5,281 matches
-
istoricizantă: „pentru ca urmașii voștri să știe că i-am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în corturi după ce i-am scos din țara Egiptului”. În acest context, tocmai referința la exod trezește suspiciunea: după cum au notat și alți cercetători, aluzia la pustiu nu ne face să ne gândim la acoperișul făcut din ramuri, ci mai degrabă la cortul nomadului sau al seminomadului pentru care, spre deosebire de primul, este o adevărată locuință. Acest fapt confirmă presupunerea că obiceiul de a ridica „colibe
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fapt confirmă presupunerea că obiceiul de a ridica „colibe” e caracteristic mai degrabă într-un mediu cu specific agricol, astfel că sărbătoarea se aseamănă cu cea descrisă în Jud 9 și 21, fiind o sărbătoare a culesului viilor. c) Deci, aluzia la pustiu vrea să justifice doar forma exterioară a celebrării, mutând-o din contextul originar, considerat reprobabil, în istoria sacră. Același fenomen al reîntoarcerii la timpul vieții în cort se verifică și în cultul samaritanilor care, pentru a celebra Paștele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
au asociat termenul „cort”, în ebraică ’ōhel, căruia Os 12,10 îi dă un sens escatologic, cu celebrarea sărbătorii în chestiune; însă, în acest text de orientare escatologică ce poartă amprenta redactării Dtr a cărților lui Osea și Ieremia, lipsește aluzia la această sărbătoare prin evocarea reîntoarcerii la origini, adică la pustiu și la timpurile primordiale; în afară de aceasta demonstrează mai curând că în epoca redactării textului era clară deosebirea dintre „corturi” și „colibe”. f) Așadar, e dificil de explicat legătura dintre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
origine cananeeană, considerat drept cel oficial, calculat după fazele lunii și ciclul agricol. Unii comentatori au observat, pe bună dreptate, că e cel puțin bizar că, în ciuda atestării în tradiția iudaică, confirmată de popoarele limitrofe, în Biblia ebraică lipsește orice aluzie la faptul că prima zi a lunii a șaptea ar fi fost ziua de Anul Nou; dimpotrivă, conform Ex 23 și 34, această zi n-ar cădea în prima zi a lunii a șaptea, ci spre ziua de 15 a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
capului „țapului ispășitor” trimis în pustiu și destinat lui ‘ăză’zēl, un demon care în iudaismul mijociu va fi identificat cu unul dintre îngerii decăzuți, aceasta fiind o temă absentă în Biblia ebraică. c) În primele două rituri se face aluzie la templul din Ierusalim prin intermediul „cortului întâlnirii”, pe baza Lev 10,21 ș.u.; 26 (cf. 23,40 ș.u.); e posibil ca, încă dintr-o perioadă antică, aceste rituri să fi fost celebrate în cadrul sărbătorilor de toamnă. Deci, în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
20,8 și Dt 5,12, norma este identică în privința conținutului esențial, dar este extinsă cazuistic, incluzând aproape toate posibilitățile imaginabile într-o societate cu un fundal agricol. Motivațiile propuse de cele două texte sunt însă diferite: Ex 20 face aluzie la creație, la sfârșitul căreia, după cum afirmă Gen 2,2 (tradiția „sacerdotală”) Dumnezeu s-a odihnit; Dt 5 face însă trimitere la sclavia din Egipt și introduce ca motivație o considerație umanitară. Totuși, în cele două cazuri, motivațiile sunt secundare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
zi. Sărbătoarea este atestată în epoca preexilică în 1Sam 20,5 ș.u.; 2Reg 4,23 și Ps 81,4 în care, după cum am văzut, apare ca termen paralel al „lunii pline” (ebr. kése’); probabil și Dt 16,1 face aluzie la luna nouă, dar mențiunea se poate referi și la toată luna ’ăbîb. Termenul ḥṓdeš apare și în Am 8,5 ș.u. și Is 1,13 unde este paralel cu sâmbăta; el apare și în Os 5,7 dar
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
biblică, rădăcina šăbat înseamnă „a înceta [un lucru]”, „a termina [ceva]”, „a dispărea” și mai târziu a luat sensul tehnic de „a celebra [sâmbăta]”; același lucru e valabil și pentru šăbbat (Haag 1993). Prima accepție apare în Gen 8,22 (aluzia la potop) și în alte șapte cazuri, dar în alte texte e dificil de stabilit care este semnificația reală; în caz de dubiu e mereu mai prudent să traducem într-o manieră mai generică. Cu semnificația de „a înceta [un
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și cea israelită, sunt complet diferite - sau, după cum ni se pare mai plauzibil, era o zi, deși nefastă, în care munca totuși nu înceta, în acest caz lipsind paralelismul formal cu sâmbăta biblică. În Biblia ebraică lipsește cea mai mică aluzie la faptul că sâmbăta ar putea fi o zi nefastă, chiar și dacă am elimina din religia yahwistă toate valențele sale originare negative; pe lângă aceasta, în Babilon, ziua nefastă nu cădea de mai multe ori pe lună, precum sâmbăta iudaică
