3,948 matches
-
până în trecutul nostru primitiv. În acest sens, Allan Pease remarcă faptul că ,,scrâșnetul dinților provine din actul atacului și este folosit și astăzi de omul modern, sub forma rânjetului sau a altor gesturi ostile"43. Un alt susținător al acestei accepțiuni este Desmond Morris care apreciază faptul că ,,avem în comun cu celelalte primate reacția elementară de supunere prin ghemuire și scâncete. În plus, am dezvoltat o întreagă gamă de atitudini de subordonare. Ghemuitul însuși s-a extins în târâtul în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și la animale, subliniată de etologi, se observă și în exprimările semnificațiilor simbolice ale corpului: ,,slabă ca o capră", ,,gras ca un porc", ,,puternic ca un cal", ,,înaltă ca o gazelă", ,,gât de lebădă", ,,picioare de struț" etc. 1.6. Accepțiunea psihologică În mentalitatea populară, teoria limbajului corpului exprimă faptul că ținuta corpului reflectă ,,ținuta interioară" a persoanei sau trăsăturile sale de personalitate: dacă se ține drept, este sigur pe sine și ferm în decizie și acțiune, dacă se înclină în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în raport cu propria persoană, astfel încât, cu cât cineva este ,,ea însăși" cu atât este mai mică probabilitatea ca mișcările sale să fie incongruente cu structura sa psihică. Fiecare are modul său propriu de a gesticula, de a articula și combina gesturile. Accepțiunea psihologică menționează faptul că, indiferent dacă sunt înnăscute sau dobândite, gesturile fluctuează în funcție de caracteristicile psihice ale indivizilor, de starea lor internă. Această accepțiunea marchează cu precădere următoarele componente psihice: Componenta cognitivă Câmpul de acțiune al unui om este funcția alungirii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
structura sa psihică. Fiecare are modul său propriu de a gesticula, de a articula și combina gesturile. Accepțiunea psihologică menționează faptul că, indiferent dacă sunt înnăscute sau dobândite, gesturile fluctuează în funcție de caracteristicile psihice ale indivizilor, de starea lor internă. Această accepțiunea marchează cu precădere următoarele componente psihice: Componenta cognitivă Câmpul de acțiune al unui om este funcția alungirii brațelor sale, iar tot ceea ce degetele lui pot atinge într-un unghi de 90˚ la stânga și la dreapta este coordonată de cele două
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
noastre o importanță foarte mare în integrarea socială și profesională, constatăm faptul că tot mai mulți oameni utilizează intenționat anumite gesturi și-și exploatează la maxim propriul look din dorința de a obține succes pe toate planurile vieții. 1.7. Accepțiunea socială Dacă accepțiunea biologică subliniază caracterul înnăscut al gestului indiferent de loc, timp, societate și cultură, accepțiunea socială menționează caracterul dobândit al acestuia. Din această perspectivă, gestul unei persoane devine acea fază a actului individual care conduce spre integrare în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
foarte mare în integrarea socială și profesională, constatăm faptul că tot mai mulți oameni utilizează intenționat anumite gesturi și-și exploatează la maxim propriul look din dorința de a obține succes pe toate planurile vieții. 1.7. Accepțiunea socială Dacă accepțiunea biologică subliniază caracterul înnăscut al gestului indiferent de loc, timp, societate și cultură, accepțiunea socială menționează caracterul dobândit al acestuia. Din această perspectivă, gestul unei persoane devine acea fază a actului individual care conduce spre integrare în comunitate și adaptare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
utilizează intenționat anumite gesturi și-și exploatează la maxim propriul look din dorința de a obține succes pe toate planurile vieții. 1.7. Accepțiunea socială Dacă accepțiunea biologică subliniază caracterul înnăscut al gestului indiferent de loc, timp, societate și cultură, accepțiunea socială menționează caracterul dobândit al acestuia. Din această perspectivă, gestul unei persoane devine acea fază a actului individual care conduce spre integrare în comunitate și adaptare la regulile, normele, principiile și valorile sociale. Gesticulația naturală devine un fenomen social, situându
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
potrivite pentru a se prezenta sau gestiona impresiile pe care le creează celorlalți. Inevitabil, coprezența corporală implică întotdeauna diferențe, care sunt subliniate de posibilitatea apariției unor ,,stigmate" de orice fel, stângăcii sau accentuarea unor gesturi patologice (ticuri), care trebuie gestionate. Accepțiunea socială accentuează faptul că gesturile au un rol important în interacțiunile umane, fiind codificate și decodificate social. Pentru a surprinde spectacularitatea gestualității, cele mai indicate împrejurări sunt acelea care reunesc actorii sociali, de la aniversări onomastice, sărbători cu datini și tradiții
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de respingere, dispreț sau îndepărtare; • mâna moluscă: întinderea mâinii cu moliciune, lipsă de energie, relaxare totală, fără să exercite nicio presiune asupra mâinii interlocutorului, indicând refuzul de a se angaja în relație sau de a-l cunoaște pe acesta 54. Accepțiunea socială evidențiază influența educației primite în familie, originii, nivelului de pregătire, statutul și rolul persoanei asupra gestualității. Un exemplu elocvent despre rolul clasei sociale asupra limbajului gestual ne este dat de Peter Andersen (2004/2007) în ceea ce privește contactul vizual și atingerea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
