5,887 matches
-
cât și după acesta (încercarea aceasta) se corelează cu o focalizare scalară: mai slabă la demonstrativul în antepoziție, mai puternică la demonstrativul în postpoziție datorită cumulului de determinări (articol hotărât și demonstrativ). O strategie specială de focalizare demonstrativă a unui adjectiv constă în inserția demonstrativului aferezat cel între adjectiv și substantiv. Acest procedeu arhaic (Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic), considerat în regres (Avram 1986: 105; observația este, cred, corectă pentru limba scrisă) este astăzi reactivat, în limba vorbită, uneori pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cu o focalizare scalară: mai slabă la demonstrativul în antepoziție, mai puternică la demonstrativul în postpoziție datorită cumulului de determinări (articol hotărât și demonstrativ). O strategie specială de focalizare demonstrativă a unui adjectiv constă în inserția demonstrativului aferezat cel între adjectiv și substantiv. Acest procedeu arhaic (Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic), considerat în regres (Avram 1986: 105; observația este, cred, corectă pentru limba scrisă) este astăzi reactivat, în limba vorbită, uneori pentru a marca individualizarea prin focalizare obligatorie (fratele cel
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
din această cauză↑ a doua idee↑ perfect logică↑ ((inspiră)) din moment ce ESTE scopul acestei administrații cel care vi l-am spus↑ ((inspiră)) însemnează că toți cei încadrați tre să se bucure de încrederea președintelui↑ (IVLRA: 153). 3.10. Cuantificarea totalizatoare Uneori adjectivele pronominale nehotărâte și negative își convertesc funcția de cuantificare într-o funcție discursivă de focalizare a unui nominal, care capătă proeminență discursivă prin totalizare, exagerare, hiperbolă: caroseria e toată terminată (41); toată vila era plină numai cu....(56); îți strică
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cu....(56); îți strică tot chefu (90); vă întreb pe dumneavoastră pe toți și ne întrebăm pe toți (256). O particularitate structurală a limbii române, dubla negație, este valorificată discursiv ca procedeu de focalizare în construcții de tipul nu + verb.....+ adjectiv pronominal negativ + nominal, în care adjectivul negativ, suprimabil, focalizează prin redundanță nominalul determinat: n-am nicio pretenție (105)/n-am pretenții; n-aveți nicio graniță (106)/n-aveți graniță; nu se pune problema de nicio succesiune (212)/nu se pune
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
90); vă întreb pe dumneavoastră pe toți și ne întrebăm pe toți (256). O particularitate structurală a limbii române, dubla negație, este valorificată discursiv ca procedeu de focalizare în construcții de tipul nu + verb.....+ adjectiv pronominal negativ + nominal, în care adjectivul negativ, suprimabil, focalizează prin redundanță nominalul determinat: n-am nicio pretenție (105)/n-am pretenții; n-aveți nicio graniță (106)/n-aveți graniță; nu se pune problema de nicio succesiune (212)/nu se pune problema de succesiune. 3.11. Introducerea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
firma /secea/ (IVLRA: 90) . Comparativ cu aceste interacțiuni verbale informale, în interacțiunile verbale formale, unde universul de discurs partajat este mic, iar relațiile dintre interlocutori superficiale, numărul pronumelor se reduce, semnificația fiind elaborată de preferință prin cuvinte "pline semantic" (substantive, adjective): B: procuratura este una dintre instituțiile publice cel mai des acuzate în presa română. de cele mai multe ori↑ acuzațiile se referă la hotărîrile parchetului de netrimitere în judecată a unor persoane controversate și la integritatea morală și profesională a procurorilor. pe
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
observatorii externi. 4.2. Opoziția dintre formele din seria demonstrativelor etimologic compuse cu ecce și a celor simple Dacă lucrările normative califică termenii acesta, acela ca livrești, iar termenii ăsta, ăla peiorativi (Avram 1986: 176), selecția, în conversația spontană, a adjectivelor demonstrative din seria aceasta, aceea - antepuse sau postpuse nominalului - sau a adjectivelor demonstrative din seria asta, aia - obligatoriu postpuse instituie opoziția formal/informal. Analiza cantitativă (preferințele uzului pentru elemente dintr-o serie sau alta) și calitativă (contextele preferate pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cu ecce și a celor simple Dacă lucrările normative califică termenii acesta, acela ca livrești, iar termenii ăsta, ăla peiorativi (Avram 1986: 176), selecția, în conversația spontană, a adjectivelor demonstrative din seria aceasta, aceea - antepuse sau postpuse nominalului - sau a adjectivelor demonstrative din seria asta, aia - obligatoriu postpuse instituie opoziția formal/informal. Analiza cantitativă (preferințele uzului pentru elemente dintr-o serie sau alta) și calitativă (contextele preferate pentru un uz sau altul) (vezi Nicula, în acest volum, p. ) a demonstrat clar
