7,542 matches
-
de noroc a individului vor fi orientați spre măsuri de tip caritabil care să compenseze „deficitul de șansă”, în timp ce persoanele care cred că sărăcia e produsă de structura socială vor dori ca săracii să aibă acces ușor la beneficii generoase. Adepții ultimei explicații consideră ca fiind legitime o varietate mai mare de politici pentru combaterea sărăciei, incluzând nu numai susținerea veniturilor, ci și măsuri care să ducă la îmbunătățirea capitalului uman al celor săraci, cum ar fi politicile educaționale sau garantarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
funcționa conform așteptărilor (Esping-Andersen, 1999). Alții au văzut motivele dificultăților de funcționare chiar în obiectivele statului bunăstării, asemenea traiectoriei unui bumerang (Alber, 1988). În contextul căderii regimurilor comuniste, cele care susțineau prin puterea exemplului adecvabilitatea abordării sociale în funcționarea economiei, adepții liberalismului și ai supremației pieței au avut mai puține motive să se justifice pentru „eșecurile pieței”, astfel încât, așa cum observa Mishra, „nu este surprinzător că, în multe țări, au fost acceptate niveluri tot mai ridicate ale insecurității, sărăciei și inegalității, fără
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Conținutul manualelor și materialele vizuale trebuie structurat în așa fel încât să se păstreze ierarhia structurii. Partea, elementul, trebuie să fie discernabilă în interiorul întregului, dar pe de altă parte, elementul trebuie să exprime ideea globală din care este o parte. Adepții lui Lozanov clarifică această modalitate de prezentare cu ajutorul modelului lui Deikman (1971). În teza sa de doctorat, Felix Uschi explică precum urmează: (1981). Modalitatea-acțiune este în esența, ceea ce s-ar putea numi constiența trează de toate zilele. Ea este organizată
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
Motto: Discuțiile despre cauzele și condițiile comportamentului agresiv suscită Încă, numeroase controverse. Polemicile dintre diverși adepți ai unor teorii despre acesta pot fi prezentate oferind câteva linii directoare pentru ieșirea din dilema cercetării fenomenului. În „Dicționarul Enciclopedic de Psihiatrie” C. Gorgos precizează faptul că agresivitatea este „un ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
se pronunțe În favoarea intrării În acțiune a armatei române alături de cea țaristă, Însă o mare parte din cei prezenți socotea neutralitatea drept cea mai bună alternativă <ref id="39"> 39 Ion Mamina, Consilii de Coroană, București, 1997, p. 11-26.</ref>. Adept al neutralității până la capăt, Nicolae Ionescu, ministrul de Externe, Își Înaintează demisia, noul titular al respectivului departament fiind numit Mihail Kogălniceanu, decis a abandona „frumoasa floare fără coloare și miros a neutralității” <ref id="40"> 40 N. Iorga, Războiul pentru
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
a fost de câteva ori În Basarabia, pe durata aflării sale În provincia natală, fiind atent supravegheat de poliția locală <ref id="31"> 31 ANRM, fond 297, inventar 1, dosar 49, f. 1.</ref>. În general, legăturile naționaliștilor basarabeni cu adepții ideii naționale unificatoare din România au contribuit la consolidarea mișcării naționale În provincia dintre Prut și Nistru. Contactele lor au devenit, În 1906, tot mai frecvente, fapt care Îngrijora mult autoritățile țariste. La 9 august 1906, același M. Giers, acreditat
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
li se dedică. Este riguros, ordonat, didactic, sintetic, își caută cu multă atenție „cazurile de afiș” pe care să le prezinte la curs, adună date de literatură, este la curent cu ultimele descoperiri, caută să atragă discipolii, face „școală și adepți”. Caracterial prezintă note histrionice, fiind în unele situații un „actor la curs” cu efecte pozitive asupra formării profesionale a studenților săi. d) Medicul „afacerist” urmărește profitul material prin exercitarea profesiunii medicale. Este mercantil, interesat de profit și nu de bolnav
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ei sunt vizionari, sau persoane alese pentru misiuni salvatoare. Epilepsia și stările secunde isterice pot schimba complet modul de existență al unei persoane. Ei vor trăi și exprima imaginea beatitudinii dată de aceste experiențe extatice. Prin aceasta ei pot crea adepți dintre persoanele sugestibile și cu o constituție emoțională impresionabilă. Acești indivizi adoptă atitudini, vestimentație și un limbaj în conformitate cu experiența lor mistică, identificându-se cu aceasta. 6) Existența dubitativă Acest mod de viață este caracteristic persoanelor hiperexacte, care sunt frământate și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
listă de concepții curriculare: concepția umanistă, concepția reconstrucționistă, concepția tehnologizantă și concepția academică 45. Cea din urmă le aparține celor numiți de Bobbitt (1918) „avocații culturii”46. Umaniștii sunt apărătorii „curriculumului centrat pe learner” și ai individualizării instruirii; tehnologizanții sunt adepți ai filosofiei progresiviste și ai „reconstrucționismului social”, având cu aceștia numeroase convergențe. Lista lui Eisner și Valancetc "Lista lui Eisner și Valance" Eisner și Valance (1974) au propus o listă postmodernă cu cinci orientări care merită detaliată. „Pentagrama câmpului curricular
