4,780 matches
-
film cu o fată fermecătoare, nu O fată fermecătoare. Un film. Bratu și Cosașu au construit o zeflemea, au aruncat în derizoriu, cu inteligență și sarcasm, filmele de propagandă cinematografică de până la ei. Nu cu sistemul comunist în general, cu activiștii, securiștii, nu cu Comitetul Central sau cu Ceaușescu au ei treabă, ci cu colegii lor de breaslă, cinematografiștii care mumificaseră cu sârg tânărul cinema românesc în sarcofagul propagandei. „De ce să te mai caut ?”, o întreabă inginerul Șerban pe Ruxi, și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cinematografiștii care mumificaseră cu sârg tânărul cinema românesc în sarcofagul propagandei. „De ce să te mai caut ?”, o întreabă inginerul Șerban pe Ruxi, și ea răspunde : „Pentru că am nevoie de oameni minunați lângă mine” - îi și vezi pe toți inginerii, muncitorii, activiștii de partid puri și duioși, „oameni minunați” interpretați de George Vraca, Jean Bart, Romulus Neacșu, Victor Rebengiuc, Florin Piersic, Dorin Dron, Iurie Darie, Ion Dichiseanu, Ilarion Ciobanu, adunați ciopor în jurul acestei dudui neprincipiale, căutând fiecare să-i intre în grații
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de cartier cântată de Ștefan Bănică în acei ani, și să- i fi băgat de seamă, măcar o dată, surâsul. Avem de-a face cu primul produs al propagandei cinematografice adresat „păturii intelectuale”, echivalentul vizual al propoziției standard de lucru a activiștilor : „Înțelegem și problemele intelectualilor”. Iată schema : Caius Bengescu (nume mai „intelectual” de atât, antichitate romană plus Hortensia Papadat, era greu de dat personajului) este un fiu de boieri cu conac și stemă care, în adolescență, se dedică luptei comuniștilor, devenind
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
al lui Costa-Gavras, radiografie a strivirii individului de către mecanismele statale care ar trebui să-l apere. Și el primise Oscarul. Cronica moravă, filmul lui Vojtěch Jasný, terminat după invadarea Cehoslovaciei, vorbește despre distrugerea unor destine și a relațiilor interumane de către activiștii comuniști parașutați de la Centru. Filmul este premiat la Cannes și interzis în Cehoslovacia, ca și Reconstituirea în România, până în 1989. A tanú (Martorul), în regia lui Péter Bacsó, satiră coro zivă la adresa comunismului maghiar din „obsedantul deceniu”, interzis vreme de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
reconstituirea asta” cât mai repede, plutonierul e un imbecil agitat, alternează momentele în care face pe durul cu cele „de suflet”, „cine matografistul” e o lichea tânără care așteaptă să-și ia chenzina, trupetele- șofer, un bou buimac... Nu vedem activiști cinici și cruzi, securiști torționari, judecători cu sentința la plic. Ce se conturează însă sumbru în spatele personajelor grotescomic agresive rezultă din insistența cu care ele cer un singur lucru celor doi tinei : Jucați jocul ! Prefaceți-vă ! Intrați în realitatea asta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sa caricatură sinistră. Nu numai tovarășii cu munci de răspundere, nici noi, simplii cetățeni ai României Socialiste n- am știut să privim acest final. Așa se explică faptul că în ultimele zile ale lui decembrie ’89 credeam că „ăia” - „tovarășii”, activiștii, nomenclatura - s-au dus și că vom rămâne noi între noi, oamenii, și totul va fi bine și simplu. Cât de teribil era să rămânem singuri cu noi înșine și să înțelegem ce-au făcut din noi comunismul, lașitatea, complicitatea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Așa cum înlăturase cu mână rece întregul și cel mai important nivel de lectură al personajului Apostol Bologa, cel al găsirii lui Dumnezeu, Titus Popovici face din „bunul creștin cu frică de Dumnezeu”, cum îl numește Andronic Cantacuzino pe Mihai, un activist PCR cu munci de răspundere. A doua mistificare este prezentarea insistentă a lui Mihai Viteazul ca vizionar al Unirii tuturor românilor, căreia îi subordona totul. Selim Pașa îl întreabă mereu : „Nu înțeleg, de ce vrei tu domnia acestei țări amărâte ?”, mama
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
orice bănuială. Dar, așa cum Lucrețiu Pătrășcanu spusese în 1946 la Cluj : „Înainte de a fi comunist, sunt român”, Petrescu e inginer înainte de a fi comunist, și pune adevărul științific deasupra înseși voinței Partidului. Vechiul raport de subordonare a cadrului tehnic față de activistul politic este pentru prima dată parțial infirmat. În ședința de partid, enervat de afirmația lui Petrescu : „Mă contrazic cu niște oameni care nu știu să extragă o rădăcină pătrată”, Stoian se dezlănțuie : „Ascultă, Petrescule, crede ce vrei despre mine, puțin
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
