3,907 matches
-
multe, mai cu seamă oi, care formau supapa de siguranță a sistemului adoptat de mine. Ce mulțumit sunt acum aici În America, constatând că acest sistem de dijmă stă la baza agriculturii americane! Chiar aici În Illinois catedra de economie agrară ne arată cât de răspândit e sistemul de dijmă. În statul Illinois, 43% din ferme nu sunt cultivate de proprietari. Abia 1% sunt cultivate de administatori. Arendarea și dijma au contribuit la progresul agriculturii americane. E foarte important să se
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și care până la urmă trebuie să ispășească. Mă despart de fermierul meu urându-i spor la muncă. Seara ajungem la Manhattan, oraș cu 10.000 locuitori, dar cu o universitate mult apreciată. Aci vizitez facultatea de agronomie, departamentul de economie agrară, ferma facultății și o fermă particulară. În cursul dimineții vizităm facultatea, iar după masă, condus de trei asistenți vizităm fermele. Câmpia aici e ușor ondulată. Ferma facultății nu se deosebește de fermele de clasa I din New York. Aici În apropierea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ocazie a unei conversații plăcute. Facultățile, stațiunile, laboratoarele, Îți prezintă lucruri temeinic studiate, dar și Întâlnirile neașteptate cu oameni ai vieții practice au farmecul lor și-ți relevă probleme importante. Discutăm mult cu el problema rentabilității, problema prețurilor și politica agrară alui Wallace. Prin culturi cu 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 104 contract se Înțelegeu suprafețe contractate, pentru a fi reduse. Ori În Nebraska, unde ne aflăm acum, cele două culturi ce sunt reduse prin legea A
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
apropiat și ziua În care urmează să părăsim Ames și Iowa. Fundația mi-a aprobat o călătorie mai lungă spre vest, În California și Oregon, de-a lungul Pacificului. Prof. Schultz ne invită la un picnic al departamentului de economie agrară. Sunt acolo două manifertări câmpenești pe care noi nu le avem. Una mai bogată, cu mânzați și miei puși În frigare ce se rotesc deasupra unei gropi cu jăratec, organizată cu ocazia unui eveniment mai Însemnat, național sau familial de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu Hill un plan de acțiune. În primul rând ducem mașina la un garaj, pentru o mică revizuire și curățire. Mergem apoi la facultatea de agronomie, de unde Îmi voi aduna o serie de date. În momentul acela catedra de economie agrară era preocupată de prețul de cost al grâului, recolta 1936. Voi merge și eu În regiunea grâului din Oregon. Vizitez cu domnul Hill liceul local. Fac cunoștință cu profesorul de agonomie al liceului. Liceul de aici reprezenta În 1936 o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
e antialcoolică. Nu vreau să mă vadă că beau”. Singurul whisky băut În America l-am băut acolo și nu l-am găsit excelent. De la Waldport, expediez la secția de economie rurală a Institutului de crecetări agronomice lucarea mea „Politica agrară a Statelor Unite”, pentru a fi publicată. Într-o zi primesc vizita familiei Hill. Făceam o plimbare În pădurile Oregonului, pline de lacuri. Pe un munte e amenajat un frumos parc, de către armata muncii. Primesc și vizita decanului și a soției
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
părăsim San Francisco și ajungem la Berkeley. Universitatea Berkeley e situată Într-o poziție naturală splendidă. Curtea e plină de palmieri și la data aceea, În timp ce la noi e vacanță, aici e plin de studenți și studente. Departamentul de economie agrară figurează printre cele mai bune din SUA. Decanul facultății, auzind că suntem români, cheamă urgent o studentă din Ungaria și ne invită să discutăm În limba maternă. Se miră, auzind de imensa diferență ce e Între limbile noastre. Pe lângă departamentul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
printre cele mai bune din SUA. Decanul facultății, auzind că suntem români, cheamă urgent o studentă din Ungaria și ne invită să discutăm În limba maternă. Se miră, auzind de imensa diferență ce e Între limbile noastre. Pe lângă departamentul economiei agrare funcționează fundația Gianini. Comerciant bogat, Gianini a creat cu averea sa această fundație, cu rolul de a studia și a contribui la Înbunătățirea vieții economice a fermierilor din California. Fermierii Își cunosc bine meseria și orice noutăți tehnice și le
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nu ceea ce Înțelegem noi printr-un minister. Ministerul e Împărțit În direcții sau departamente. Primul peste care dau este departamentul solului, apoi cel al culturii plantelor, urmat de servicii și birouri ale chimiei, fitopatologiei și așa mai departe. Departamentul economiei agrare este condus de Mr.Black. Are În subordine mulți specialiști care strâng tot materialul economic necesar Îndrumării și apărării agriculturi. Ministerul Își rezervă problemele mari, hotărâtoare, acolo unde inițiativa locală nu mai dă rezultate. Astfel, Ministerul a intervenit cu mijloace
