6,661 matches
-
părul peste față. Râsul ei se amestecă în curând cu hărmălaia pe care o făceau ceilalți copii. Se adunaseră într-un grup mare, între cele două blocuri, smotocind cuvertura verde cu care se acoperise pământul în acea primăvară. Abia spre amiază, când soarele începuse să se încingă, iar setea o înghiontea din ce în ce mai supărătoare, Dora se hotărî să se oprească din nebunia jocului. - Cheia! Cheia mea! - Ai pierdut-o? Dănuț apăru imediat ce țipetele ei se zdrobiră în ecou de pereții laterali ai
CHEIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373325_a_374654]
-
plâng, Cu voi sunt mereu în gând Când ninge si muguri-s în pârg. Mă doare amintirea noastră Se zvârcolește-n mine adânc, Te văd la masă, la fereastră Cu ochi-ți mici și chipul blând. Ne așteptai serile, în amiaza mare Când veneam de la școală sau liceu În tindă cu pită caldă și mâncare Și bunătatea ta de la Dumnezeu Ne furișam adesea în odaie Unde aveai poze, amintiri, ,,doftorii,, În cufăr prosoape și ceva ,,straie,, Zestrea ta,... când noi eram
DRAGA MEA BUNICĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373354_a_374683]
-
ziua potopită de tufele în floare pe uliți trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii la coasă-n crâng de-abia în faptul serii printre mălinii-n floare aprinsa sărutare le fur' cu drag s-a împlinit minunea mălinu-i tot în floare din târg
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373415_a_374744]
-
să socotească. Aceasta activitate, cu copiii, Emei i-a plăcut foarte mult. Nergui îi arunca din când în când, niște priviri pline de invidie. Dar acum Naranbaatar era cu ea și putea să treacă acum ușor peste toate greutățile. După amiază, Naranbaatar o luă la plimbare să-i arate peisajele minunate din jurul lor. Și a dus-o la o cascadă cu apă rece, ce se revărsa cu viteză pe pereții stâncoși ai muntelui. Erau locurile în care el se juca când
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
spre verdea vale, Cu zâmbet jun de ramuri aurii, asupra noastra lăsând O pace adâncă de patriarh îmbătrânit in zale. Azi-noapte am visat pentru întreaga viață, Îmbrățișare de stejar, vrabie și veverițe, la margine de lumi. Și mă deșteptai către amiază împresurată Nu numai de pace, ci de minuni. BĂTĂTORITELE CĂRĂRI Bătătoritele cărări născură o chemare, Un cânt, o stratagemă și o-nțelenită scuză, Pentru un pas pe loc ieșit din defilare Și-o rătăcire care rămase apoi confuză. Născu un zumzet
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
nor, ce-aleargă fantomatic Spre alte țărmuri, mai tense, ori mai line, Tot desenez la visul de pelerin tomnatic, Tot oscilând între azur și fragede carmine. Și mă mângâie toamna curată, dar flâmândă, Și mă alintă blând, un vânticel de-amiază, Iar grâul se topește sub raza tremurândă, Când visul meu în verde și aur se pictează. Îmi duc alene pașii spre gura de metrou, Luând cu mine schița pentru un ceas mai singur Și cerc, pe rând, să fiu om
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
Acasa > Impact > Scrieri > DRUMUL APELOR, 35 ( ROMAN ) Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului Aproape de amiază mă trezesc în sunetul telefonului. Voquin făcuse rost de o barcă pneumaică și mă aștepta împreună cu Ingrid. N-o văd pe Emma, plecase, probabil, de dimineață, dispăruse și paznicul, așa că nu-mi rămâne decât s-o iau din loc. - Uite
DRUMUL APELOR, 35 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373482_a_374811]
-
două litere ale numelui Domnului nostrum Iisus Hristos. Cu privire la la acest eveniment epifanic și teofanic există și relatarea lui Eusebiu de Cezareea, din Viața închinată Sfântului Împărat Constantin cel Mare, în care ne este descrisă arătarea Sfintei Cruci pe cerul amiezii, deasupra căreia era inscripția „Întru acest semn vei învinge” ( In hoc signo vinces). La scurt timp după acest eveniment providențial, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos, împăratul Constantin a promulgat în anul 313, la Mediolan (Milano), un Edict
DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII NOASTRE DREPTSLĂVITOARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/373454_a_374783]
-