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Pronumele de politețe se organizează într-o clasă lexico-gramaticală coerentă și se integrează, alături de substantive de adresare (domnule, doamnă, fată, numele proprii diminutivate, numele de familie, porecle), onorifice (domnule președinte, domnule academician, majestatea sa; vezi Vasileanu, în acest volum, p.), adjective (stimate domn, iubiți ascultători, dragi prieteni), interjecții (măi, băi, bre), unor strategii discursive de negociere a imaginii publice de către interlocutori. Gradul de deferență este modelat de variabile pragmatice obiective (diferențe de statut social, grad de cunoaștere între interlocutori, diferență de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ce a crezut de cuviință). Acești termeni, considerați pedanți în lucrările normative), sunt folosiți în conversație de vorbitori cu intenția de a marca prin limbaj granițe discursive în relația cu interlocutorii. 5. CONVERTIREA TRĂSĂTURII INERENTE [+ INDEFINIT] A PRONUMELOR ȘI A ADJECTIVELOR PRONOMINALE NEHOTĂRÂTE ÎN EXPRESII DISCURSIVE ALE VAGULUI, IMPRECIZIEI, APROXIMĂRII În utilizările de bază, nehotărâtele și negativele sunt substitute indefinite ale unor nominale și/sau cuantificatori universali sau existențiali, prezentând entitățile din domeniul de discurs sub aspectul relației parte-întreg. Statistica făcută
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
care, cine, ce, cât), statisticile de aici concordă cu statistica de la relative (vezi Gheorghe, în acest volum, p. ). De asemenea, se remarcă tendința de aproximare prin exagerare cantitativă, după cum sugerează ocurențele numeroase ale lui tot și mult. În ceea ce privește pronumele și adjectivele pronominale negative, au fost înregistrate următoarele ocurențe: nimeni - 19; nimic - 56; niciunul - 3. Numărul relativ mare al negativelor, alături de numărul mare al ocurențelor lui tot, indică preferința uzului actual spre strategiile aproximării semnificației prin globalizare. Interesantă este absența din limba
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
bun! nu trebuia să mă interesez dacă există >? (IVLRA: 158). 5.2. Atenuarea expresiei Pentru a nu impune brutal o aserțiune în universul de discurs sau pentru a evita performarea directă a unui act de vorbire, interlocutorii recurg la pronume/adjective pronominale nehotărâte și negative, care atenuează potențialul agresiv al actului de vorbire prin punerea unei distanțe între vorbitor și conținutul propozițional exprimat. Ca mărci ale ezitării, nehotărâtele sunt folosite în negocierea imaginii publice a interlocutorilor: am început să am o
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
care nu le numesc din motive care adesea se întrepătrund: nu știu să le numească la momentul discursului, le consideră suficient de evidente pentru interlocutor, amplifică retoric șirul elementelor enumerate pentru persuadarea interlocutorului. Enunțul se încheie imprecis, printr-un pronume/adjectiv pronominal nehotărât sau negativ: fără titlu, fără rezumat, fără nimic (34), [articulații↓ coloană↓ tot tot tot (82), pun eu bani de la mine și: tot (182), sau telefonia mobilă <R care se va dezvolta în continuare în INTERNET în # intrarea pe
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de relație subordonatoare, funcționând simultan și ca substitute de tip nominal. Termenul cu cea mai mare frecvență în uzul actual este care (vezi Gheorghe, în acest volum, p. ). Preferința uzului este motivată de unele particularități combinatorii inerente ale acestui pronume/adjectiv pronominal: este termenul cel mai puțin marcat, deci polifuncțional și vag, în sensul că poate trimite la referenți cu orice trăsătură semantică, în timp ce cine/ce intră în opoziția [+/-uman]; poate apărea în orice ipostază sintactică, pronominală sau adjectivală, în timp ce cine
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de moment să influențeze selecția pronumelui în locul unui substantiv. 15 Un fenomen similar a avut loc în Spania, după încheierea dictaturii franchiste în 1974. 16 Au fost avute în vedere toate formele flexionare și situațiile în care nehotărâtele (pronume și adjective) apar în diverse expresii de tipul: pentru puțin, de toată jena, multă baftă etc. 17 Nu au fost inventariate ocurențele pronumelui nehotărât unul, având în vedere valorile lui multiple, uneori de graniță, care presupun interpretări contextuale de detaliu. 18 Au
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sală de dans”, „ viețuitoarele pustietății sunt îmbătate de farmecul acesta”; 8. Scoate comparațiile din text și motivați rolul acestora. 9. Argumentează faptul că în textul dat, E. Gârleanu îmbină narațiunea cu descrierea. 10. Analizează gramatical primele trei substantive însoțite de adjective din text. 11. Găsește cuvinte înrudite cu adjectivul: „ oprit". 12. Realizează o compunere despre iarnă iarnă. Utilizează și expresii întâlnite în textul dat. 13. *Sugestii de lectură: Citiți poeziile Iarna și Miezul iernii, scrise de Vasile Alecsandri. Se dă textul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