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
să-l iau și să mergem să depunem mașina la vama Obor. În ziua de 12 Octombrie, m-am dus la gara Ghimpați și la gara Ivănești, unde avem cele două ferme care constituiau laboratorul și seminarul meu de economie agrară. La 14 Octombrie am depus mașina la gara Obor. După două săptămîni am luat-o plătind 30.000 lei vamă. Ni s-a făcut o reducere, pentru că am dovedit că am fost cu ea la studii. Am folosit mașina Încă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
profesor cât și ca fermier. Harta SUA 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 155 Lista lucrărilor Prof. Nicolae Cornățeanu Biblioteca Academiei Române și Biblioteca Academiei de Științe agricole și silvice. 1. Importanța contabilității agricole. Legăturile ei cu politica agrară, economia națională și sociologia. București 1927. (28 p.) 2. Adaptarea Întreprinderilor agricole la condițiile economice actuale. București 1928 (12 p.) Societatea agronomilor (Congresul Agricol din 1928) 3. Agricultura și cooperația În Elveția. București 1928 (supliment la „Buletinul Agriculturii” vol. III
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
en Roumanie. București 1929 (21 p.) Extrait de „La Roumanie Agricole” publiee a l‘ ocasion du XIV-eme Congres International d‘Agriculture) 9. Oraganizarea muncii În agricultură. București 1929. (56 p.) (Uniunea Camerelor de Agricultură. Cunoștințe practice pentru agricultură.) 10. Reforma agrară și gospodăria noastră agricolă. București 1930. 330 p. Premiată la cartea românească. 11. Problema datoriilor agricole. București 1931. (55 p cutab). Extras din Analele institutului de Cercetări agronomice ale României. Vol II, 1931) 12. Tractorul și secerătoarea-treierătoarea În agricultura noastră
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
București 1935 (135 p.) Institutul de cercetări agronomice ale României. Metode, Îndrumări, rapoarte. 14. Creșterea și rentabilitatea porcilor În diferite țări și În România. București 1935. (82 p) (Institutul de cercetări agronomice ale României. Metode, Îndrumări, rapoarte, anchete.) 15. Polica agrară a Statelor Unite ale Americii de Nord. București 1936 (128 pag) (Institutul de cercetări agronomice ale României) 16. Titluri și lucrări. București 1936 (12 p.) 17. Mijloace și metode de Îndrumare a agriculturii. Raport general. București 1937. (Al XIII-le Congres Agricol. București
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
40-73 ( Extras din Analele Facultății de Agronomie București) 27. L‘organisation de l‘agriculture roumanie en temps de guerre. 61 p. (La Roumanie et la guerre) 28. Die rumanische Agrarreform unter besonderer Berucksichtigung Sibenburgens. Bukarest (Sonderbdruck aus „Sindergurgen”) 29. Economia agrară de N. Cornățeanu. F. 1, 1944-1947. 729 p. Exemplar de corectură În spalt. Curs ținut la facultatea de agronomie. 30. Bazele economice ale culturii plantelor și asolamentelor. F.1. 1957. 242 pag cu tabele (Dartilografiat). 31. Posibilități pentru reducerea prețului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
p. Și În Biblioteca Academiei de Agricultură 41. 1838: Comemorarea prof. N Filip, primul profesor de Zootehnie. O anivesare agronomică În 1974, Dosar Arhive Varia. 42. Istoricul Învățământului agricol-silvic și veterinar. (În biblioteca Academiei de agricultură) 43. Probleme de economie agrară și studiul bugetelor țărănești cu rezultate din 2776 gospodării. EDITURA ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 E-mail: editura@pimcopy.ro www.pimcopy.ro R Tipar
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Comuniștii au știut să semene zâzanie, să-și ali‑ eze fracțiuni din populație contra altora. La fel și cu reformele pe care le-au făcut după război. În fond, nu trebuie să uităm că la noi s-au făcut reforme agrare foarte reușite, reforme de distribuție a pământului de către regimurile de dinainte. Inclusiv în ’45 se făcuse iar un rând de reforme, cu totul justificate. Și administrativ trebuie să spun că le găsesc destul de reușite. V.A. : Reforma din ’45 ar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în primul rând, erau șefii de partide, pre‑ cum și circumstanța istorică nefericită că am ajuns la putere cu Partidul Democrat. SĂ fie clar că în privința anumitor reforme fundamentale - de exemplu, cea cu IAS-urile, care a blocat întreaga reformă agrară - Partidul Democrat ne-a ținut în loc. Cu domnii aceia, Triță FĂniță și Culiță TĂrâță, acești domni celebri, pe care Roman nu a fost în stare sau nu a vrut să-i împingă în afara sistemului... V.A. : N-a vrut, că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
