9,793 matches
-
acesteia, așa cum sugerează adepții unei abordări universaliste. Cultura de Întreprindere, definită ca modul de gândire și de acțiune obișnuit și tradițional, Împărtășit În mai mică sau mai mare măsură de toți membrii colectivului de muncă și care trebuie Învățat și acceptat, cel puțin În parte, de către nou-veniți (Jaques, 1972), este sinonimă cu un factor de excelență, rămânând În același timp modul privilegiat de rezolvare a problemelor de adaptare și de integrare. Patrimoniu de referință ce corespunde unui imperativ legat de viitor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
funcționând de la sine și pentru a funcționa de la sine” (Salais, 1989), este În același timp un „construct” al acțiunilor individuale și un domeniu de acțiune. Deși este dinamică prin natura sa, la un moment dat devine o regularitate de comportament acceptată tacit. Perenitatea sa se bazează pe credința actorilor În ea. Un Întreg ansamblu de reguli, de obiceiuri, de norme și de rutine facilitează astfel coordonarea comportamentelor și compensează insuficiențele contractelor. Cea de-a doua economie a convențiilor caută, fără a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau mai lung, la tensiuni din ce În ce mai accentuate (să ne gândim la riscurile de „excludere”, de „anomie” sau de „dezafiliere”). Și aceasta cu atât mai mult cu cât ă așa cum au remarcat Philippe Bénéton, René Rémond sau Paul Ricœur ă disparitățile, acceptate odinioară fiindcă erau considerate inevitabile, ținând de natura lucrurilor, sunt resimțite de către contemporanii noștri ca niște nedreptăți pe care spiritul vremii nu le mai poate admite. G. F. & AFFICHARD Joëlle și FOUCAULD Jean-Baptiste (coordonatori) (1995), Pluralisme et équité. La justice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu trebuie tratat la fel ca individualul. Cartezianismul ideologico-politic a vrut să ignore acest avertisment esențial. Astfel, a neglijat faptul că dorința de a Îmbunătăți condiția umană Își găsește limita absolută În istoricitatea ordinii sociale. În domeniul acțiunii politice, trebuie acceptate morala provizorie și politica rezonabilă. În lipsa acestei acceptări, nimic nu ne va proteja Împotriva fanatismului, a convingerii oarbe că schimbarea sine constituie valoarea supremă. Găsim la Spinoza bazele unui fanatism anti-fanatic. Într-adevăr, filosoful olandez postulează că scopul Naturii este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bine decât La Boétie (1530-1563), atunci când a Îmbinat cele două dimensiuni ale supunerii și ale liberului arbitru, intitulându-și lucrarea care i-a adus gloria Discurs despre servitutea voluntară (publicată În 1574). În fond, orice servitute este În egală măsură acceptată și suportată și fiecare muncește mai mult pentru a o perpetua decât pentru a o răsturna. Cel puțin acesta a fost soclul paradoxal pe care s-a clădit multă vreme reflecția asupra acestui subiect, cu scopul principal de a Înțelege
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al națiunii văzute ca o comunitate de cetățeni. Definiția străinului este așadar tributară definiției pe care o adoptă o comunitate pentru a acorda naționalitatea sau cetățenia. În această privință, perioadele revoluționare exagerează În ambele direcții. Astfel, Anacharsis Clouts, mai Întâi acceptat ca cetățean francez pentru activitatea sa politică, este În final acuzat, pentru acțiunile sale „hebertiste”1, că este de partea străinilor. Primirea oferită străinului variază În funcție de deschiderea sau Închiderea comunității cetățenilor: deschidere prin extindere În Imperiul Roman, Închidere În țările
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
celuilalt să vorbească. A vorbi folosind o stație de emisie-recepție înseamnă a folosi o formulă de consimțământ pe care toți cei care comunică prin acest mijloc o înțeleg. Această metodă poate deveni un fel de principiu spiritual când este înțeleasă, acceptată și se aderă strict la ea. Povestea unei vieții poate fi aproximativ la fel. Cei care își relatează povestea vieții nu vor spune „Am încheiat transmisia” de fiecare dată când termină o idee, dar este evident când naratorul acționează butonul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
generativ-transformațională, agramaticalitatea, considerată drept una dintre formele posibile ale incompatibilității, în opoziție cu gramaticalitatea, este asociată competenței specifice pe care o are locutorul de a formula o anumită judecată epistemică și de a face deosebirea dintre construcțiile gramaticale considerate și acceptate, de gramaticile normative, ca fiind corecte și cele incorecte. V. gramaticalitate, normă. CHOMSKY 1966; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. CC ALTERITATE. Pentru scolastici, alteritatea reprezenta ceea ce aparține lumii externe în raport cu subiectul, fiind astfel opusul identității constituite de subiectivitate. În această
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