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
orientări care merită detaliată. „Pentagrama câmpului curricular” cuprinde: • orientarea cognitivistă: Teoreticienii acesteia susțin că un curriculum trebuie să dezvolte un repertoriu de abilități cognitive care pot fi aplicate unui câmp larg de probleme teoretice și de viață; • orientarea tehnologizantă: Pentru adepții acestei orientări, preocuparea fundamentală este aceea de a construi rosturile atingerii anumitor scopuri predefinite. Ei văd școala ca pe un sistem complex care poate fi analizat în termeni de componente constituente. Problematica educatorului eficientist sau a specialistului tehnologizant se reduce
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca pe un sistem complex care poate fi analizat în termeni de componente constituente. Problematica educatorului eficientist sau a specialistului tehnologizant se reduce la a ține sistemul sub control astfel încât scopurile să fie atinse cu certitudine; • orientarea pentru autorealizare: Pentru adepți, rolul gândirii curriculare este acela de a stabili modul în care se poate realiza, prin școală și în afara ei, împlinirea personalității, descoperirea identității, autocreația și autodevenirea; • orientarea reconstrucționistă: Teoreticienii reconstrucționiști văd în școală un agent al schimbării sociale și consideră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
descoperirea identității, autocreația și autodevenirea; • orientarea reconstrucționistă: Teoreticienii reconstrucționiști văd în școală un agent al schimbării sociale și consideră că orice curriculum trebuie ghidat de nevoile de dezvoltare ale societății. Curriculumul apare ca o „fabrică de bunuri sociale”; • orientarea academică: Adepții susțin importanța disciplinelor și a culturii, fiind preocupați de structurarea cât mai coerentă a acestora în raport cu creșterea cunoașterii și cu formarea personalității prin cultură 47. Cartografierea lui Kliebardtc "Cartografierea lui Kliebard" În 1986, Kliebard a identificat „patru grupuri de interese
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de sorginte mezolitică privea, în chip evident, ciclicitatea vegetației din care fusese dedusă credința în metempsihoză. Moartea și renașterea neîncetată a vegetației ca dovadă a nemuririi sufletului și a migrației sale postthanatice pare să fi fost misterul fundamental tăinuit de adepții cultului eleusin. Asimilării lui și a altor numeroase secrete se dedicau membrii confreriei. După ce sediul templului s-a mutat lângă Atena, în suburbia Agrai, s-a început practicarea Micilor Mistere, ca preinițiere pentru Marile Mistere. Cele dintâi erau celebrate primăvara
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
frământări interne, certuri între diverse categorii de profesori - discipoli ai maestrului divin. În timp, s-a accentuat o sciziune între acusmatici (a)kousmatoi) și matematici (maqematikoi). După incendiul de la Crotona din 490 î.Hr., Pitagora, însoțit de un grup restrâns de adepți, s-a refugiat la Metapont (unde a și murit). Școala s-a ocultat și mai strict, iar o mare parte din prima generație de pitagorei („neofiții”) s-au autoexilat și anonimizat, în conformitate cu „canonul acusmaticilor”: celebrul Hieros Logos. Acesta s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a trăit gol pe stâncile Sinaiului vreme de 50 de ani; ș.a. Aceștia erau fanaticii. Ei măreau limita ultimă a acestui misticism stoic sui-generis. Altfel, monasticismul și-a avut propria evoluție. Curând, în jurul câte unui monas celebru, s-au strâns adepți și s-a constituit o comuniune: monastirea. Aceasta era deja o instituție care avea nevoie de reguli de organizare și funcționare. Birocrația s-a impus repede, anarhia a fost abolită și înlocuită cu o ierarhie riguroasă care a rezistat veacurilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să se întâlnească cu disciplinele cunoașterii 12. Această lumină nouă aruncată asupra disciplinelor avea cel puțin un merit: acela de a reconsidera și a restaura statutul paideutic al disciplinelor tradiționale care, în „era curriculumului modern”, fusese supus criticilor defăimătoare ale adepților interdisciplinarității, precum și oratoriei deșănțate a nondirectiviștilor și teoreticienilor „curriculumului centrat pe learner”. Ideea redefinirii disciplinelor ca membre ale „comunității Marelui Discurs Omenesc” nu a avut răsunet în anii ’60, dar a fost redescoperită în anii ’80, din perspectivă postmodernă, când
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
asamblate coerent pentru a îndeplini o funcție bine definită: să producă anumite rezultate sau „produse”. „Produsele” sistemului curricular sunt absolvenții, adică persoane înzestrate cu capacitățile și abilitățile necesare pentru a îndeplini anumite sarcini și performanțe. Campionii tehnologismului sunt, în general, adepții „Raționalului lui Tyler”, dar și ai „Școlii lui Gagné”; ei au dezvoltat diverse „tehnologii educaționale” pentru trainingul din întreprinderi și pentru formarea profesională a diverselor categorii de lucrători. Obsesia tehnologiștilor este aceea a dirijării corecte și a controlului procesului instructiv