afirmația lui Petrescu : „Mă contrazic cu niște oameni care nu știu să extragă o rădăcină pătrată”, Stoian se dezlănțuie : „Ascultă, Petrescule, crede ce vrei despre mine, puțin îmi pasă. Dar să nu mă crezi prost ! Fă o excepție pentru un activist de partid, măcar o dată în viața dumitale...”. Din nou premieră : se face vorbire despre disprețul tehnicienilor, executivilor, față de politruci, considerați proști, inculți, lipsiți de o calificare serioasă. Nivelul de conflict atinge o cotă nemaiîntâlnită. Contradicția „neantagonistă”, între „bine” și „mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
regimul Dej, pe care Puterea și Adevărul o oficializase. Pentru că în filmul lui Titus Popovici și Manole Marcus se putuse afirma că legile științei și tehnicii n-au caracter de clasă și că un inginer poate avea dreptate în fața unor activiști, Alexandru, tatăl lui Filip, spune acum, bântuit de amintiri : „Știam puțină matematică și multe lozinci. Dracu’ știe de unde a apărut unul ca Atanasiu”. Finalmente, drumul inițiatic al lui Filip capătă o aură cvasimistică. După ce dă o raită și cu locomotiva
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și dosarul de cadre devenind secundare. În vara anului 1983, iritat de profilul dubios al tânărului erou principal din filmul Faleze de nisip al lui Dan Pița, Ceaușescu reia în forță, „prin tezele de la Mangalia”, formulate în fața unei adunări de activiști PCR, principiile „revoluției culturale” decretate în 1971. Relațiile cu Occidentul se deteriorează în aceeași măsură ca și relațiile cu URSS. Ceaușescu renunță la clauza națiunii celei mai favorizate înainte ca ea să-i fie retrasă de către Washington. În 1985, izolarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
curs, și pe el îl așteaptă luminosul viitor conformist pe care încerca să i- l protejeze „grijulia” Luiza. În Croaziera (1981), Daneliuc rupe normalitatea aparentă și trece la metafora politică, încărcând personajele și acțiunea cu un puternic mesaj anti- sistem. Activistul de partid își face apariția în toată splendoarea în persoana lui Proca (Nicolae Albani). Este primul protagonist „tovarăș” în totalitate negativ din filmul românesc sub dictatură. Comuniștii din Puterea și Adevărul fac greșeli, unele foarte grave, au păcate, au probleme
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
studii ? Fac ceva pe studiile tale ! Când tu făceai studii, eu făceam muncă de teren !” - țin de năravuri ideologice ale obsedantului deceniu sancționate în Puterea și Adevărul (1972), când se decretează că, totuși, legile științei nu se supun politicii, că activistul, oricâtă școală a vieții ar avea, nu poate să-i comande inginerului la planșeta de proiectare. Iar în 1982 ne găsim în plină revoluție tehnico‑științifică, noua lozincă a propagandei de partid. Culturnicii pot răsufla ușurați - Proca e dintre cei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
murmur și amenința să se transforme în vuiet. Drept pentru care autocritica Sistemului atinge în Probleme personale cote nemaiîntâlnite. Secvența-„șoc” este vizita tovarășului prim-secretar la fabrica de aparate electrice. După primirea cu flori și lozinci de către conducerea unității, activistul cu nume predestinat, Cremene (nici nu aflăm vreodată cum îl cheamă pe numele mic, până și iubita îi spune Cremene), strică sărbătoarea : însoțit de câțiva muncitori, saltă capacul generatoarelor aflate pe rampă ca fiind gata de livrare și tov. Prim
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
am lăsat- o celor tineri. Am vrut să fim infailibili. Totdeauna cu adevărul de partea noastră. Ei, uite că în cele din urmă am obosit de atâta perfecțiune. Mai trebuie să muncim mult ca să fim cum spunem că suntem” (un activist bătrân). Se admit, deci, pierderi controlate de imagine, intangibilitatea Partidului și ideologiei sunt sacrificate pentru că și așa susținerea lor necondiționată era lovită de ridicol în situația tot mai sumbră din anii ’80. Totul pentru a putea prezerva neatins statul cvasidivin
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
film de către tovarăși ? Privind lucrurile în plan strict descriptiv, accesibil spectatorului standard mediu, singurul interesant pentru propaganda politică, în Faleze de nisip e vorba de un muncitor asupra căruia se năpustește din senin un intelectual. Chirurgul Theo nu e un activist de partid, e un intelectual, bun meseriaș, care s-a îmburghezit - vezi lista de obiecte cu care venise pe plajă, radiocasetofon dublu, brățară, cruciulițe, bani, totul însumând zeci de mii de lei -, s- a înstrăinat de popor pentru că e un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe luncile care erau nu demult loc de recreere și agrement, în locurile vizibile, pe drumuri și străzi lăturalnice. Chiar dacă Primăria a fixat puncte de depozitare a deșeurilor, fără o pază (ar trebui pusă o pază pentru fiecare!) făcută de activiști ecologiști, oamenii nu vor respecta măsurile luate și vor continua să arunce la întâmplare, otrăvind apele și pământul. Să nu așteptăm să vină străinii să ne curețe luncile, islazurile și apele! Nu ar fi de mirare ca nu peste mult