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
chestiunea šĕmițțăh”, având aici o explicație clară a semnificației reale a termenului, adică libertatea și pentru sclavi. 15.5. Îndeplinirea ratată Oricum ar fi, Biblia ebraică nu ne oferă nici un exemplu de aplicare concretă a acestui principiu, excepție făcând, probabil, aluzia izolată și controversată din Neh 10,32, un verset al cărui text nu s-a păstrat în întregime, tradus după o formă la care s-au adus amendamente. Din pasaje precum Lev 26,35-43 și 2Cr 36,21 se poate
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
deoparte de Dumnezeu, conform cu îndemnul din Ex 19,6 ca poporul să fie „o împărăție de preoți, o națiune sfântă” sau după cum spune Talmudul (bBer 55a): „Când exista templul, altarul îl ispășea pe Israel; acum însă masa fiecăruia ispășește altarul, aluzie la importanța normelor alimentare. Prin acest principiu au fost unificate și perfecționate regulile alimentare utilizate de secole ce caracterizează și astăzi ebraismul (în parte, și islamul). Animalele sunt clasificate în „pure”, adică pot fi mâncate, și „impure”, interzise consumului alimentar
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
trăia într-o altă lume și nu mai avea nicio șansă să recupereze timpul pierdut. Pierdut, oare? Timp de mulți ani mama a refuzat cu încăpățânare să se recunoască bătrână. Pe la șaptezeci de ani încă protesta, fără cochetărie, la orice aluzie la bătrânețea ei. În cei nici trei ani pe care i-a trăit singură după moartea tatei, totul s-a prăbușit însă în ea. La un moment dat am văzut la televizor, împreună, un filmuleț cu primele automobile de la început
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și jumătate până la miezul nopții. Lucian și-a amintit de atâtea ori, după aceea, de doamna Saicovici, prietena ultimilor ani de singurătate a mamei, o bucovineancă în vârstă, corpolentă și destul de sobră, dar care avea momente de cochetărie când făcea aluzii discrete la formula cu care prefera ca lumea să i se adreseze. Știți spunea c-un râset jenat -, eu n-am fost niciodată măritată. Așa s-a-ntâmplat. Așa că, orice s-ar zice, se cheamă că sunt domnișoară. Asta este
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
a variabilei situaționale și acțiunii altor indivizi (Ion Țiriac). Prima dintre legile speciale ale funcției sportive, după aceea de control al corpului fizic, pornită din relația cu religia, se referă la o formă de control al minții sportivilor și publicului, aluzie preluată în romanele anticipative: Ferma animalelor (1948) și Anul 1984, (1949) ale scriitorului George Orwell, care prevedea o societate a controlului total al individului cu ajutorul tehnicii mentale. Funcția socială a sportului are astăzi un impact mental prin implicarea mass-media (ziare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
care învăluie și conține în sine totalitatea speciilor (Comm. I, 17, 10 quia sphaerae spatia et loca complectentis omnia unus est cursus rotari; ibid. I, 17, 11; Enn. II, 2, 1 ). Macrobius (I, 17, 12-13) interpretează în funcție de metafizica neoplatoniciană o aluzie a lui Cicero, care numește ultima sferă (extimum globum), cea care le antrenează pe toate celelalte în mișcarea de rotație, zeul suprem (Summum deum): aceasta nu poate fi cauza primă, un zeu atotputernic, de vreme ce este o creație a Sufletului care
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
lume banală și, totuși, complicată, apelând, în manieră postmodernistă, pe larg, la transtextualitate, sub diferitele ei forme / clase definite de G. Genette, intertextualitate, paratextualitate, metatextualitate, hipertextualitate... În felul acesta, de-a lungul textelor care compun cartea, apar, în număr incalculabil, aluzii sau referiri directe la scrieri celebre ale literaturii universale și ale celei române sau nume de artiști, din toate domeniile, dar, în special, din cel al artei literare, atestând afinitățile naturale / „afinitățile elective” ale scriitorului, dintre care am reținut doar
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
altora / pe ale tale scrie-le / pe ale inimii tale...), ceea ce exprimă teama de a nu-i fi invadat habitatul lăuntric, sentiment venind dinspre simbolism (Suflete-al meu / nu dărui / ca să nu fii jefuit). Dublul este ilustrat, de asemenea, prin aluzia la cele două lumi, numite de Eminescu în Memento mori: lumea cea aievea și lumea nchipuirii, fiindcă, în volumul de față, lumea din noi, visată-n fiecare se află la antipodul celeilalte, din care pornesc însă toate. Drama latentă a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
