2,596 matches
-
600,00 59,02 Ene Nicolae ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 574 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 19/1 8.700,00 2.457,08 S.C. UNIVERSAL GRUP SRL. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 575 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 754/1 6.356,00 1.362,90 Mihăilescu Bogdan Pompiliu Mihăilescu Alexandrina ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 576 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1198/1 6.550,00 52,11 Mușat Gheorghe Mușat Adriana- Lăcrămioara ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 577 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1648/1 6.260,00 38,17 Matei Florin ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 578 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1810/ 1 2.500
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189447_a_190776]
-
1 6.550,00 52,11 Mușat Gheorghe Mușat Adriana- Lăcrămioara ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 577 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1648/1 6.260,00 38,17 Matei Florin ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 578 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1810/ 1 2.500,00 19,98 Boloș Steliana Anghel �� Alexandrina Păuna Nicolae ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 579 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1633/1 7.455,00 222,37 S.C. TREI G.-EXPORT S.R.L. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 580 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1809/1 6.300,00 790,87 Aricisteanu Elenă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 581 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1811/1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189447_a_190776]
-
din Serviciul Cercetare-Editare al C.N.S.A.S. care ne-au sprijinit și încurajat pe parcursul realizării volumului, precum și domnului dr. Marcel Popa, care ne-a atras atenția asupra unor erori minore din cadrul studiului introductiv. Nu în ultimul rând, editorii mulțumesc doamnei dr. Alexandrina Ioniță, directorul Casei Editoriale Demiurg, pentru încrederea pe care ne-a acordat-o prin decizia de editare a cărții, și echipei sale, al cărei profesionalism este reflectat în paginile de față. Editorii DOCUMENTE 1. 1948 ianuarie - Plan de muncă al
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
24. WALD HEINRICH, născut la 31.10.1920, fiul lui Adolf și Ana Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente, susține teze contrare marxismului 25. GEORGESCU VLAD, născut la 29.10.1937, fiul lui Vlad și Alexandrina Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie Manifestări ostile prezente; relații suspecte cu cetățeni străini, intenții de evaziune. 26. VETIȘANU VASILE, născut la 29.04.1935, fiul lui Natural și Eugenia Cercetător științific la Institutul de etnologie și dialectologie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Cu toate c] P]rinții nu erau gânditori speculativi, ei au introdus în etică lor teist] noțiuni de o important] considerabil] care apar în toat] filosofia medieval] și a Renașterii. Prima dintre aceste noțiuni, care apare în scrierile lui Clement Alexandrinul (150-215) și în cele ale autorilor care i-au succedat, este aceea c], prin utilizarea rațiunii naturale, unii dintre filosofii Antichit]ții au ajuns la concluzii cu privire la modul de viat] potrivit ființelor umane, care coincideau cu p]rți ale înv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comună Topolog, județul Tulcea 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 437 Basno Gheorghe Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 438 Pătrașcu Marioara București, Calea Griviței nr. 158, 5 sc. B, ap. 63, sector 1 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 439 Sotir Zoe București, Str. Curtișoara nr. 27, sector 1 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 440 Ioniță Alexandrina București, B-dul Magheru nr. 29A, bl. 1, 5 sc. 1, etj. 8, ap. 54, sector 1 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 441 Nicolau Niculina București, Str. Tribunei nr. 26, sector 1 6 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 442 Ursaru Vasilica București, Calea Griviței nr. 131, ap. 6, sector 1 6 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 443
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
Str. Nuvelei nr. 98, sector 1 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 488 Stănescu Daniela București, Str. Șoimului nr. 2, sector 1 6 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 489 Olteanu Lidia București, Str. Mircea Vulcănescu nr. 10, ap. 1A, sector 1 7 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── București, Str. Teiul Doamnei nr. 100, 490 Ionescu Alexandrina bl. 1, sc. 1, ap. 6, sector 2 5 ────────���─────────────────────────────────────────────────────────────────────── 491 Stancu Maria București, Str. Silvia nr. 18, sector 2 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── București, Aleea Pantelimon nr. 14, 492 Pârvu Mariana bl. B4, sc. A, ap. 34, sector 2 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 493 Popescu Maria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
