6,796 matches
-
momentană, decât nivelul de aspirație propriu-zis care se referă la o aspirație mai îndepărtată, la obiective mai importante. În acest sens, nivelul de aspirație se apropie de „eul ideal”, o concepție despre posibilitățile globale ale persoanei. Aspirațiile, motivația de realizare, ambiția contribuie la sporirea eficienței muncii, a învățării și chiar la soluționarea unor probleme. Totuși creșterea performanțelor nu e tot timpul într-un raport direct cu intensitatea motivației. Cercetările au dus la stabilirea unei legi, cunoscută a fi „legea Yerkes-Dodson”, conform
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
8 sau 9 clase obligatorii, nu poți obține nici o slujbă. Și atunci există un pericol iminent pentru cei leneși. Acest minim de îngrijorare este necesar pentru a putea lupta cu nepăsarea unor școlari, alimentată și de indiferența familiilor respective. 4. Ambiția, dorința de a fi printre primii, este și ea un stimulent în unele cazuri. Asistăm, cu amuzament, cum, uneori, în clasele mici, numeroși elevi se agită, ridicând mâna ca să răspundă ei la o întrebare. Unele familii exagerează pretinzând ca băiatul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îi scrie scrisori etc. Atitudinile afective față de diferite împrejurări, ca și dorințele, sunt în mare măsură structurate în țesătura dirijată a unui sentiment sau altul. Apoi și sentimentele sunt ierarhizate între ele. Atașamentul mamei față de propriul copil domină de obicei ambiția de a epata în societate. Întreaga viață afectivă este puternic influențată de mediul social. Mai întâi, manifestările sentimentelor depind de tradiția națiunilor. Dacă la noi în țară ni se pare normal să-ți exteriorizezi puternic durerea, în schimb, în China
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și metode uniforme, în câteva ateliere centrale supravegheate de preoți sau funcționari publici. Arnold Hauser (1951), sociolog al artei, scrie că „originalitatea subiectului nu a fost niciodată la mare preț în Egipt - de fapt, era universal interzisă; artistul își concentra ambiția asupra perfecțiunii și a preciziei execuției” (p. 36). Faptul că o societate este sau nu deschisă lucrurilor noi depinde, parțial, de organizarea ei socială. De exemplu, într-o societate de agricultori, cu o structură feudală stabilă, tradiția este mai importantă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În România, ideile eugeniste au fost popularizate de câțiva medici care aveau experiență de studiu În străinătate și au servit unor interese profesionale regionale, politice sau, mai general, naționaliste, În special În cazul mișcării eugeniste din Cluj. Încă din start, ambițiile politice și diferențele de opinie au conturat atât amplitudinea sprijinului instituțional din partea statului, cât și opțiunile adepților eugeniei În privința alianțelor și a oportunităților de finanțare. Politica românească Înainte de 1918: naționalism, liberalism și modernizare instituționalătc "Politica românească Înainte de 1918 \: naționalism, liberalism
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că Partidul Național Liberal al lui Ion I.C. Brătianu este unul corupt, oportunist și dezinteresat de binele general al națiunii și mai ales de problemele regionale vitale ale Transilvaniei. Deziluzia de după unire era tipică pentru mulți tineri profesioniști care nutriseră ambiții mari În 1918, dar fuseseră curând dezamăgiți de centralizarea crescândă de după 192025. Astfel de experiențe nu au făcut decât să Întărească loialitățile regionale În dauna cultivării unor legături mai puternice cu medicii din Regat care erau, de asemenea, interesați de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Consiliului și ca lider al noului Serviciu Social, Gusti a intervenit de mai multe ori În ajutorul eforturilor lui Moldovan de a promova reformele eugenice, acordând subvenții de stat pentru activitățile Astrei 28. La acel moment, Moldovan renunțase deja la ambițiile de a obține o schimbare la nivel național prin adoptarea unei legislații de ansamblu și acționa În continuare În scopul introducerii eugeniei În educație și al aplicării programelor de reformă a sănătății publice la nivel regional, prin intermediul Institutului de Igienă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Dezamăgit de politica birocrației din care făcuse parte, Moldovan se Îndreptase către Astra și către responsabilitățile sale academice În cadrul Facultății de Medicină și al Institutului de Igienă Socială din Cluj, În care a descoperit oportunități mai bune de valorificare a ambițiilor sale. Cu toate acestea, În 1928, când PNȚ a ajuns pentru scurt timp la putere, Maniu l-a adus pe Moldovan În Cabinetul său, promițându-i, probabil, că va susține planul său de reformă generală a sănătății publice 39. