6,939 matches
-
să ne depășim temerile și să îndrăznim să ne avântăm către necunoscut. Un necunoscut care ne agresează în vis ar putea semnifica foarte bine rezistența la schimbare. Pentru a preciza originea pericolului, trebuie să stabilim care sunt agenții agresori, natura agresiunii și modalitățile acesteia de acțiune. Agresorii pot fi cunoscuți sau necunoscuți. Dacă sunt identificabili în vis, aceasta înseamnă că periculozitatea situației este deja parțial recunoscută (vezi cuvintele corespunzătoare; de exemplu: tată, monstru, demon, vampir, lup etc.). Dacă este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
adaugă acestei interpretări o dimensiune violentă și brutală, precum și o posibilitate ca o miză foarte importantă să fie pusă în pericol. Violul poate face parte din categoria viselor erotice (vezi Sexualitate), atunci când provoacă o excitație sexuală. Dacă se manifestă ca agresiune brutală și sălbatică, simbolizează constrângerea pe care o suportă cel care visează. Este forțat să fie ceea ce nu este, să facă ceea ce nu vrea. Violul este prin excelență expresia absenței consimțământului, dar și a absenței dorinței, așadar supunere totală. Violul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
forța sa interioară este pusă la încercare. Trebuie să își arate determinarea, capacitatea de a «primi lovituri». Loviturile de palmă peste față reprezintă jignirile și umilințele. În acest caz, e vorba mai puțin de violență, de brutalitate sau de duritatea agresiunii, cât mai ales de orgoliul subiectului. Dacă este lovit, înseamnă că este foarte dezamăgit de el însuși sau de ceilalți, că și-a supraestimat forța sa sau pe a celorlalți. Asasinul este agresorul cel mai înfricoșător. Însă rareori se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
prezente în vis decât pentru a exprima intensitatea temerilor sau a dorințelor persoanei. Temerile o sugrumă sau dorințele o sufocă. Este necesar ca acestea să fie exprimate sau să se găsească soluții concrete de rezervare a situației. În visul de agresiune, subiectul se poate simți spionat, supravegheat sau urmărit. Pericolul este încă departe sau latent, dar se apropie. Scenariul simbolizează lipsa de libertate impusă de subiect sau de alții. Poate indica și faptul că nu are liniște interioară. Ochiul ce o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fund constituind pentru unii o puternică forță erogenă. Pușcă, pistol Totul depinde de cine ține arma. Dacă cel ce visează este țintit, pușca sau pistolul reprezintă amenințarea ce planează asupra lui. Este supus unor presiuni, este redus la neputință (vezi Agresiune). În schimb, dacă el este cel care ține revolverul, visul evocă faptul că alegerile ori atitudinile sale pot fi interpretate ca agresive de către cei din jur. Ceea ce nu înseamnă că trebuie să-și revizuiască atitudinea, ci mai degrabă că este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
urmare, visul vorbește adesea, în funcție de scenariu, de potrivire sau de nepotrivire între sus și jos, între dorință și realitate. Astfel, gâtul este revelator pentru buna sau proasta comunicare între lumea exterioară și lumea interioară. Gâtuirea și sufocarea exprimă angoasele (vezi Agresiune), tensiunile și amenințările extreme («a fi luat de gât», «cu cuțitul la beregată»), dar și tentativele de împiedicare subiectul să se exprime. Dinte În abordarea simbolică, dinții, la fel ca părul, conțin energie și asigură forța individului. De aici ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
inconștientul. La fel ca vântul, aerul poate simboliza iluzia sau lipsa de conținut. Numeroase expresii ilustrează sterilitatea potențială a aerului: «cuvinte ce plutesc în aer», «a avea aerul că», «a-și da aere». Sânge Pentru că însoțește scenele de violență, de agresiune sau accidentele, sângele are, în vis, un caracter înspăimântător. Totuși, constituie un simbol pozitiv, de viață și de forță. Peste tot în lume este considerat ca sprijin pentru suflet. Prin urmare, curgerea sa, ieșirea sa din corp echivalează cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
