6,618 matches
-
altora, în vederea menținerii identității proprii. Spontan sau conștient, el va selecta din potențialul relațiilor interpersonale pe acelea care îi confirmă și întrețin autoidentificarea și stima de sine. Intrarea în socializarea secundară ar coincide în general cu trecerea la pubertate și adolescență și, prin urmare, condițiilor de statut socioprofesional li se suprapun noi faze ale dezvoltării intelectuale. Are loc în speță trecerea de la gândirea concretă la cea abstractă. Acum este foarte importantă pentru tânărul în devenire legitimitatea sistemului axiologic propus, gândirea lui
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în speță trecerea de la gândirea concretă la cea abstractă. Acum este foarte importantă pentru tânărul în devenire legitimitatea sistemului axiologic propus, gândirea lui devenind din ce în ce mai mult critic-dubitativă și pretinzând argumente raționale pentru diferite practici, norme și valori. O dată cu trecerea înspre adolescență și tinerețe, personalitatea este mult mai independentă față de influențele, sugestiile din exterior. Ursula Șchiopu (1984), într-un studiu longitudinal pe elevi din clasele a V-a, a VII-a, a IX-a și a XI-a, a evidențiat o semnificativă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
așa cum am subliniat pe parcurs - funcția de principii abstracte despre dezirabil, noi considerăm că putem vorbi despre începutul conturării scării personale de valori doar o dată cu intrarea în preadolescență (în jurul vârstei de 12-13 ani), procesul frământărilor axiologice atingând apogeul spre sfârșitul adolescenței și începutul tinereții (18-20 ani), rămânând însă, în principiu, un proces deschis. Aceasta nu înseamnă că sistemul personal de valori se naște pe un teren gol. Toată socializarea și umanizarea copilului (cea primară, în speță) reprezintă și învățarea de aprecieri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și colaboratorii săi (1981) susțin că se poate vorbi de trei mari faze în evoluția indivizilor: astfel, la copiii mici, recompensele materiale directe primite în urma comportamentelor prosociale întăresc stima de sine; în copilăria mijlocie este suficientă aprobarea socială; începând cu adolescența, nu este nevoie de nici o condiționare exterioară, morala devine autonomă în termeni piagetieni, oamenii fiind capabili de conduite prosociale anonime. Simplul fapt de a ști că fac bine altora le întărește stima de sine. Desigur, totul se întâmplă făcând comparații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
viziune se consideră că: a) dispoziția de agresivitate este genetic moștenită la ființele umane; b) diferențele de vârstă și sex în intensitatea agresivității apar mai proeminent în pubertate, în sensul că fetele apar mai puțin agresive decât băieții; c) în adolescență și la începutul maturității, fetele practică mijloace de control și pedeapsă alternative agresivității cu mai mare frecvență decât băieții (Cairns, 1986, apud Geen, 1989). Pe o poziție asemănătoare se situează și M. Wilson și M. Daly (1985, apud Geen, 1989
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asupra configurației comportamentale de mai târziu, în particular ca violență, au făcut obiectul a numeroase investigații, grupate în șase mari categorii: 1) cele care au urmărit abuzul față de propriii copii; 2) comiterea de crime ca adult; 3) acte delincvenționale în adolescență; 4) comportament agresiv generalizat ca adult; 5) nivel ridicat de agresivitate în copilărie; 6) acte repetate de autoagresivitate. Metaanaliza rezultatelor și metodologiei acestor investigații indică, astfel, că ipoteza ciclului violenței - agresivitatea față de copii face ca aceștia să se comporte agresiv
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cerințe) contradictorii în mod sistematic față de copil (contradicție între părinți, în momente temporale diferite sau între verbal și nonverbal), copilul este expus la stres, nesiguranță, grave tulburări emoționale, creându-se astfel, treptat, tendința acestuia (mai ales în faza pubertății și adolescenței) de a evada (simbolic sau chiar fizic) din acel mediu. 2) Comunicarea interpersonală, grupală și mass-media. Despre primele două am amintit, urmând să le dezvoltăm ceva mai târziu; aici menționăm doar că ele interferează ca sferă și conținut. Și să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
largă de manifestări. • Prima observație notabilă este aceea că, în strânsă legătură cu identitatea de sine (vezi, pe larg, Iluț, 2001), chiar din rândul aceleiași minorități etnice, răspunsurile atitudinal-comportamentale față de identitatea etnică originară pot fi diferite. În special în perioada adolescenței și tinereții (adulte), când persoanele își formează și cristalizează identitatea de sine, este dificilă concilierea etniei de bază, originare, cu valorile și habitusurile culturii dominante în care trăiesc sau în care abia au intrat imigranții. Unii dintre adolescenți și tineri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al factorilor de personalitate la cei de mediu, și anume experiența de conformare a persoanei respective. Într-adevăr, persoanele ce au interiorizat