farmecul acesta”; 8. Scoate comparațiile din text și motivați rolul acestora. 9. Argumentează faptul că în textul dat, E. Gârleanu îmbină narațiunea cu descrierea. 10. Analizează gramatical primele trei substantive însoțite de adjective din text. 11. Găsește cuvinte înrudite cu adjectivul: „ oprit". 12. Realizează o compunere despre iarnă iarnă. Utilizează și expresii întâlnite în textul dat. 13. *Sugestii de lectură: Citiți poeziile Iarna și Miezul iernii, scrise de Vasile Alecsandri. Se dă textul: „Odată, la un Sfântul Vasile, ne prindem noi
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Argumentează în două- trei enunțuri că este un text narativ. 5. Găsește cât mai multe expresii în care cuvântul „a lua" să aibă sensuri diferite. 6. Selectează din text substantivele la numărul plural. 7. Scoate din text substantivele însoțite de adjective și fă analiza gramaticală a acestora. 8. Introdu în enunțuri proprii substantivele proprii din textul dat. 10.Povestește o întâmplare hazlie în care să îmbini narațiunea cu dialogul. Dă-i un titlu potrivit. *Sugestii de lectură: Citiți cartea Amintiri din
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
gramatical cuvintele subliniate. 8. Utilizează în enunțuri proprii: să-l, și-i, și-au, n-au, i-au. 9. Formulează propoziții care să conțină și: a) un substantiv propriu, un substantiv comun, semnul întrebării; b) patru substantive comune însoțite de adjective, virgula, punctul; c) linia de dialog, un substantiv propriu, un substantiv comun la numărul plural, semnul exclamării; 10. Imaginează-ți că te întâlnești cu un turc care a scăpat din mâna oștenilor lui Ștefan cel Mare. Scrie un scurt dialog
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
4.Alcătuiește enunțuri cu cuvintele: bătălie, năruit, bir, supus, hău. 5. Alcătuiește enunțuri cu sensuri diferite ale cuvântului închis. Precizează în paranteză sensul folosit. 6.Scoate din text trei substantive comune și le desparte în silabe. 7.Scoate ultimele două adjective din text. Precizează numărul acestora și substantivele pe care le determină. 8.Realizează analiza pronumelor subliniate în text. 9. Alcătuiește enunțuri în care să ai: a) un pronume personal, persoana a III-a, numărul singular; b) un substantiv comun și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
pronumelor subliniate în text. 9. Alcătuiește enunțuri în care să ai: a) un pronume personal, persoana a III-a, numărul singular; b) un substantiv comun și un pronume personal, persoana a II-a, numărul plural; c) un substantiv însoțit de adjectiv, un pronume personal, persoana I, numărul singular; 10.Imaginează-ți cum ar putea continua întâmplarea din fragmentul dat și continuă textul cu încă 12-15 rânduri. *Sugestii de lectură: Citiți în întregime basmul Făt- Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu. Se
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
greșită: Ghiocelul a răsărit sfios de sub ne-a/nea. El ne-a/nea adus bucurie în suflet. Fratii și surorile Ghiocelului s-au/sau bucurat. Vom culege viorele s-au/sau toporași. 8. Scoate din text un pronume și un adjectiv și scrie tot ce știi despre ele. 9.Formulează enunțuri în care cuvântul „ei" să aibă sensuri diferite. 10.Scrie o compunere în care să incluzi și un dialog între un copil și un ghiocel.Dă-i un titlu potrivit
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
sta degeaba, a sta pe gânduri, a sta în așteptare; 6. Alcătuiți enunțuri cu alte sensuri diferite ale cuvintelor: rod și dor. 7. Introduceți în enunțuri proprii: cel, ce-l; nea, ne-a; orice, ori ce. 8. Scrieți substantivul și adjectivul care se poate forma de la verbul ―a binecuvânta". 9. Analizați gramatical cuvintele din propoziția: Cedric a dat scrisoarea bătrânului conte. *Sugestii de lectură: Citiți în întregime romanul și veți afla cum Cedric, prin felul său de a fi, a schimbat
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
chiar și cu unele dintre cele mai timpurii manifestări de religie eurasiatică" (p. 26). Dolful are ca oponent uman pe Gheorghe, ucigătorul creștin de balaur. Este echivalat de profesorul Adrian Poruciuc mai curând cu ideea de plinătate în general, asemenea adjectivului românesc dolofan, și nu cu bolovanul sau delfinul. Deosebit de subtil și profund este interpretat de Adrian Poruciuc elementul simbolic al fundalului marin din unele colinde românești. Foarte interesante sunt paginile despre motivul mitic românesc denumit de autor "Proto-Europa". El face
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de 10 kg nu are aceeași semnificație la un subiect de 100 kg sau de 50 kg, dacă s-a produs într-o luna sau într-un an. Precizia impune verificarea tuturor numerelor, a coerenței lor în text și tabele. Adjectivele și adverbele imprecise sau inutile (examinare atentă, adesea, mult...) trebuie suprimate. Claritatea este a doua virtute a unui articol științific. Ea implică cuvinte simple și o sintaxă simplă. Ea poate fi ameliorată prin așezarea în poziție forte - la început de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]