atunci când analizele permite ridicarea interdicțiilor. În orice caz, frica dă intensitate visului și mesajului acestuia. În munca sa de interpretare, subiectul trebuie să înțeleagă ce îl înspăimântă, care este natura endogenă sau exogenă a pericolului și simbolismul agenților agresori. Vezi Agresiune. Plăcere Plăcerea este simțită fie fizic, fie sub forma unor senzații agreabile și pozitive. În expresia ei fizică, este adesea corolarul viselor erotice, putând merge până la orgasm. În celelalte cazuri, însoțește eliberarea celui ce visează. Are un rol de compensare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sălii profeții grozave, fugea întunecat de o justă mânie, în aplauzele ropotitoare ale auditoriului” (G. Călinescu, 1941, pp. 544-545). 6.5. Interviul Îndemnat să explice puținătatea interviurilor acordate de-a lungul vieții, Roland Barthes definea interviul de presă ca fiind „agresiunea omului de către om”. În stilul său lapidar și inteligent, cunoscutul textualist punea degetul pe rană. Nimeni nu acceptă să-i pătrunzi cu ușurință în intimitatea gândurilor, a sentimentelor și a amintirilor de tot felul. Pentru ca acest lucru să fie posibil
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prin afirmații rupte din context sau prin înlocuirea întrebărilor. Concluzii Fructificați pentru chapeau prima impresie pe care o lasă interlocutorul: cum este îmbrăcat, cum zâmbește, ce fel de om pare etc. Asigurați de la început un bun climat de discuție - nici agresiune, nici servilism. Evitați comentariile. Opinia voastră nu contează prea mult. Ea poate chiar să deturneze discuția. Adaptați-vă. Dacă interlocutorul e rechin politic, puneți o întrebare dură și precisă. O bună întrebare de relansare este: „Povestiți-mi cum... De ce?”. Dacă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lumea acestei minorități sexuale. Ca și în cazul altor anchete, investigația de fapt divers trebuie să scoată la lumină un aspect nebănuit al întâmplării de la care pleacă. Dacă niște țigani prinși la furat lemne dau în judecată pe pădurari pentru agresiune și privare de libertate, miza anchetei se va muta pe o problemă juridică mai puțin cunoscută: legitima apărare și felul în care legea apără proprietatea de stat. Dinamică și atentă la cele mai mici detalii, ancheta de acest tip are
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și programe sunt formulate și realizate (Smoke, 1987, p. 301). Securitatea națională are Înțelesul general de Încredere a poporului că statul are capacitatea de a preveni folosirea forței de către adversarii săi sau Încrederea că Îi poate apăra În cazul unei agresiuni. Se poate deduce că există două dimensiuni ale conceptului de securitate națională: una obiectivă, de existență fizică a unor amenințări, iar cealaltă, subiectivă, referitoare la atitudinea și percepția majorității cetățenilor. Pornind de la observațiile de mai sus și, sub influența Școlii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Trupelor de Uscat (și viitor șef al Statului-Major General), estima, Într-o revistă de specialitate a MApN, că „...prin mecanismele de ordin financiar-bancar avute la dispoziție de către Marile Puteri, aceasta (Alianța Nord-Atlantică - n.n.) se prezintă ca o formă principală de agresiune a unui stat asupra altuia sau a unui grup de state, prin organisme specifice (FMI, BIRD, BERD etc.), asupra altora” (Popescu, 2000, pp. 12-14). Așadar, securitatea națională este un concept mult mai complex decât apărarea granițelor prin mijloace militare, dar
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
noului concept, capacitatea de a acționa efectiv ca o alianță ar trebui să fie menținută, Însă organizația ar trebui să se concentreze În primul rând asupra riscurilor neconvenționale. Este mai puțin probabil ca riscurile securității aliate să rezulte dintr-o agresiune calculată Împotriva aliaților. Mai degrabă, acestea sunt consecințele adverse ale instabilităților ce pot izbucni din probleme sociale, economice și politice profunde, incluzând rivalitățile etnice și disputele teritoriale cu care se confruntă mai multe state din Europa Centrală și de Est
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
amenințări la adresa statului român și confirmă lipsa unor amenințări clasice, convenționale la adresa României. Potrivit SSN din 2001, printre principalele amenințări la adresa României se numără: terorismul, vulnerabilitatea sistemelor de transport la atentatele teoriste, accesarea sistemelor de informații confidențiale, afectarea imaginii țării, agresiunea economico-financiară, provocarea deliberată de catastrofe ecologice etc. Factorii de risc cu impact estimat major țin de principiul proximității și se referă la posibile decalaje intervenite În procesul de democratizare de la nivel regional (Strategia de Securitate Națională a României, 2001, pp.