contact scăzut (Europa nordică, Extremul Orient)"59. Observăm că în societățile colectiviste din Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa, gesturile sunt mai des întâlnite, mai sincronizate și prietenoase decât în cele individualiste din Europa de Vest sau America de Nord, societăți asociate unei retractilități gestuale. 1.8. Accepțiunea culturală Dacă accepțiunea etologică relevă caracterul universal al gestului, accepțiunea culturală susține caracterul local (tradițional), în sensul că semnificația gestului unei persoane depinde de cultura societății sau grupului social din care face parte. Gesturile pot să varieze de la o societate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nordică, Extremul Orient)"59. Observăm că în societățile colectiviste din Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa, gesturile sunt mai des întâlnite, mai sincronizate și prietenoase decât în cele individualiste din Europa de Vest sau America de Nord, societăți asociate unei retractilități gestuale. 1.8. Accepțiunea culturală Dacă accepțiunea etologică relevă caracterul universal al gestului, accepțiunea culturală susține caracterul local (tradițional), în sensul că semnificația gestului unei persoane depinde de cultura societății sau grupului social din care face parte. Gesturile pot să varieze de la o societate la alta, de la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
societățile colectiviste din Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa, gesturile sunt mai des întâlnite, mai sincronizate și prietenoase decât în cele individualiste din Europa de Vest sau America de Nord, societăți asociate unei retractilități gestuale. 1.8. Accepțiunea culturală Dacă accepțiunea etologică relevă caracterul universal al gestului, accepțiunea culturală susține caracterul local (tradițional), în sensul că semnificația gestului unei persoane depinde de cultura societății sau grupului social din care face parte. Gesturile pot să varieze de la o societate la alta, de la țară la țară și chiar de la localitate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
învață să codifice și să decodifice gesturile mult mai bine și mai repede, deoarece sunt învățați de mici să comunice afectiv, să asculte și să observe limbajul corpului, să empatizeze și să-i respecte pe ceilalți. Prin urmare, potrivit acestei accepțiuni, gestul este o moștenire culturală și o practică socială, care permite trecerea de la corp (senzație, instinct) la conduită (convenție, normă) și exprimă identitatea de grup, actualizată de cele mai multe ori prin gesturi acceptate sau gesturi interzise. Implicațiile culturale și așteptările grupului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
societăților conduce încetul cu încetul spre apropierea normelor culturale. Cunoașterea regulilor de manifestare specifice fiecărei nații, emanciparea speciei umane și posibilitatea de a călători în întreaga lume au contribuit la respectarea diferențelor culturale ce țin de limbajul corpului. 1.9. Accepțiunea artistică După cum se știe, corpul uman a constituit din cele mai vechi timpuri principalul element compozițional al creațiilor plastice în cele mai diverse tehnici și materiale (pictură, sculptură, grafică, artă murală, ceramică, tapiserie, broderie etc.). Mulți pictori, sculptori, dansatori, dirijori
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
trăit. Forța expresivă a corpului omenesc, gesturile statuare, mai mult sau mai puțin ample, complexitatea mișcării și atitudinilor personajelor sunt prezente în foarte multe tablouri și la pictori care se înscriu în curente diferite ale artei. Subliniem faptul că prezentarea accepțiunii artistice a gesturilor și alegerea tablourilor exemplificatoare sunt influențate de gustul estetic personal și posibilitatea contemplării acestora în muzee diferite din țară și străinătate. Ilustrarea mișcării, gesturilor și naturaleții atitudinilor personajelor pictate o întâlnim la Francisco José Goya în operele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
el fie ,,auzindu-l", fie ,,văzându-l", fie ,,îl descoperă din interior", de la descifrarea gândurilor și sentimentelor care-l animă. Efectul dintr-o replică ca și întreg rolul de altfel alcătuiește elementul de succes alături de gesturi și atitudini semnificative. În accepțiunea artistică, gestul denotă energie, frumusețe, emoție, dinamism, grație și transpune gândurile, sentimentele și atitudinile personajelor din picturi, sculpturi, teatru, dans, muzică etc. 1.10. Accepțiunea pedagogică În relația educativă, limbajul gestual servește ca decor al gândurilor și atitudinilor actorilor educaționali
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și întreg rolul de altfel alcătuiește elementul de succes alături de gesturi și atitudini semnificative. În accepțiunea artistică, gestul denotă energie, frumusețe, emoție, dinamism, grație și transpune gândurile, sentimentele și atitudinile personajelor din picturi, sculpturi, teatru, dans, muzică etc. 1.10. Accepțiunea pedagogică În relația educativă, limbajul gestual servește ca decor al gândurilor și atitudinilor actorilor educaționali, indicând starea reală în care se scaldă conștiința acestora. Plecând de la ideea conform căreia mentalul este oglinda corpului, înseamnă că toate gândurile lor au nevoie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicării și trăirea unei dispoziții emoționale tonice, capacitatea de a sesiza și descifra mesajele gestuale, adecvarea la tempoul mediu al elevilor. Competența nonverbală a cadrului didactic deține un rol important în comunicarea eficientă, indispensabilă pentru a fascina elevii. 1.11. Accepțiunea semiotică Rădăcinile semioticii au pornit de la perspectiva lingvistică a lui Ferdinand de Saussure și de la perspectiva logico-filosofică a lui Charles S. Peirce. De-a lungul timpului, alături de lingvistică, logică și filosofie, o serie de discipline și-au adus contribuția la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