distincție netă între muzica păgână, adică muzica existentă înainte de apariția creștinismului, și noua muzică creștină, „cântecul nou”, instrument de mântuire. Discriminarea valorică între cele două muzici nu constă în caracterul formal, ci în conținutul textual - și, deci, ideologic - divers. Clement Alexandrinul (150-217 d.Cr.), în Protrettico ai Greci, afirmă că miturile antice sunt înșelătoare iar muzica, prin intermediul căreia se exprimă, duce la pierzare. „După părerea mea, Orfeu, la fel ca și cantorul din Tebe și Metimnia, nu sunt demni de numele de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
contact cu adevărata și autentica viață, acum trăiesc numai ascultând cântecul nou. Acest cântec este cel care a compus întreaga creație într-o ordine melodioasă și a pus de acord elementele discordante, întreg universul fiind în armonie cu el”. Clement Alexandrinul și alți părinți ai bisericii atribuie muzicii aceleași puteri pe care le atribuiau și pitagoreicii. Efectele pe care anticii le atribuiau cântecului lui Orfeu, acum, în noua lume creștină, sunt atribuite cântărețului biblic David. Această perspectivă metafizică-pitagoreică provoacă la alți
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Acest Protocol, împreună cu legea s-a votat de Senat în ședința de la 15 martie 1929, și s-a adoptat cu unanimitate de șaptezeci de voturi. Vicepreședinte: Romul Boilă Secretar: Remus Agliceriu Relațiile româno-sovietice..., p. 278-281. (trad. din limba franceză de Alexandrina Ioniță) Convenția de definire a agresiunii* 3 iulie 1933, Londra Majestatea Sa Regele României, Majestatea Sa Regele Afganistanului, Președintele Republicii Estoniei, Președintele Republicii Letoniei; Majestatea Sa Imperială Șahul Persiei, Președintele Republicii Polone, Președintele Republicii Turce; Comitetul Central Executiv al Uniunii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
concurente vestitelor universități păgâne, care au avut mai întâi rolul de a pregăti pe cei ce se botezau, iar mai târziu au devenit centre de înaltă cultură teologică. Vom prezenta, pe scurt, cum era privită educația la Sfinții Părinți : Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur și Fericitul Augustin. 2.1.1. Educația religioasă în „Pedagogul” lui Clement Alexandrinul Format într-un climat de erudiție și efervescență spirituală, propriu Școlii din Alexandria, Clement Alexandrinul<footnote id="21">Clement Alexandrinul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
târziu au devenit centre de înaltă cultură teologică. Vom prezenta, pe scurt, cum era privită educația la Sfinții Părinți : Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur și Fericitul Augustin. 2.1.1. Educația religioasă în „Pedagogul” lui Clement Alexandrinul Format într-un climat de erudiție și efervescență spirituală, propriu Școlii din Alexandria, Clement Alexandrinul<footnote id="21">Clement Alexandrinul (150 - 215 d.Hr.) s-a format la școala din Alexandria, la confluența culturilor greacă, latină și ebraică. După moartea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
educația la Sfinții Părinți : Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur și Fericitul Augustin. 2.1.1. Educația religioasă în „Pedagogul” lui Clement Alexandrinul Format într-un climat de erudiție și efervescență spirituală, propriu Școlii din Alexandria, Clement Alexandrinul<footnote id="21">Clement Alexandrinul (150 - 215 d.Hr.) s-a format la școala din Alexandria, la confluența culturilor greacă, latină și ebraică. După moartea dacsălului său, Pantainos, adevenit chiar conducătorul acestei școli. Din bogata sa operă reținem următoarele: Protreptikos
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Alexandrinul, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur și Fericitul Augustin. 2.1.1. Educația religioasă în „Pedagogul” lui Clement Alexandrinul Format într-un climat de erudiție și efervescență spirituală, propriu Școlii din Alexandria, Clement Alexandrinul<footnote id="21">Clement Alexandrinul (150 - 215 d.Hr.) s-a format la școala din Alexandria, la confluența culturilor greacă, latină și ebraică. După moartea dacsălului său, Pantainos, adevenit chiar conducătorul acestei școli. Din bogata sa operă reținem următoarele: Protreptikos, Paidagogus, Stromata<footnote>consideră învățătura
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sa operă reținem următoarele: Protreptikos, Paidagogus, Stromata<footnote>consideră învățătura ca fiind indispensabilă mântuirii, deoarece prin intermediul ei putem dobândi știința lucrurilor dumnezeiești și lumești, prin ea putem accede la înțelepciune și dobândi priceperea premergătoare faptei. În domeniul moralei, Sfântul Clement Alexandrinul opune caracterului practic al comportamentelor etice, promovat de filosofii greci, principiul universalității moralei creștine. Identificând în bună măsură credința cu înțelepciunea, el a ajuns să considere că aceasta de pe urmă este necesară pentru atingerea idealului perfecțiunii umane în lumea pământeană