noastre de bună guvernare, Danemarca e pe locul întâi în lume. Această mică țară e perfectă, ca să zic așa. Și este așa din secolul al XIX-lea. În secolul al XIX-lea, deja, erau în România oameni interesați de problemele agrare - România fiind o țară eminamente agrară - care studiau Danemarca. Pentru că, spre deosebire de Anglia - care a fost prima țară industrială din lume și prima țară în care s-a format o clasă mijlocie, Danemarca, deși o țară foarte rurală, în secolul al
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pe locul întâi în lume. Această mică țară e perfectă, ca să zic așa. Și este așa din secolul al XIX-lea. În secolul al XIX-lea, deja, erau în România oameni interesați de problemele agrare - România fiind o țară eminamente agrară - care studiau Danemarca. Pentru că, spre deosebire de Anglia - care a fost prima țară industrială din lume și prima țară în care s-a format o clasă mijlocie, Danemarca, deși o țară foarte rurală, în secolul al XIX-lea a făcut câteva reforme
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de M.C., „În lupta cu sifilisul” - de dr. Popescu Vulcanu, „Castelul de vânătoare din Poiana Ițcani” - de Delamunte, „Limba românească” de Victor Lazăr, reproducere din Cultura poporului. Dintre editoriale amintim titlurile: „Problema emigrării”, „Prietenii poporului”, „În urma împroprietăririi și publicarea Legii agrare pentru Bucovina”, „Ridicarea valutei”, „Legea despăgubirilor și dăunații de război”, „Prăbușirea economică a țărănimii noastre”, „Răbdarea funcționarilor administrativi”, „Grevele muncitorești și noua plasare a muncii” ș.a. Bogată era rubrica Informațiuni din care referim: „Taxe pentru celibatari. Un proiect de lege
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
permanentă luptă politică cu confrații de la Glasul Bucovinei, cărora le erau destinate articole ca acestea: „Cum prind agitațiile glasiste la țărani” de Gheorghe Moroșanu, fecior de țăran român; „Glasiștii <rectifică>”,, „Încrestările <glasului>”, „Infamiile Glasului Bucovinei”, „Campania glasistă”, „Glasismul și reforma agrară”. Erau numere de Dreptatea unde despre Glasul Bucovinei se vorbea acuzator în 4-5 articole, uneori în mai multe, lucru care nu servea unității românești. * Dreptatea din 1 ianuarie 1927 începe cu editorialul „Nădejdi noi” de Dragoș Protopopescu, alături un portret
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dr. Pavel Felea, Aurel Nichitovici, Gh. Cârlan, Sp Poliacu ș.a.. Se scriau de toate în Gazeta Poporului, dar plasarea în devălmășie a materialelor în pagină, fără o distribuire atentă a rubricilor, era greu să deosebești articolele economice și pe teme agrare de cele referitoare la acțiuni culturale. Avea Gazeta Poporului și Foița sa, după cum era moda, și se publicau materiale cu titlurile: „Expoziția națională de la Chișinău” de Vasile Gherasim, președintele Ligii Culturale Cernăuți; „Nicolae Iorga” de Virgil Cârstescu; „Arcășiile din Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Marmeliuc, G. Tofan, C. Berariu, Gr. Nandris, G. Rotică, V. Grecu ș.a., ținând seama de longevitatea ziarului. În primii ani Glasul Bucovinei a apărut ca „un organ democratic al asanării morale”, independent de partide politice, dezbătând probleme legate de reforma agrară, acordarea votului universal, iar după 1930 - un ziar al Partidului Național Liberal, cu preocupări specifice platformei acestuia. Nr.23 din 11 decembrie 1918 are în pagină telegrama domnului Iancu Flondor către domnul Iuliu Maniu, președintele consiliului regent al românilor din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
A. Morariu. A. Procopovici semna „De la Unirea Ardealului cu România” - un fel de note de drum spre ... Alba-Iulia; V. Șesan, profesor de drept canonic la Universitatea din Cernăuți „Reorganizarea bisericii din România Mare.: I. Brădățean - „Către învățători”; George Tofan - „Reforma agrară în România și Basarabia”; V.Vitencu - „Din moștenirea Austriei - funcționarii”; dr. E. Botezat - „Problema democrației naturale”; V. Morariu - „Să reînviem cabinetele de lectură”; Const. Berariu - „Francul și coroana”; D. Marmeliuc - „Țărănimea”; Sextil Pușcariu în numărul 495 /3/16 ianuarie semna
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
patrimoniu de bogăție al sufletului acestui popor, să rămână în afară de politică, nu însă neglijânduși datoria cetățenească, care-i obligă la un sever control și supraveghere a faptelor politicienilor” - completează Eugen Liteanu în tableta sa „Comentariu” Tribuna independentă publică: „Problema reformei agrare în Bucovina” de C. Loghin; „Sufletul românesc al moldovenilor basarabeni”, amintiri de Ovid Țopa, „Tribuna informativă” de Emil Cososchi, „Deschiderea stagiunii Teatrului Național cu „Înșiră-te Mărgărite” de Victor Eftimiu etc. Se publică în genuri și rubrici diverse: Spectacolele zilei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]