relațiilor dintre semnele unui sistem semiotic), semantică (studiul relațiilor dintre semne și obiectele pe care le desemnează) și pragmatică (studiul relațiilor dintre semne și cei care le interpretează)86. Centrându-ne pe dimensiunile semnului precizate de Charles Morris, putem exemplifica accepțiunea semiotică a gestului prin: 1) Analiza sintactică a gestului: urmărește logica internă a gestului și relația dintre gesturi. Demersul analizei de față presupune descrierea gestului ca microgest, a cărui semnificație decurge din structura sa și legătura cu alte gesturi. Să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
representamen), obiectul desemnat prin semn (denotatum) și agentul semiozei (designatum). Pe lângă analiza triadică, cercetarea de față urmează linia conceptului funcție-semn (promovat de Umberto Eco, 1976/2008) și interpretează gestul în comunicarea didactică în termeni relaționali și contextuali. În acest sens, accepțiunea la care aderăm în partea practică a lucrării ne permite să evidențiem funcții și disfuncții ale gestului în comunicarea didactică. În literatura de specialitate, cercetări întreprinse de Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings (1977), Susan Goldin-Meadow și Susan M.
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
participare, înțelegere, încredere, motivare, optimism, relaxare etc.). Am considerat că există o legătură între gesturile profesorilor și gradul didactic sau vechimea în învățământ a acestora, pe care, spre surprinderea noastră, nu am reușit să o demonstrăm. Infirmarea acestei legături subliniază accepțiunea psihologică a gesturilor, faptul că gestica fluctuează în funcție de caracteristicile psihice ale profesorilor (de echilibrul emoțional, de rezistența la stres sau frustrare) și nu de numărul anilor petrecuți la catedră sau de îmbogățirea cunoștințelor de specialitate și psihopedagogice. De asemenea, indiferent
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
timp și datorită particularităților vocabularului său gestual. Numai așa își vor aminti elevii de charisma pe care o emana, de vorbele, faptele și de gesturile sale. Capitolul 6 Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică 1. Gestul. Definiții și accepțiuni Obiective generale * însușirea aspectelor teoretice pe care le implică abordarea problematicii comunicării gestuale; * abilitarea cursanților în codificarea și decodificarea corectă a gesturilor; * conștientizarea specificului comunicării gestuale și a impactului acesteia în optimizarea relațiilor interpersonale. Obiective operaționale * să analizeze relația gest-cuvânt
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
specialiștilor; * să exemplifice modalitățile de exprimare gestuală; * să menționeze tipurile de gesturi în funcție de parametrii acestora (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată); * să descrie tipologia gestuală după funcția pe care o îndeplinesc (embleme, ilustratori, reglatori, expresii faciale, adaptori); * să analizeze comparativ accepțiunile gestului; * să sublinieze rolul și importanța fiecărei accepțiuni. Teme de discuție 1. Ecouri istorice și criterii de definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă; gestualitate-statut social; gestualitate-cultură; gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale accepțiunilor gestului. Teme de reflecție 1. Specificați de ce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
menționeze tipurile de gesturi în funcție de parametrii acestora (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată); * să descrie tipologia gestuală după funcția pe care o îndeplinesc (embleme, ilustratori, reglatori, expresii faciale, adaptori); * să analizeze comparativ accepțiunile gestului; * să sublinieze rolul și importanța fiecărei accepțiuni. Teme de discuție 1. Ecouri istorice și criterii de definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă; gestualitate-statut social; gestualitate-cultură; gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale accepțiunilor gestului. Teme de reflecție 1. Specificați de ce kinezica nu este o știință exactă precum matematica
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reglatori, expresii faciale, adaptori); * să analizeze comparativ accepțiunile gestului; * să sublinieze rolul și importanța fiecărei accepțiuni. Teme de discuție 1. Ecouri istorice și criterii de definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă; gestualitate-statut social; gestualitate-cultură; gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale accepțiunilor gestului. Teme de reflecție 1. Specificați de ce kinezica nu este o știință exactă precum matematica, fizica, chimia. 2. Explicați contribuția gesticulației la înțelegerea amplorii emoționale și logice a discursului și a oratorului. 3. Argumentați de ce femeile au o abilitate mai
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]