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
polițiști, care au răspuns cu gaze lacrimogene”; „Atena a fost martora unora dintre cele mai violente proteste în ultimul an miercuri, când manifestanții au ieșit pe străzi și au fost parte a unei greve generale”; „miercuri, zeci de mii de activiști și sindicaliști s au adunat în Piața Syntagma în Atena, lângă parlament. Alți 20.000 de oameni au ieșit pe străzi în Tesalonic, anunță poliția. Această grevă generală a fost a treia în Grecia anul acesta [2011]”. Au mai avut
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
p. 121.</ref> O parte însemnată a celor care susțineau noul regim era reprezentată de persoane fără educație, provenite din familii modeste, care au văzut în acel cataclism oportunitatea neașteptată de a sări peste generații. Abuzurile au fost nenumărate. Oricărui activist de partid care își dorea să dispună de o locuință sau alta îi era ușor să își atingă scopul. Denunțurile erau la ordinea zilei, iar autoritățile care ar fi trebuit să le analizeze erau chiar declanșatorul. Au fost nenumărate cazurile
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ce depășesc limitele bunului simț și ale bunei cuviințe. Pentru a preveni devierile de conduită și manifestările necuviincioase, părinții trebuie să impună copiilor norme de comportament disciplinat, să ia atitudine față de exprimările verbale și de manifestările emoționale și relaționale nepotrivite. Activiștii în domeniul drepturilor copilului și șefii lor ar putea să strâmbe din nas când aud de instituirea unor forme raționale de coerciție în educație. Îi asigurăm pe respectivii domni că noi nu pledăm pentru încălcarea drepturilor copiilor ci doar pentru
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cel mai bun sunet (Dana Bunescu, Cristinel Șirli). „Filmele seriei ecranizează legende urbane din perioada regimului Ceaușescu, consacrat de propaganda comunistă sub numele de Epoca de Aur.” împărțit în 6 scurtmetraje, așezate în două părți, regizate de 5 regizori (Legenda activistului în inspecție, Legenda fotografului oficial, Legenda vânzătorilor de aer, Legenda politrucului zelos, Legenda milițianului lacom și Legenda șoferului de găini) filmul își propune să aducă la viața cele mai cunoscute legende urbane din România anilor ‘80, recuperând umorul care i-
CRONICĂ FILM. In: Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
lacom și Legenda șoferului de găini) filmul își propune să aducă la viața cele mai cunoscute legende urbane din România anilor ‘80, recuperând umorul care i-a ajutat pe români să supraviețuiască perioadei. Un șofer de la Avicola, o studentă, un activist, un polițist lacom și un fotograf sunt cei ce antrenează comedia dându-i naturalețe, dar în același timp evidențiind cele mai amuzante trăsături (forțate) ale răstimpului cu pricina. Nu lipsesc din peisaj scenele ce au consacrat vremea comunismului: cozile la
CRONICĂ FILM. In: Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
au contribuit la oroarea lumii În care am trăit noi. pe ăia Îi urăsc. i-am urât. deci eu urăsc și În clipa de față pe cei care ne fac foarte RĂU obiectiv foarte rău. deci pe categorii am urât activiști de partid am urât lichelele am urât turnătorii A: poți urî pe categorii? B: oamenii care intrau În acest spațiu Îi URAM. A: să luăm categoria B: păi tovarășa clătici care venea la ședința de partid deschisă A: o urați
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a face față conflictelor interne și presiunilor venite din partea facțiunilor este un factor extrem de important care influențează comportamentul partidelor. Competiția din interiorul partidelor Unul dintre factorii relevanți ce pot influența comportamentul partidelor este impactul pe care-l au membrii și activiștii prin capacitatea de a influența decizia 17 partidului (democrația internă) sau prin posibilitatea de a părăsi partidul ori de a reduce cantitatea de efort depus pentru realizarea scopurilor partidului 18. Un alt factor determinant pentru comportamentul partidelor este existența facțiunilor
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
propuse în avantajul grupurilor susținute, iar militanții sunt cei care doresc să prezinte politicile apropiate de preferințele alegătorilor. De asemenea, conform lui Strøm și Müller (1999), în cadrul partidelor, membrii au categorii diferite de stimulente: unii sunt preocupați de politicile partidului (activiștii ideologici), alții sunt mai degrabă interesați de obținerea puterii (activiștii fără ideologie). Schimbarea raportului de forțe între facțiunile unui partid/schimbarea liderilor poate conduce spre schimbări în ceea ce privește politicile partidului. Candidații pot să valorizeze succesul lor mai mult decât pe cel
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]