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Însă dificil de pus În practică. Din punct de vedere instituțional, În lipsa unor definiții juridice universal acceptate, Consiliul de Securitate este cel care, actualmente, trebuie să identifice cazurile de amenințare Împotriva păcii, de Încălcări ale păcii și de acte de agresiune, precum și să decidă ce acțiuni se impun (Carta Națiunilor Unite, art. 39). Recursul la forță trebuie să fie, desigur, ultimul mijloc pentru a restabili pacea; de aceea, Consiliul dispune și de alte instrumente pentru a preveni escaladarea unor tensiuni sau
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Încercat să rezolve fiecare caz În parte, evitând calificarea unor acte drept genocide, de pildă. Aceasta s-a Întâmplat și datorită faptului că nu s-a putut ajunge la definiții universal acceptate cu privire la unii termeni. De altfel, definirea Însăși a agresiunii a Împiedicat timp de mai mulți ani Comisia de Drept Internațional să avanseze În formularea unui set uniform de ofense Împotriva păcii și securității internaționale (ONU: Comisia de Drept Internațional,1957, cap. VII, § 54-59; ONU: Adunarea Generală, 1957). Totuși, În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În 1998 a fost semnat la Roma statutul prin care a fost Înființată Curtea Penală Internaționalăxe "Curtea Penală Internațională" (cunoscută și drept Tribunalul Penal Internațional)1 cu atribuții În judecarea cazurilor de genocid, crime de război, crime Împotriva umanității și agresiune (ONU: Curtea Penală Internațională, 1998, art. 5). Acesta a generat numeroase controverse, unele guverne, printre care cele ale SUA, Federației Ruse și Chinei, refuzând să participe la tratat. În consecință, cetățenii acestor state nu pot fi judecați de Curtea Penală
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
instituise principiul non-intervenției. Pentru aceasta foloseau argumentul „războiului just”, reflectat În primul rând prin practica de a interveni pe teritoriul unui stat după ce s-ar fi obținut chiar solicitarea acestuia, de pildă Împotriva unei mișcări revoluționare interne sau a unei agresiuni externe (Ruiz-Giménez, 2005). De asemenea, ambele superputeri au elaborat doctrine proprii pentru a-și justifica intervențiile În sferele lor de influență - doctrina Brejnev pentru a sprijini socialismul, respectiv doctrina Reagan pentru a apăra „lumea liberă” și a limita dezvoltarea comunismului
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În astfel de confruntări, actorii implicați nu sunt legal constrânși să respecte normele internaționale de desfășurare a războaielor, grupările combatante definind frecvent regulile interacțiunii cu adversarii potrivit propriilor interpretări ale convențiilor legale. În multe dintre conflictele contemporane, civilii sunt ținta agresiunilor și drepturile fundamentale sunt frecvent Încălcate. În plus, intensitatea tensiunilor etnice și a urii rasiale, religioase sau culturale au generat numeroase acțiuni de purificare etnică, așa cum s-a Întâmplat de pildă În Bosnia, Cambodgiaxe "Cambodgia" și Rwandaxe "Rwanda" (Rasmussen, 1997
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
au fost supuse unor noi sancțiuni, iar embargourile privind comerțul și armele au rămas În vigoare. La presiunile CE, ONU a trimis forțe de protecție În Croațiaxe "Croația", Bosnia și Macedonia, intenționând ca prin prezența trupelor internaționale să fie diminuate agresiunile de natură naționalistă. În plus, scopul umanitar al operațiunilor urma să sporească respectul pentru misiunile ONU. Totuși, mandatul Îngăduia trupelor să folosească forța exclusiv pentru „auto-apărare”, ceea ce făcea ca aceste misiuni să fie incapababile să ofere protecție reală, cu atât
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Princeton. PNUD (1994), New dimensions of human security, UNDP Human Development Reports, New York (http://hdr.undp.org/reports/global/1994/en/). Popper, Karl (1956), Realism and the aim of science, Routledge, Londra. Popescu, Mihail (2000), „Tendințe actuale de trecere de la agresiuni militare clasice la agresiuni neconvenționale”, INFOCOM, Statul-Major General, București. Ramet, Sabrina P. (2005), Thinking about Yugoslavia: Scholarly Debates about the Yugoslav Breakup and the Wars in Yugoslavia, Cambridge University Press, Cambridge. Rapoport, Anatol (1989), The Origins of Violence: Approaches to
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
dimensions of human security, UNDP Human Development Reports, New York (http://hdr.undp.org/reports/global/1994/en/). Popper, Karl (1956), Realism and the aim of science, Routledge, Londra. Popescu, Mihail (2000), „Tendințe actuale de trecere de la agresiuni militare clasice la agresiuni neconvenționale”, INFOCOM, Statul-Major General, București. Ramet, Sabrina P. (2005), Thinking about Yugoslavia: Scholarly Debates about the Yugoslav Breakup and the Wars in Yugoslavia, Cambridge University Press, Cambridge. Rapoport, Anatol (1989), The Origins of Violence: Approaches to the Study of Conflict
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
morale individuale sau colective, la simbolurile care constituie reperele morale, spirituale, culturale, sufletești ale unei persoane, familii, națiuni etc. Tot ceea ce aduce atingere acestor simboluri sau valori este resimțit de către individ sau de grupul de indivizi ca o ofensă, o agresiune, ca o violare frustrantă, față de care conștiința mea morală, individuală sau colectivă, Îmi ordonă să protestez; mă Îndeamnă să răspund la actele de violare morală sau de violență fizică În același mod. Acest tip de confruntare sau de conflict are
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sa au fost în timpul săvârșirii omorului și în primii doi ani de detenție. Nu a adoptat nici o strategie de a controla, de a pune capăt și de a scăpa de violență: „Nu avea nici un rost, eu eram cea care provoca agresiunea”. Nu se culpabilizează pentru fapta comisă. Vorbește cu o oarecare bravadă despre omorârea fratelui. În schimb, inculpata se autocompătimește, și-l compătimește pe frate: „...nu am știut să trăiesc..., am fost o proastă..., aici am învățat să trăiesc. Aici în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]