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai poate fi definit ca o asociere de indivizi și un simplu apărător al intereselor individuale, ci trebuie Înțeles ca o formă de viață a comunității etnice, a neamului. Iuliu Moldovan, Tratat de sănătate publică Eugeniștii nu și-au limitat ambițiile la simpla critică a problemelor din viața socială și politică a României. Contrar afirmării persistente a neutralității lor politice, eugeniștii doreau să creeze instituții care să pună În aplicare politici eugenice. Mai mult, unii promotori de renume ai eugeniei, iar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan, pe de altă parte, propunea crearea unei noi ordini mai degrabă decât menținerea instituțiilor existente. Biopolitica oferea un discurs care rezona cu nevoia nou-formatei clase de mijloc de a găsi noi valori și instituții care să Îi poată reprezenta ambițiile. Primele lucrări ale lui Moldovan conțineau cu toate acestea foarte puține recomandări. Reiterau nevoia de a induce o conștiință biologică (cu alte cuvinte, sentimentul responsabilității față de generațiile prezente și viitoare), În special printre reprezentanții clasei de mijloc ai practicanților de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ambițioasă de cele ale oricărui alt text eugenist contemporan Biopoliticii, În dimensiunea sa revoluționară În raport cu definirea prerogativelor statului În viața publică. În 1926, chiar și eugeniștii germani Își formulau argumentele plecând de la acceptarea regimului politic existent, fără nici un fel de ambiție de a provoca răsturnarea acestuia. De fapt, deși asemănarea este complet neintenționată, afirmațiile lui Moldovan se apropie cel mai mult de principiile comuniste ale Uniunii Sovietice. Moldovan dedică o mare parte a lucrării expunerii diferențelor dintre viziunea biopolitică și conceptul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
filosofului liberal identificau Însă responsabilitatea individuală cu limitele, calitățile și obligațiile biologice față de organismul mai larg. Selecția trebuia să se facă de sus În jos - indivizii urmau să fie aleși și promovați pe criteriul nevoilor națiunii, și nu pe baza ambiției și eforturilor individuale. Înființarea Frontului Renașterii Naționale, la sfârșitul perioadei interbelice, pare să fi marcat victoria deplină a acestei viziuni În detrimentul celei promovate de Negulescu. Țărănimea și elanul vitaltc "Țărănimea și elanul vital" Un alt aspect important al ierarhiei sociale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din responsabilitățile lor eugenice, materne și domestice 43. De vină Însă, În opinia eugeniștilor, nu erau doar industrializarea, nesiguranța economică și piața de muncă foarte ieftină, care le obliga pe femei să intre pe piața forței de muncă, ci și ambițiile femeilor și viziunea lor Îngustă despre problemele economice ale perioadei. În loc să caute soluții pentru a asigura, Înainte de toate și cu prioritate, sănătatea familiilor lor și În special a copiilor, femeile se ocupau de satisfacerea nevoilor economice zilnice, căutând și, de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tratare a problemelor femeilor mai adecvată și mai eficientă decât cea pe care ar fi reușit-o orice mișcare feministă, În contextul românesc. Un alt factor important pentru Înțelegerea loialității simpatizantelor era și lipsa opțiunilor viabile pentru femeile care aveau ambiția de a realiza reforme. În Transilvania, acolo unde mișcarea era cea mai puternică, Astra avea o reputație mult mai bună decât cea a organizațiilor mai mici și mai recent Înființate. Membrele fondatoare ale Subsecției Femenine a Astrei au continuat să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și la absolvire studentele primeau o diplomă pe care Veturia Manuilă spera ca, În timp, să o poată echivala cu diploma universitară obținută de bărbați, astfel Încât Școala să devină o alternativă viabilă la educația universitară, care să atragă femei cu ambiții profesionale 78. Programa includea cursuri ce ofereau o pregătire solidă În biologie, psihologie, igienă publică, puericultură și nutriție și seminarii speciale În care erau prezentate teoriile eugeniste. Pe lângă pregătirea În disciplinele naturale, studentele trebuiau să urmeze o serie de cursuri
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
elitelor (ibidem, pp. 62-63). Acest obiectiv al guvernării raționale justifică tipul de elită care ocupă posturile de conducere ale politicii și ale economiei, dar ne ajută, de asemenea, să înțelegem de ce această elită face obiectul unei contestări tot mai intense. Ambiția reformistă nu se poate sprijini, ca altădată, pe voluntarism politic sau tehnocratic. În climatul de suspiciune creat de „democrația de imputare”, la ora actuală el nu se poate fonda decât pe „capacitatea de a remodela compromisurile sociale” (ibidem, p. 65
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