conformarea drept o structură de răspuns corectă (au fost educate în acest mod, au preluat, în copilărie și adolescență, astfel de patternuri) au o tendință mai puternică de a dezvolta și pe viitor modalități de conformare la normele altor grupuri din care vor face parte. În mod similar, persoanele care și-au dezvoltat structuri preponderent autonome de răspuns vor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Pe o vârstă de băiat (1970), Aripa mea de soare (1975), Desculți pe cer (1976), Frumosul în piele de tigru (1983), Singurătatea de după dragoste (1985), este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. „Prințul adolescenței”, „regele peste păsări”, „prim-vicepreședintele soarelui”, „aghiotantul lui Dumnezeu” (cum se autoipostaziază ca un alt Mihai Ursachi) ia cunoștință parcă sub ochii cititorului de minunile universului, de viața oricărui regn. De un imagism viu, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic care
STEFURIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]
-
nu cred în oameni, dar am o deosebită stimă pentru porci [...] / O, frații mei! Zece sau douăzeci în România, în Europa sau în lume, / Ascultați strigătul meu, același cu al vostru, să ascultăm sufletele noastre, / Dați-mi mâna să unim adolescențele noastre [...] / Să mergem pe drumul mare, să cântăm pe marginea mării / Cântecul cel nou al lumilor noi, al vastei noastre sincerități refulate”. Sunt prezenți cu versuri Ștefan Baciu (Călătorii, Tristeți mici, Interior seral, Amintiri), Horia Ghiea (Pan, Moarte ș.a.), Teodor
STILET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289931_a_291260]
-
născuți din os domnesc trebuie să își subordoneze sentimentele intereselor țării și voinței părintești; Ana Movilă, ajunsă cneaghină în suita reginei Poloniei, femeie învățată și fermecătoare, o adevarată curteană a secolului al XVII-lea european. Destinul Siminei, evoluția ei de la adolescența petrecută în cămările domnești din Iași la maturitatea femeii lipsite de dragoste conjugală, timp trăit în casa din Pera și în palatul din Stambul, văzut ca loc al Sodomei și al Gomorei, centru al puterii și al bogăției nemăsurate, dar
STERE-CHIRACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
beneficiat de burse și specializări în Germania, Austria și Ungaria. Colaborează cu povestiri, articole și studii, traduceri la „Luminița”, „Astra”, „European Children’s Literature” (Marea Britanie), „Secolul 20”, „Neue Literatur”, „România literară”, „Universul cărții”, „22”, „Lettre internationale”. Ș. debutează la sfârșitul adolescenței, în 1971, cu povestirea pentru copii Omul de zăpadă, publicată de revista „Luminița”. Aceluiași domeniu îi sunt circumscrise prima carte de proză, Țara păpușilor (1988), și volumul Fetițele poartă rochițe roz (1995). În interval se inserează romanul de dragoste Compoziție
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
gingășie -, cartea e alcătuită din mici schițe caracterologice. Aventură la Brașov (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din București) continuă firul întâmplărilor narate în Băiat de București, cu unele reminiscențe autobiografice. Dacă anterior fusese investigat universul mirific al copilăriei, acum e urmărită adolescența. Obiceiuri brașovene, întâmplări și întrebări iscate de vârsta protagonistului ar fi putut suscita interesul lectorului dacă prozatorul nu le-ar fi înscris într-o exagerată tentă didacticistă. Ș. este și autorul a două piese de teatru nereușite: Cinstea noastră cea
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
Dimisianu, „Cubul de aer”, RL, 1969, 5; Marcel Petrișor, „Cubul de aer”, VR, 1969, 3; Mihai Minculescu, „Omul de duminică”, RL, 1974, 17; Nicolae Jianu, Al. I. Ștefănescu la 60 de ani, RL, 1975, 25; Paul Dugneanu, Un roman al adolescenței, LCF, 1976, 46; Emil Manu, „Băiat de București”. Indiferența speciilor epice, SPM, 1976, 305; Mirela Roznoveanu, „Băiat de București”. „Fratele meu, femeia”, RL, 1977, 2; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 328-346; Emil Manu, „Aventură la Brașov”, SPM, 1980, 487
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
scrieri autobiografice compuse dintr-o succesiune de capitole (povestiri) cvasiautonome, reprezintă adevărata ei realizare literară. Bine lucrate, cu umor și vervă descriptivă sau cu emoție, paginile memorialistice învie personaje (dintre care se distinge Bunica), peisaje și interioare din copilărie și adolescență. Mediul târgului de provincie sau acela al cartierului bucureștean la început de secol XX sunt surprinse cu un ochi proaspăt, atent la detaliul de epocă, în ceea ce are el savuros, pitoresc. Notația realistă face loc adesea unor „inserții poematice” (Mircea
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
noapte include tragedia unui blestem pecetluit de destin. Ana Stavri devine personajul feminin central și în Pontiful (1972), și în Drum de foc (1981). În Pontiful ea traversează, la maturitate, experiența pustiitoare a unei iubiri tot atât de iraționale precum cea din adolescență, stârnită însă de un bărbat. Asistând la conferința unui psihiatru cu faimă incipientă de taumaturg, Ana e atât de fascinată, încât dorința de a fi cu el îi mobilizează toate resursele sufletești. Puterea ei de a iubi, cumplit zdruncinată de