universală, dar și în cea românească, discuțiile privind criteriile ce trebuie respectate în analiza materialului factologic nu au dus, de multe ori, la realizarea unor distincții clare și au făcut discutabilă chiar existența unor termeni de specialitate adecvați și unanim acceptați. Dincolo de argumentarea critică în ceea ce privește criteriile aplicate și de încadrarea tipologică a frazeologismelor, se constată că, din cauza nueroaselor puncte de vedere de la care se pornește, cele mai multe divergente, se ajunge la o terminologie lipsită de unitate, la utilizarea arbitrară a termenilor sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anume manieră, teoria cooperării fiind de fapt o teorie a interpretării enunțurilor, nu un prospect tehnic. Problematica principiului de cooperare a fost intens studiată în ultima parte a secolului al XX-lea, deoarece a fost observată existența unor reguli tacit acceptate de către interlocutori pentru a asigura reușita interacțiunii verbale. Aceste reguli, numite maxime de către H. P. Grice, au fost identificate și de către Oswald Ducrot, care le-a numit legi ale discursului. D. Sperber și D. Wilson, plecînd de la exigența de pertinență
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de texte narative, care a avut realizări deosebite în categoria basmelor populare. În mod similar, taxinomia discursului stabilește și grupează tipurile și genurile discursive, activități care sînt deseori avute în vedere de specialiști, dar care nu au avut rezultate unanim acceptate. Se poate observa astfel că taxinomia poate fi uneori o operație dificilă și de lungă durată, căci rezultatele ei depind întotdeauna de nivelul de determinare a elementelor supuse clasificării. V. categorizare, glosocosmos, logosferă, nominație, terminologie. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
coborârea extratereștrilor printre noi (1999), care fusese tipărit la editura studențească de veselă amintire Outopos și avusese, pe cale de consecință, ecouri palide de presă și, probabil, încasări la fel, al doilea roman a fost primit cu un entuziasm general și acceptat ca una dintre realizările remarcabile ale unei generații încă de pe atunci așteptate. I s-au aplicat la repezeală toate clișeele posibile legate de „proza tânără“ (s-a vorbit de mizerabilism, de cultul banalității și de resuscitarea „poveștii“, ca și cum toate astea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
populații în lipsa unui etalon. Faptul că peste 40% dintre români merg la biserică cel puțin o dată pe lună nu spune mare lucru. Poate să pară puțin dacă ne raportăm la standardele unei societăți de tip tradițional, în care norma unanim acceptată este frecventarea săptămânală a bisericii. În lipsa unui standard acceptat la nivel social, care să prescrie nivelul de frecventare al bisericii de către o populație, dincolo de care societatea se poate considera a fi religioasă, singura modalitate la îndemână este comparația cu alte
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
transformărilor care au avut loc la nivelul religiozității în Europa Centrală și de Est în perioada comunistă și după comunism, finalul fiind dedicat prezentării succinte a structurii întregului volum. I. MODERNIZARE ȘI SECULARIZARE ÎN SPAȚIUL EUROPEAN Definiția cea mai larg acceptată a secularizării este cea de "proces de diminuare a influenței sociale a religiei" (Wilson, 2000, p. 96). Cheia acestui proces, care afectează toate societățile moderne, ar fi, conform autorului, diferențierea structurală. Diferențierea structurală reprezintă procesul prin care religia își pierde
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religia își exercită influența, iar pe de altă parte stimulează înlocuirea explicației de tip religios, cu explicația de tip științific, fiecare domeniul al vieții sociale și economice construindu-și apoi propriile reguli și propriul set de norme, valori și reguli acceptate. Astfel apare diferențierea funcțională, celelalte sfere de activitate devenind independente de religie și începând să funcționeze în conformitate cu regulile proprii. Societatea începe să funcționeze "fără Dumnezeu", "ca și cum Dumnezeu nu ar există" (Schlegel, 2005, pag. 42) Un alt factor considerat ca având
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
simțim nevoia de a dezvolta ideea de „competență intuitivă’’ în ceea ce privește narațiunile. Este clar că oamenii, cu diversele lor înclinații culturale non-universale, pot și chiar devin experți în a crea și a înțelege rezumate narative. Adică, ei își dezvoltă un talent acceptat și confirmat de comunitate: a specifica cele mai importante personaje și evenimente din narațiuni. Altfel spus, ei devin buni în a identifica ceea ce este punctul principal al istoriei, din perspectiva propriilor cunoștinte legate de lume și premisele culturale. Una dintre
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sunt totdeauna modalitățile și simptomele). CAPITOLUL 7. TUBERCULOZĂ ȘI HOMEOPATIE: TEXTE CLASICE ȘI MODERNE (După Prof. Dr. doc. Gheorghe Bungetzianu) Pe lângă cele 4 diateze descrise, în decursul timpului unii autori au propus altele noi sau dezmembrări ale unora din cele clasic acceptate. Astfel pentru consecințe nocive ale vaccinărilor și inoculărilor, Burnett a propus în 1892 termenul de vaccinoză. Tot astfel, Krishnamurty susține dreptul la diateza separată a infecțiilor cronice contractate în țările tropicale denumind-o amoebiasis sau miasma dizenterică. Se caracterizează prin
