obține numeroase diplome și premii la concursurile din țară, colaborator la diverse cenacluri, despre care Ion Arhip scria: „Printre remarcabilele talente se află și Eugen Deutsch, un umorist cu „vechi state de serviciu”, un „academician” ce dă grupării din Iași multă p restanță .” Nu întâmplător acad. Valeriu Cotea îi găzduiește producțiile „cotnărești” în monumentala sa lucrare „Podgoria Cotnari” Iată câteva mostre: Destin nemuritor Zdrobiți sub nemiloasa apăsare Dur ferecați în camera torturii, Copii toamnei simt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
poziție de drepți, mă privește în ochi și mă asigură ferm: „Cu dumneavoastră, tovarășe Hatmanu.” L-am iertat. Băuse Cotnari. Și nu numai licoarea în sine este deturnată, ci și simpla ei evoc are. Până și un reputat specialist oenolog, academicianul Val eriu D. Cotea și-a abandonat uneltele la atingerea temei și, în loc să î nșire cifre și date despre centre viticole, plaiuri, soiuri, producții, în loc să presare în pagină formule, grafice și tabele, în loc să compare bonitatea anilor în funcție de capriciile cli mei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care „în curgerea ta milenară, / ai strâns și unit, picătură cu pi cătură, / lacrimile reci și bogate ale pietrei / cu cele ale norilor. / Din po ieni florile ți-au scuturat / parfumuri și culori rare, / mângâieri mătăsoase”. („Vinule”) Apropiat ca profesie academicianului Valeriu D. Cotea , Domia Sa îl include în galeria poeților care cântă vinul, cu un „Cântec pentru vin Cotnar”: Vrei lichid un strop de soare Și cu gust de miez de nucă? Bea vin, Grasă, ce licoare! Fericirea te apucă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
plină de pește O să trăim împărătește. Și vom gusta, voi, boieri mari, Câte-o ulcică de Cotnari. MIHAIL SADOVEANU Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcan i - d. 1 9 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți pro zatori r omâni din prima jumătate a secolului XX. Va fi numit de Geo Bogza „Ștefan cel Mare al literaturii românești.” în vasta sa operă națională, numeroase sunt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lucid ludice. Umor de bună calitate, spirit parodic, analize subtile, anecdotică de sorginte junimistă, „coțcării seducătoare” (L ucian Va siliu). Și în rezumat, prezent cu un dialog imaginar despre vinul de Cotnar, în „Podgoria Cotnari” (coordonator V.D.Cotea) Poetul și academicianul - Maestre, un vers despre Cotnar îi spuse academicianul - te știu că ai la rime har... - Magistre și mata ai gust... - Eu, ca pe vremuri le degust Poemele lui Turtureanu... - Magistre (s-a simțit flatat și-a încercat s-o dea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
analize subtile, anecdotică de sorginte junimistă, „coțcării seducătoare” (L ucian Va siliu). Și în rezumat, prezent cu un dialog imaginar despre vinul de Cotnar, în „Podgoria Cotnari” (coordonator V.D.Cotea) Poetul și academicianul - Maestre, un vers despre Cotnar îi spuse academicianul - te știu că ai la rime har... - Magistre și mata ai gust... - Eu, ca pe vremuri le degust Poemele lui Turtureanu... - Magistre (s-a simțit flatat și-a încercat s-o dea cotită) rog nu mă duce în ispită, sunt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ele mă lasă, dacă n-am Cotnar la masă, la masa unde eu le scriu - și-n loc să savurez o Grasă beau vreo votcă puturoasă sau - ptiu! O gură de rachiu... Simțind că a scăzut elanul îi dă imbold Academicianul: - De ce nu-ncerci cu vreo Frâncușă care nu urcă-n căldărușă, nu ți se suie, brusc, la cap? Și dacă știi să-i pui temeiul, îți pare din oțel condeiul și nu-ți mai trebuie nici un hap... - După Frâncuș-s frânt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
despre vinul ale cărui calități sunt cunoscute dincolo de hota rele Rom âniei, puse în opere literare de Mihai Eminescu, Costache Negruzzi, Ion Neculce, Mihail Sadoveanu ori Mihai Ursachi, dar și de localnicul Cezar Petrescu, de profesorul și specialistul în enologie, academicianul Valeriu D. Cotea, de lăcătușul Ion Bănuță, devenit important Director de editură , care a promovat și încurajat mulți tineri scriitori, de țăra nul cu d oar patru clase primare Vasile Militaru, autorul celei mai frumoase poezii despre MAMA - mort în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ei - așa cum recunoaște des, ușor obsedant - a funcționat ca un impuls al credinței în binefacerea învățării permanente, în pregătirea profesională asiduă, a condus și a conturat ardoarea cu care argumentează necesitatea învățării profesionale, comparabilă, poate, doar cu persuasiunea cu care academicienii din perioada interbelică propovăduiau alfabetizarea mulțimilor. Intr-o viață desfășurată în „interiorul” cărților - 35 de ani de bibliotecă - sămânța perfecționării a crescut și a rodit zilnic, transformându-se în conștiință, în meditație, în acțiune... După o carte dedicată formării bibliotecarilor