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
eseuri, comentarii, articole în „Viața românească”, „Luceafărul”, „Steaua” ș.a. După 1989, în „Jurnalul literar” și în „Viața românească”, i se tipăresc câteva conferințe ținute la Radio, precum și poezii din ciclul Acatiste și madrigale, datat 1941. Ajuns la credință în pragul adolescenței, așa cum mărturisea în articolul Întâlnirea cu zeul (1929), S. s-a încadrat de timpuriu în grupul „ortodoxist” al generației sale. Dar manifestărilor în această direcție li s-au adăugat, îndeosebi în intervalul 1931-1933, altele, situate într-un câmp diferit, dacă
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
unei crime politice: N. Iorga (1975), Moartea unui savant: N. Iorga (1975), Procesul unui proces (1978), O zi pentru nemurire (1984), Îngerul morții - exterminatorul dr. Mengele (1988), Oameni uitați, destine fracturate (1944-1989) (2000) -, prezentări de cazuri concrete, puse în legătură cu problemele adolescenței și ale familiei, precum Andra (1982), sau ale trecerii de la adolescență la maturitate, ca în Generația ’62 (1963), lucrări cu statut de ghiduri practice de interes psiho-pedagogic. Se adaugă o serie de scenarii radiofonice (Cazul D) sau pentru filme documentare
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
1975), Procesul unui proces (1978), O zi pentru nemurire (1984), Îngerul morții - exterminatorul dr. Mengele (1988), Oameni uitați, destine fracturate (1944-1989) (2000) -, prezentări de cazuri concrete, puse în legătură cu problemele adolescenței și ale familiei, precum Andra (1982), sau ale trecerii de la adolescență la maturitate, ca în Generația ’62 (1963), lucrări cu statut de ghiduri practice de interes psiho-pedagogic. Se adaugă o serie de scenarii radiofonice (Cazul D) sau pentru filme documentare și artistice, ultimele realizate în colaborare cu regizorii producțiilor artistice Prea
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
1962; Generația ’62, București, 1963; Triumful comandantului și alte povestiri, București, 1963; Premiera, București, [1965]; Reporter în anchetă, București, 1965; Azi, București, 1966; Vacanța sentimentelor, București, 1966; Anchetă printre minori și alte anchete, București, 1967; Dreptul la bătaie?, București, 1967; Adolescența, o primejdie?, București, 1968; Ha-ra-ba-bu-rici, București, 1968; Rămân părinții repetenți?, București, 1968; Reabilitarea unui haiduc: Pantelimon, București, 1968; Război pentru inimă, București, 1970; Vieți interzise, București, 1970; Fetele despre băieți, băieții despre fete, București, 1971; Abecedarul părinților, București, 1972; Minori
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
Moartea unui savant: N. Iorga, București, 1975; Maturitatea, o treaptă, un prag?, București, 1976; Meseria mea e viața, București,1976; 21h.22´, seism: 4 martie și după..., București, 1977; Procesul unui proces, București, 1978; Soare cu dinți, București, 1979; Planeta „Adolescență”, București, 1980; Drum de luptă, drum de pace, București, 1981; Nici cuceritori, nici cuceriți, I-III, București, 1981-1983; Andra, București, 1982; O zi pentru nemurire, București, 1984; 3 măști pentru Marte, București, 1987; Drumeț în calea lupilor (în colaborare cu
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
autobiografică se termină, într-adevăr, cu cartea a noua), sau dacă opera e împărțită altfel (de exemplu, după schema celor șapte vîrste ale omului, pe care Augustin o prezentase deja în cartea sa Explicarea Facerii, contra maniheilor: copilăria timpurie, copilăria, adolescența, tinerețea, trecerea spre bătrînețe, bătrînețea și pacea finală; această schemă, propusă de Pizzolato, are avantajul de a depăși contradicția, despre care vom vorbi imediat, dintre partea autobiografică și cea exegetică). în ansamblu, opera pare scrisă cam dezordonat, pentru că exigențele lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în ceea ce privește alcătuirea povestirii, nu corespundeau cu ale noastre, și noi am fi vrut să citim mai mult în legătură cu anumite subiecte (el însuși recunoaște adesea că a omis cîte ceva); este, poate, mai lungă decît ar fi fost nevoie secțiunea dedicată adolescenței (trei cărți), dar e cea mai originală, deoarece analiza psihologică, a sa și a persoanelor care îl înconjurau, este un unicum în literatura veche. Mai scurtă este narațiunea referitoare la anii cruciali pentru formarea intelectuală și spirituală, de la întîlnirea cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
bărbat devenit femeie este felul în care își contemplă el/ea identitatea, ca pe un fel de veșmînt neîncăpător, care trebuie ajustat, desfăcut și refăcut pentru a deveni comod și firesc. Scenariul e cumva previzibil: băiatul care încă de la vîrsta adolescenței e ispitit să cunoască feminitatea altfel decît ceilalți puști de-o seamă cu el, nu ca pe o tentație care tulbură sexualitatea în formare, ci mai curînd ca pe un eu reprimat, ascuns. Această percepere a exteriorului, lumea femininului, ca
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]