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
papiloamele venerice) fac ușor de înțeles că într-un stadiu mai grav, gravitate pe care poate să o aducă asocierea cu diateza sifilitică, hiperplazia va deveni haotică, distructivă, și va căpăta caracterele tumorilor maligne. Dar această părere nu este unanim acceptată, potrivit lui Martigny, cancerinicul ar fi un psoric hidrogenoid, iar Nebel înclină să se considere diateza cancerinică drept epilogul evoluției psorei, dar nu exclude intervenția și a tuberculinismului. Poate că aceste păreri sunt influențate de faptul că sifilisul a diminuat mult
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Este foarte specific că aceste grăsimi sunt consumate cu sare. De exemplu: unt sau alte tipuri de unt sărat (ghee - unt de palmier). Oricum, pacientul are o mare aversiune la dulciuri. Pornind de la aceasta, orice combinație de sărat-dulce nu este acceptată (de exemplu, mâncare dulce). 9. AVERSIUNE LA CARNE: a. Sanicula - Aversiunea la carne este doar parțială la un pacient Sanicula, deoarece îți spune că are dorință marcată pentru slănină. Pacientul este foarte setos, bea puțin și des, deși este subnutrit
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
reprezentative și economiei de piață aparține vechiului regim, ostil reprezentării și pieții. Ca urmare, politicienii și intelectualii postcomuniști s-au dovedit a fi categoriile cele mai motivate în crearea și difuzarea unei interpretări mitologice a comunismului care să fie larg acceptată. Potrivit acestei mitologii cu funcție explicativă, regimul comunist nu a fost un produs al industriei politice românești, ci doar un articol de import impus prin forță din exterior spre consumare. România ar fi devenit o țară comunistă ca urmare a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în toate domeniile. Spiralogia vede, în buclele ascendente, procesul de diminuare a incertitudinii și apropierea de adevărul absolut, care nu poate fi atins, atâta timp cât universul este într-o mișcare permanentă. Exemplul cel mai elocvent este bucla spiralei din geometria euclidiană, acceptată secole de-a rândul, pentru ca descoperirea geometriei neeuclidiene să o limiteze la lumea macroscopică, geometria neeuclidiană reprezentând lumea infinitezimală și cosmică. Separarea cunoașterii de conștiință este doar o consecință didactică a nevoii de a explica atributul ei epistemologic. Daniel Clement
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a unei viziuni ce a influențat major generații întregi în deceniile postbelice, publicarea ei făcând parte dintr-un proces de asimilare a fenomenului în cultura contemporană. Cărțile lui Leonard Cohen și Bob Dylan sunt, la ora actuală, tot mai mult acceptate ca literatură veritabilă, iar traducerea lor în românește nu poate fi decât prilej de desfătare. "Dilemateca", anul VIII, nr. 82, martie 2013 Însingurare Ernesto Sabato este, fără îndoială, unul dintre acei autori a căror amprentă transformă textul într-o "dare
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și "decadentism, cei doi termeni nu pot fi separați conceptual, ei funcționează interdeterminat, unul descrie un fenomen cultural și poate fi asimilat filozofic, celălalt un curent estetic care apare la finele secolului al XIX-lea". În ciuda simbiozei conceptuale, decadența trebuie acceptată ca "o formă degradată, viciată a referentului estetic prestigios". Angelo Mitchievici are capacitatea remarcabilă nu doar de a controla o bibliografie vastă și prestigioasă, ci și de a o utiliza, simplu spus, "în favoarea sa". E binecunoscut efectul paralizant pe care
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
XIX, Aspects of Acceptance and Denial in Painted Posthumous Portraits and Postmortem Photographs of Nineteenth-Century Children, cercetătoarea Kathryn Beattie e interesată cu precădere de maniera contradictorie în care moartea prematură era negată și disimulată pentru a putea fi, la limită, acceptată, în cadrul practicii acestui tip de fotografie. "Somnul de pe urmă", mizând pe un clișeu deja clasic al imaginarului colectiv, e una dintre cele mai comune convenții fotografice menite să edulcoreze realitatea morții. Datorită răspândirii acestui mod de reprezentare în cazul fotografiilor
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
număr și persoană ale verbului, acordul dintre verb și complementele direct și indirect ar fi marcat prin cliticele de dublare; d) tot la acord poate fi încadrată și concordanța formală dintre pronumele anaforice și antecedentul nominal. Aceasta nu este general acceptată ca un tip de acord; ea ar putea fi o reflectare a altor fenomene sintactice, legate de coreferențialitate, care implică o covariație formală. În alte limbi, se întâlnesc și alte tipuri de acord. În unele dialecte vest-germanice, verbul se acordă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]