tine n-am secrete... Tu ești chipul în oglindă Și umbra pe perete... Ești în vântul ce adie, Și mă mângâie cu-a lui boare... În trandafirul din grădină Cu mireasma-mbătătoare... Ești în roua dimineții, În raza caldă la amiază... În flacăra de la apus... În inima ce-n piept pulsează... Adorm târziu, cu tine-n gând... Așteptând o sărutare... Și mă trezesc cu tine-n zori... Bună dimineața ...SOARE! SOARELE Dimineața, de cu zori Se gândește mândru Soare, Cum să
STROPI DE SOARE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373535_a_374864]
-
chiar și în tăcerea noastră, sunetul este pretutindeni și neîncetat, sunetul însoțește condiția universală de a fi iar cântecele nimic altceva nu sunt decât flori ce-acoperă calea vieții cu sunete culese de inimă. Oricând, în dimineața vieții, la culmea amiezii sau în seara ei, cântecul ne conduce simțul în măreția armoniei create odată cu lumea, sunetul și armonii fiind două din monadele vieții. De aceea, cântecul nu compune absolutul steril ci demonstrează adevărul sunetul, fericirea, vitalitatea, universalitatea în act a trăirii
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
des ce freamătă pe ramuri, cănd dorul îi dă glas? Nu mai sopteste-n matcă izvorul care curge și salța în cascade, cănd visul i se frânge? Nu mai colinda ploaia pe clipe ce veghează când soarele aruncă săgeți peste amiază? Nu mai colinda valuri peste perdeaua mării ce-nvaluie cu-albastru însingurarea zării? Ba da.. Răsună triluri și mai răsună versul când sufletul dansează la braț cu Universul. Și mai șoptește vântul, șoptește și izvorul când visele-s arzande și ne-ntinat
NU MAI RASUNA? de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373615_a_374944]
-
Încercă să citească câteva rânduri din cartea sa de concediu, însă nu înțelegea nimic. Gândurile porneau mereu și mereu la visul din prima zi la mare, la cum a apărut bărbatul în alb să o salveze de Umbră, cum după amiaza l-a descoperit pe El la malul apei și cum privirile lor s-au întâlnit pentru prima dată, ca apoi să se tot caute cu insistență. Au urmat clipele petrecute în grădina de vară și apariția Lui la masă, imagini
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
visez ceva frumos. - Nu m-ar deranja dacă m-ai visa pe mine. - Să fi sănătos. Te-am visat din prima zi când am sosit la hotel. - Cum așa? Înainte de a ne cunoaște? - Da, înainte de a ne cunoaște. Abia după amiază te-am recunoscut și atunci ni s-au întâlnit pentru prima data privirile. - Interesant. Deci să cred că cineva a manipulat în așa fel destinele noastre încât să ne întâlnim pe o plaja din Saturn? - Posibil. Nu este Cineva care
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 215 din 03 august 2011 Toate Articolele Autorului Centurionul Gaius Cassius rememora evenimentele în urma cărora își recăpătase vederea în după amiaza acelei zile când fusese răstignit Iisus din Nazaret. Veteranul urmărise cu atenție procesul și calvarul pe care îl îndurase cel numit de popor Mesia. Pilat îl însărcinase pe Gaius să urmărească anumite activități și să-l anunțe de îndeplinrea lor
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
centurion foarte destoinic și iubit de legionari îl făcu pe Pilat să-l mai țină în slujbă puținul timp cât îi mai rămăsese până la vârsta care i-ar fi permis lăsarea la vatră în drepturi depline. Aflat în acea după amiază pe Golgota, Gaius fusese martorul supliciului celor trei prizonieri. Ceea ce îl vindecase pe Gaius era chiar sângele celui numit Iisus din Nazaret. Pe la ceasul al nouălea o ceată de iudei înarmați, în frunte cu căpitanul lor un anume Ahav, omul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
atât de multe!.. În acea zi sfântă fetele și femeile se îmbrăcau în costume populare și se împodobeau cu salbele de mahmudele, pentru care munciseră dragii lor eroi. Dimineața mergeau la biserică și la monument, cu flori și colivă. După amiază, toate fetele veneau la horă îmbrăcate în costume populare și mahmudele la gât. Așa cum era obiceiul înainte de război. Memoria eroilor era cinstită și la horă...Ajunsesem să consider această zi ca pe un privilegiu, când mai vedeam fetele la horă
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