acestora li se alătură motive care constituie ordinea naturală în care se insinuează elemente antropice, făcând parte din recuzita lumii care-i influențează eului liric acțiunea de cunoaștere și de autocunoaștere: iarba (Brocarturi fără capăt cu frunză ni se țes - aluzie la pânză Penelopei), frunza (frunza-n zboru-i mistic), copacii, nisipul - sugestie a șubrezeniei, a instabilității (Nisipurile arse ca limba altor ere / Vor înălța-n ceasornic uitatele poteci...) -, candelabrele, clepsidrele (Iubita mea, nisipul se tot zbate / Să lunece-n clepsidră fără
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
prin spațiul citadin al celui numit demult și amintit acum nostalgic-ironic Micul Paris, fundalul (vizibil ori doar presupus), în primul rând, al poemelor din volumul Sub steaua câinelui - Editura Tracus Arte, București, 2012. Așezată sub steaua câinelui, dar făcând și aluzie la „viața de câine” - oricum, una dintre înfățișările universului citadin inventariate în carte -, poezia Victoriei Milescu parcurge un traseu inițiatic, ale cărui trepte se disting numai prin citirea întregului: înregistrarea „reliefurilor” cotidianului, din perspectiva unui „tu” impersonal (Tot bântuind din
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
vrea-n mersu-mi să-nserez / o altă umbră solitară! Cu ecouri uneori venind din tradiționalismul interbelic, dar și vag expresioniste, unele poeme din volum transferă în imaginarul lor aspecte amintind de episoade biblice sau mitologice, ca Mărul, în care sunt evidente aluziile la perechea adamică în Paradis sau Rug (II), unde căderea în poame, pe care o strigă, definește lumea ca imagine a dumnezeirii. Sunt însă și alte multe semne identificabile din mitologie, spre exemplu, în imaginea zeului orb, căruia eul liric
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mașină, iar noi am pornit-o pe jos spre casă. Mihaela îmi luă brațul și șopti înfiorată: ― Ce bărbat distins! Apoi adăugă pe același ton: ce mare lucru e să fii profesor universitar! Nu știu ce mă împinse s-o contrazic (poate aluzia unită cu regretul ei că nu eram și eu profesor). ― Te înșeli, dragă. Nu prea e chiar așa de mare lucru! Ea pufni, ușor contrariată. M-am prefăcut că nu bag de seamă. I-am spus oarecum sfidător: ― Crezi că
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ieșit din apă, ante portas. Fructul oprit, chiar dacă e putred, atrage. Cineva se plânge pe terasă că nu mai poate scrie în absența cenzurii. Teama de cenzură îl stimula. Îl făcea să caute mijloacele prin care o putea păcăli. O aluzie curajoasă strecurată printre rânduri stârnea admirația cititorilor. Acum, pe cine mai interesează curajul? Tocmai opreliștile au stimulat forțele creatoare. Concluzia ar fi că sperietoarea cenzurii ne-a adus imense servicii! Ne-a silit să fim asemenea lui Ulise, abili, ne-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
plaja n-ar fii un bun amfiteatru pentru prelegeri de metafizică. Aici trupul devine singurul adevăr. Dar cu atât mai ușor consimți că Afrodita putea ieși numai dintr-o mare. Dar nu din spuma mării, cum am învățat! După o aluzie a lui Hesiod, Afrodita a țâșnit din spuma risipită în jurul mădularului mutilat al lui Uranos, castrat de fiul său Cronos, pentru a-l uzurpa. Mădular azvârlit în mare. Ceea ce înseamnă că zeița dragostei nu s-a născut din dragoste, ci
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
alte proiecte în vedere-a testamentului reciproc între soți, fără descendenți direcți. Acel discurs generss pronunțat de Rim nu putuse face bunei Lina altă impresie clecît aceea că ilustrul ei soț îi făcea o favoare neașteptată. Aportul moștenirii, acel ,,noi", aluzia la viața comună, erau probele unui devotament nebănuit, ee o copleșea pe buna Lina, înecată de recunoștință. Așadar, acel trai nesuferit era numai manifestarea unui caracter dificil. Lipsită de mândrie, în genere, față de mărinimia lui Rim, Lina devenise un otrep
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
într-o vânzare publică. Lucru dureros pentru un om ca mine. - Credeam că mama dumitale tot la licitație a luat Plăiesele! Maxențiu se roși violent. Peste paloarea lui culorile combinară un fel de violet, tot livid. Mama, la care făcea aluzie fără cruțare Ada, era o binecunoscută cântăreață franceză de variete, vestita Zaza, ce avea domeniul ca dar de la un prinț bătrân si decavat, dar destul de autentic și tată prezumtiv al lui Maxențiu, pe care, de altfel, îl recunoscuse in extremis
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]