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
binele școlii și al educației. Acestea nu pot fi oferite decât de experți și de pedagogi profesioniști. Dar cu condiția ca ei să coboare din elizeele teoriei în realitatea practică a școlii. Expresia theory into practice este laitmotivul pedagogiei hiperraționalizate. Adepții acestui curent consideră că sarcina de a introduce teoria în practică nu îi poate reveni teoreticianului filosof, ci unui expert mai modest, care este „consultantul”. Consultantul nu informează pe cutare sau cutare client cum trebuie să fie un anumit curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
critici virulenți care condamnă aceste evoluții, considerându-le simptome ale unei catastrofe pedagogice realmente mondiale și care va antrena prăbușirea întregii civilizații omenești. Ne grăbim să precizăm că aceștia din urmă nu sunt nostalgicii paseiști și „pășuniști” de altădată sau adepți ai conspiraționismului mondial, ci analiști lucizi, adesea hiperraționaliști, care avertizează asupra unor primejdii paideutice reale: „topirea” civilizațiilor contemporane într-o singură civilizație standardizată conform tradițiilor celei euroatlantice; anihilarea celor câteva mii de culturi contemporane, fiecare cu istoria și marile ei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-o marile descoperiri științifice ale secolului XX și consecințele pe care le-au suscitat în ipostază teoretică, dar mai ales în formele practice numite „tehnologii” și „înalte tehnologii” (high-tech): teoria relativității (Einstein); teoria cuantică (Bohr, Planck); disputa lui Einstein cu adepții teoriei cuantice; relațiile de nedeterminare (Heisenberg); teoria fractalilor (Mandelbrot); teoria matematică a jocurilor (von Neumann, Morgenstern, Borel, Guilbaud, Cage); teorema lui Gödel; teoria catastrofelor (Thom, Pomian, Zeeman); dadaismul metodologic în știință (Feyerabend); teoria double bind (Școala de la Palo Alto); „arta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
in the Sociology of Educational Reform”, Interchange, 14 (2), 1983, pp. 14-24; „Schools, Work and Consummation: Education and the Cultural Contradictions of Capitalism”, The Journal of Educational Thought, 17 (3), 1983, pp. 209-220. 30. P. McLaren a fost un fervent adept al pedagogiei critice, inspirată de ideologia neomarxistă, de-a lungul anilor ’80. Cele mai importante lucrări din această perioadă pot fi socotite: Life in Schools: An Introduction to Critical Pedagogy in the Foundations of Education, Longman, New York, 1989; Capitalist Schools
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oameni de nimic puși la conducere...”). Regimul nu se sprijinea „însă” numai pe resentimetele unora, cum ar fi cei descriși mai sus, ci și pe capacitatea de adaptare a celor ca subiectul nostru. Deși datele biografice nu-l recomandau ca adept al noii puteri, el intră fără ezitare în slujba acesteia și este răsplătit cu posturi convenabile, astfel încât ajunge să se identifice: „Eu nu aș putea spune că a fost greu în comunism - nu că am avut eu funcții de răspundere
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
epocă a luminii”, când electricitatea se oprea la cele mai neașteptate și nepotrivite ore!), „foame”, „sete”, „gheață”, „urlet” (care putea trimite la revoltă, chiar dacă trimiterea era la un animal!) ș.a.m.d. Comuniștii erau, în fond, ca și populațiile primitive, adepții gândirii magice - dacă nu vorbeai despre ceva era ca și cum realitatea respectivă nici n-ar fi existat. Dar nu erau „supravegheate” doar cuvintele izolate - mai abitir, poate, erau urmărite expresiile. Spre sfârșitul regimului comunist, remarcabilul poet Florin Iaru a propus unei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
inconsistență a rolurilor și tensiuni intraindividuale. Aceste tensiuni, identificabile la toate nivelurile socialului, provocate de raportul politic-specific, pot lua uneori forma mișcărilor extrem de violente, cum e cazul revoluției culturale chineze, când confruntarea avea loc între „roșii” și „experți”. „Roșii” erau adepții totali ai doctrinei maoiste, care presupune subordonarea politică severă, în timp ce „experții” sunt valorizatorii competenței profesionale. Confruntarea s-a soldat cu întemnițarea și reeducarea în mediul rural a acestora din urmă, iar în plan economic, cu o puternică recesiune. Două ideal-tipuri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
împreună cu ei. Ca și transportul în comun, coada își făcea din nou datoria de a transmite „organic” în mentalul colectiv mesajul Puterii. Deosebirea era că acum opozanților nu le mai era frică - aveau loc invariabil certuri și chiar încăierări între adepții lui Ion Iliescu și cei ai partidelor istorice. Astăzi se stă la cozi la administrațiile financiare, la plata impozitelor, la gratuități pe transportul în comun, la jocuri de „întrajutorare”, la loterie, la „6 din 49” și la vize pentru plecări
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]