interpretări, pentru că o aceeași valoare nu pare să fie pusă întotdeauna în cauză. De exemplu, a fi descendentul unei vechi familii aristocratice nu înseamnă - sau nu înseamnă în mod necesar - că ești descendentul unei familii bogate. De fapt, observă Lasswell, ambiția a numeroși lideri politici pare să fi fost stimulată de un decalaj între statutul lor de membri ai unei familii cu renume și resursele materiale de care dispuneau. În felul acesta, traiectoria lor era dominată de o tensiune între valoarea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ideologic dau loc unor proceduri de selecție de tip particularist, care obstrucționează, uneori fățiș, recurgerea la alte criterii de apreciere. Luarea în considerație prioritară a nivelului de competență sau de performanță antrenează instalarea unor mecanisme de evaluare a meritului cu ambiții universaliste. În zilele noastre, în cadrul societăților moderne diversificate, există o tendință generală - mai mult sau mai puțin pronunțată, în funcție de țară - de recrutare pe baza unei certificări formale. Astfel, o mare importanță a fost acordată anumitor instituții de învățământ cu caracter
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o admirație amestecată cu o invidie vanitoasă. În schimb, În cîmpul larg social, fiecare Își poate găsi comparații favorabile sieși. * „Stilurile bune zămislesc pe cele proaste.” (Bernard de Fontenelle) Pentru că reușitele de excepție stimulează nu numai talentele veritabile, ci și ambițiile sterile ale altora, care se Întrec În a-și Închipui că operele lor sînt la nivelul reputației celui pe care-l imită! * „De obicei nenorocirea dă pe față caracterul, iar fericirea Îl ascunde.” (Horațiu) În restriște, În primejdii pline de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sufletești ne consolăm, de fapt, cu ideea că nu există drum sau cale dreaptă spre virtute: Însăși „virtutea”, cînd este prost aplicată, devine viciu (ex: excesul În considerarea de sine devine „laudă de sine”; prudența exagerată ne poate face neîncrezători; ambiția orgolioasă de ordin profesional ne poate face necooperanți etc.). Tocmai acest fapt l-a făcut pe J.J. Rousseau să afirme: „Virtutea este o stare de război. Ca să trăiești virtuos, ai Întotdeauna de dus o luptă cu tine Însuți”. * „Nu numai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o stare de insatisfacție, Însă este adevărat că numai contrastele sînt acele care reînnoiesc stările noastre sufletești. Chiar aceeași trăire se nuanțează, În funcție de obiectul la care se raportează (ex: există o plăcere a generozității, sau a zgîrceniei; o plăcere a ambiției, sau a diferenței și a delăsării etc.). * „Analiza este uneori un mijloc de a te dezgusta În detaliu ceea ce era suportabil În ansamblu.” (Paul Valéry) CÎnd este vorba de analiza propriului fel de a fi este suficient să te gîndești
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
insomniilor conștiinței, trebuie să te Înarmezi cu răbdarea „Înfrânării”. Cu toate acestea, deși succesul adus de păcat este atrăgător, el este În realitate Înșelător, deoarece singură virtutea este creatoare de curățenie sufletească, de pace interioară, de demnitate personală. * „Virtutea și ambiția nu stau Împreună.” (Michel Montaigne) Desigur, este vorba de ambiția exacerbată, care sufocă luciditatea, agățîndu-se de puterea „vanității”. Lucrurile stau și mai rău atunci cînd cei slabi În resurse sufletești caută să-și salveze mediocritatea printr-o ambiție contrafăcută. * „Se
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
toate acestea, deși succesul adus de păcat este atrăgător, el este În realitate Înșelător, deoarece singură virtutea este creatoare de curățenie sufletească, de pace interioară, de demnitate personală. * „Virtutea și ambiția nu stau Împreună.” (Michel Montaigne) Desigur, este vorba de ambiția exacerbată, care sufocă luciditatea, agățîndu-se de puterea „vanității”. Lucrurile stau și mai rău atunci cînd cei slabi În resurse sufletești caută să-și salveze mediocritatea printr-o ambiție contrafăcută. * „Se văd oameni căzînd dintr-o situație Înaltă datorită acelorași greșeli
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Virtutea și ambiția nu stau Împreună.” (Michel Montaigne) Desigur, este vorba de ambiția exacerbată, care sufocă luciditatea, agățîndu-se de puterea „vanității”. Lucrurile stau și mai rău atunci cînd cei slabi În resurse sufletești caută să-și salveze mediocritatea printr-o ambiție contrafăcută. * „Se văd oameni căzînd dintr-o situație Înaltă datorită acelorași greșeli care i-au ajutat să se ridice pînă la ea.” (La Bruyère) Într-adevăr, aceeași conduită Își schimbă semnificația, În funcție de context: de ex. cînd ambiția cuiva este interpretată
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mediocritatea printr-o ambiție contrafăcută. * „Se văd oameni căzînd dintr-o situație Înaltă datorită acelorași greșeli care i-au ajutat să se ridice pînă la ea.” (La Bruyère) Într-adevăr, aceeași conduită Își schimbă semnificația, În funcție de context: de ex. cînd ambiția cuiva este interpretată de cei din jur ca o dorință de a aduce acele schimbări care sînt așteptate de toți, atunci persoana respectivă ajunge la putere; cînd Însă ambiția este interpretată, după un timp, ca o expresie a vanității exagerate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]