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pacticarea consecventă a virtuții. Această concepție a stat la baza viziunii pe care Sf. Clement Aleandrinul a avut-o asupra educației. În scrierea Pedagogul, prima lucrare sistematică de pedagogie creștină, din care s-a alimentat o întreagă tradiție, Sfântul Clement Alexandrinul consideră că idealul educativ rezidă în punerea de acord a voinței umane cu cea divină, dobândirea virtuții inspirate de modelul suprem reprezentat de Hristos, mântuirea sufletului prin credință și educație. Realizarea lui nu poate fi posibilă decât prin parcurgerea a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Acesta, Sfântul Clement scrie: „ ...întâi ca să ne vindece patimile noastre, apoi să ne conducă la Învățător, ca să ne pregătească sufletul curat și propriu pentru dobândirea cunoștinței și să-l facă în stare să primescă revelația Cuvântului”<footnote id="22">Clement Alexandrinul, “Pedagogul”, în Scrieri, partea întâi, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1982, p. 167<footnote>. Cuvântul lui Dumnezeu este sinonim cu „Pedagogul”, deoarece se îngrijește de educațuia oamenilor în adevăratul înțeles al cuvântului și nu de simpla lor instruire profană: „...scopul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
înțeles al cuvântului și nu de simpla lor instruire profană: „...scopul Lui este de a face sufletul mai bun, nu de a-l învăța; de a da sfat pentru o viață înțeleaptă, nu pentru o viață dedicată științei”, scrie Clement Alexandrinul<footnote id="23">Ibidem, p. 167<footnote>. El își mai dă numele de păstor: „Eu sunt un bun păstor”; se face comparație între Pedagog și păstori care-și conduc turmele, căci Pedagogul îi conduce cu solicitudine pe copii. Cum procedeză
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
omului; prima se dobândește prin eliberarea de patimi, cea de-a doua prin învățătură. Scopul ultim al fiecărui om este tămăduirea sufleteacă, căci ea vine în întâmpinarea dorinței de mântuire într-o lume viitoare. Educația creștină, în concepția Sfântului Clement Alexandrinul, pornește de la ideea că omul a căzut în păcatul originar, motiv pentru care este necesară o puternică disciplină, nu impusă din exterior, ci bazată pe înțelegerea și voința copilului, disciplină care se manifestă în respectarea poruncilor divine și detașarea de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de predat, cum ar fi de pildă, perceptele. Cât despre pedagogia lui Dumnezeu, „aceasta este indicarea căii drepte a adevărului în vederea contemplării lui Dumnezeu, indicația unei conduite printr-o perseverență eternă”<footnote id="25">Ibidem, p. 207<footnote>. Sfântul Clement Alexandrinul arată că frumusețea autentică ține mai mult de partea lăuntrică a lucrurilor, în cazul omului, frumusețea rezidă în chipul lui Dumnezeu în om care și sporește frumusețea prin apropierea în asemănarea cu Dumnezeu, prin mântuire. Este indicată baia, mai ales
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
idei se întâlnesc în forma cea mai desăvârșită este Sfânta Liturghie - încununare a pedagoiei creștine, ca doctrină și lucrare în lume. 2.1.4. Importanța educației în opera Fericitului Augustin În plan pedagogic, Augustin a continuat tradiția Sfinților Părinți: Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, punând în evidență importanța filosofei grecești pentru înțelegerea credinței creștine.El afirmă că toate eforturile depuse de gânditorii păgâni nu își găsesc împlinirea decât în ideea creștină de grație divină și că educația păgână trebuie considerată ca
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
1920, 3790; [Informații biobibliografice], DCL, II, 50, 373-375; M. G. Constantinescu, „Aripi albe”, U, 1933, 39; Paul I. Papadopol, „Aripi albe”, „Linia nouă”, 1933, 6; Cridim (Cristea N. Dimitrescu), în A. C. Calotescu-Neicu, N. Crevedia, Antologia epigramei românești, București, 1933, 105-108; Alexandrina Mititelu, Traduceri românești din Leopardi, SI, 1936, 158-159; Călinescu, Ist. lit. (1941), 576, 913; Manu, Reviste, 73-74, 165-166; Claudia Millian, Cartea mea de aduceri aminte, îngr. și pref. Mihai Gafița, București, 1973, 26-32, 154-162, 166, 240-245; Cridim (Cristea N. Dimitrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
taina credinței în cuget curat” (I Timotei 3, 19) și să o mărturisească cu îndrăzneală. 10 Ioan Rămureanu, Milan Șesan, Teodor Bodogae, op. cit., p. 245. 9 „Cred...” „Iar credința este o putere a lui Dumnezeu, pentru că este tăria adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. XI, 48.4., în PSB, vol. 5, p. 139) „Credința este tărie spre mântuire și putere spre viață veșnică”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. XII, 53.5., în PSB, vol. 5
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Iar credința este o putere a lui Dumnezeu, pentru că este tăria adevărului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. XI, 48.4., în PSB, vol. 5, p. 139) „Credința este tărie spre mântuire și putere spre viață veșnică”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. XII, 53.5., în PSB, vol. 5, p. 141) „Credința înseamnă a cunoaște pe Dumnezeu Cel Unul prin fire și a-L mărturisi sincer și cu adevărat”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, cap. 2, în Filocalia..., vol. II, p. 25) „Sfârșitul credinței în Dumnezeu este veșnica odihnă în Dumnezeu; și astfel sfârșitul nostru este început al veșniciei”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. XIII, 102.2., în PSB, vol. 4, p. 225) „Credeți și primiți ca plată mântuirea! (...) Cel care caută pe Dumnezeu lucrează la propria sa mântuire. Ai găsit pe Dumnezeu, ai viață!”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]