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Mihail Kogălniceanu” s-a constituit într-o adevărată "Alma Mater Vasluiensis”, cu dascăli și elevi remarcabili. Suficient să amintim în acest sens pe primii profesori și directori, figuri cu rezonanță în istoria învățământului românesc : Constantin Moisil (tatăl lui Grigorie Moisil), istoric, academician; Constantin Calmuschi etnograf și scriitor; Haiman Tiktin renumit filozof; Spiridon Popescu scriitor poporanist; Octav Mărculescu doctor în filologie; Constantin Capră publicist și scriitor; Stere Rădoi publicist și mulți, foarte mulți alții. Pe băncile liceului s-au format viitorii academicieni Grigore
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
istoric, academician; Constantin Calmuschi etnograf și scriitor; Haiman Tiktin renumit filozof; Spiridon Popescu scriitor poporanist; Octav Mărculescu doctor în filologie; Constantin Capră publicist și scriitor; Stere Rădoi publicist și mulți, foarte mulți alții. Pe băncile liceului s-au format viitorii academicieni Grigore Moisil, Gheoghe Vrânceanu, Neculai Macarovici, Costin Murgescu, Radu Miron. Unii din ei au fost membri și ale unor organisme academice din Franța, Germania, S.U.A., Rusia. Parafrazându-l pe George Topîrceanu, putem spune că; «oricât noroi va fi fost pe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
prof. dr. Dan Goția, de la catedra de pediatrie a Universității de Medicină „Grigore T. Popa” Iași. Același autor avea să mai publice o carte în 2007 la Editura Pim Iași intitulată „Reflecții peste timp” a cărei prefață este semnată de academician prof. dr. Ioan Haulică. Cele 14 eseuri, pe care le cuprinde cartea, au ca teme principale probleme de demografie, istoria medicinii, fiziologie filosofică, sociologie, etică și deontologie medicală. Am mai nota faptul că, grație preocupărilor lor în domeniul științific, în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
creatori de școală, la Universitatea de Medicină din Iași și nu numai se numără; Grigore T. Popa (1892-1948), născut în satul Șurănești (astăzi Emil Racoviță), profesor de Anatomie la universitățile din Iași, București, Cambridge, savant, descoperitorul sistemului port hipotalamo hipofizar, academician, filosof, literat și eseist de marcă. Leon Baliff (1892-1967), născut în comuna Țibănești, profesor și cercetător în domeniul psihiatriei și neurochirurgiei. Alexandru Ciurea, născut la Vaslui în 1940, profesor și director la Spitalul Bagdazar-Arsene București. Petre Brânzei (1916-1985), născut la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Vaslui. Urmează cursurile Școlii primare de băieți nr. 1 din Vaslui, apoi cursurile Liceului Național din Iași pe care le absolvește în 1894. A avut colegi de clasă pe viitorul istoric Neculai Costăchescu și pe renumitul medic de mai târziu, academicianul Nicolae Gh. Lupu. Își continuă studiile superioare la Facultatea de Medicină din București. După absolvire, intră în medicina militară, urcând repede treptele ierarhiei militare: locotenent (1901), căpitan și maior (1909), iar peste 5 ani gradul de locotenent colonel (1 aprilie
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a fost hărăzită ca printr-un concurs sever, în anul 1948, să ajung student la medicină. Eram copleșit de admirație față de marile personalități medicale ale vremii, la ale căror cursuri am asistat, avându-i și ca profesori la examene pe academicienii: Vasile Rășcanu, Iulius Nițulescu, Ion Enescu și profesorii: Gheorghe Țupa, Ioan Cornelson, Elena Capri, Ion Iancu, Dumitru Condrea, Gheorghe Ghimicescu și mulți alții. Ca medic de circumscripție rurală, medic șef de Raion, medic de spital, director de Direcție Sanitară, șef
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]