în fugă, Simți'vor cum se înfioară Mugurii sfârcuri de fecioară, Tu, zbate'te ca o zvârlugă. Dar, nu m'asculți, cu gura fragă Miere îmi dai să uit de lațul De flori, până'mi alină sațul, Se trece dup'amiaza'ntreagă. Câte au fost? Un ceas? O mie? La ora blândei înserări, Mă ispitesc cu noi chemări, Sânii încătușați sub ie. Se'ascunde luna'mbujorată, După perdelele de nori. Pe pieptul meu adormi spre zori Fecioară dragă, mie dată. *** "Ucenic
HAI SĂ FUGIM … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371345_a_372674]
-
-n ține, pe care il zugrumi cu crezul tău, e oare o divagație a interiorului sau exteriorului tău în acea privire pe care am văzut-o și-n aceea dimineață cînd ne-am certat de am plecat acasă, cu după amiază aceea cînd ne-am și împăcat. Oare vreau sau e numai un îndemn din eul meu ptr. a trece cît mai multe evenimete - fie cotidiene fie strict autentice din dragostea noastră - prin filtrul rațiunii mele, de o fi existînd. Oare
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
E drept? Sufletul tău e deschis spre mine în aceste scrisori, dar mintea și gîndirea ta e muta, sau nu vrei sa raționezi din frică, să nu fie un dezastru, te rog deschide-te, nu mai rabd. De ieșit după amiază nu pot deloc ci doar dimineață, decît să fug...Îmi scri că ți-am încălzit sufletul. Dar mintea, rațiunea, unde e? Ce se întîmplă cu ea?...Mă simt ca un orb care numai pe simțul tactil își urmează drumul. Nici o
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
19 mai 2017 Toate Articolele Autorului M-am ascuns în cuiul ierbii cu tot vaietul ce curge, din pătări de nucă verde în fior de timp necopt, să-ți gonesc din palme cerbii, ce prin grâna gurii-murge lungi vătraie de amiază au furat din ochiu-ți mort. Și, fă Doamne! să răsară gându-i stins prin negre ploi, verdele-i din muls de vară rădăcini de zbor tomnat, să mi-o-nchid ca pe-o povară cu trei lanțuri de trifoi, să
LUNGĂ RANĂ, DESPĂRȚIREA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371366_a_372695]
-
de atunci, Nicodim Munteanu. Părintele Ioan, în vârstă de circa 60 de ani pe atunci, aflând de Mănăstirea Antim venea în fiecare sâmbătă pe la noi, slujea cu noi Sfânta Liturghie din duminici, lua masa cu noi, iar după vecernia de după amiază, lua și el parte la întrunirea din sala bibliotecii. Avea ca tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne spunea Părintele
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
de atunci, Nicodim Munteanu. Părintele Ioan, în vârstă de circa 60 de ani pe atunci, aflând de Mănăstirea Antim venea în fiecare sâmbătă pe la noi, slujea cu noi Sfânta Liturghie din duminici, lua masa cu noi, iar după vecernia de după amiază, lua și el parte la întrunirea din sala bibliotecii. Avea ca tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne spunea Părintele
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > OCTOMBRIE Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Amurg de frunze... În amiezi Pastelul toamne-i din livezi Pictează vis de ger furat, Festin caduc, netulburat, Mi-e dor de tine... Ce ciudat!... Ai ochii verzi. Pocal de jad, cu must din cer, Am deșertat, lud , în penel, Plutind sub mantie de vis
OCTOMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371376_a_372705]
-
după acea discuție cu Doru nu mai glumea și nici numai conversa nimic cu nimeni lucra mai mult în tăcere și tristețe. De asemenea în apartamentul unde închiriase o cameră era la fel tăcut și trist. Până într-o după amiază de duminică când era la plajă și în timp ce privea marea mediterana scăldata în razele aurii ale soarelui în depărtare văzu pe mare un vapor, după formatul vasului și după oamenii ce se aflau pe punte, Vasea intui că trebuie să
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
Toate Articolele Autorului - Știi că la Muzeul Toamnei se întâmplă fenomene fantastice? - Cum așa? se miră David, în timp ce schița un desen cu mulți cocori. Își ridică privirea, dorind să dea importanță cuvintelor mele, deși îl pufni râsul. Abia trecuse de amiază, iar cerul se înfuriase, răspândind fuioare cenușii. Vântul le fugărea trufaș, lăsând impresia că vrea să le facă în ciudă. Pete vineții se cuibăreau în hamacul culorilor mai puțin răsfățate. Începuse să-mi fie frig și mi-am încheiat hanoracul
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]