4,386 matches
-
mediată celular, atât direct cât și prin eliminarea de substanțe: ? factori activatori ai macrofagelor ? factori chemotactici ? factori mitogenici ? interferoni ? factorul de necroză tumorală ? interleukine etc. Limfocitele T recunosc mai mult fracțiuni de proteine ale antigenelor sau peptide formate din 8-15 aminoacizi, provenite din multiplicarea intracelulară virală. În anumite condiții survin deficiențe ale răspunsului imun, ce pot fi primare sau secundare (dobândite), manifestări patologice de tipul reacțiilor de hipersensibilitate. Alterarea self-toleranței, cu transformarea proteinelor proprii în substanțe imunogene sunt rezultatul bolilor autoimune
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
proteina bazică mielică, proteina proteolipidică, glicoproteina mielică oligodendrocitică, proteina specifică oligodendrocitică și alfa -beta cristalin. În urma unor agresiuni făcute de anumiți viruși sau bacterii asupra sistemului nervos central, iau naștere aceste antigene. Tot antigene sunt și unele fragmente proteice de aminoacizi, aparținătoare acestor viruși și bacterii. Toate aceste antigene sunt preluate de macrofage, microglie, celulele B, în strânsă legatură cu moleculele complexului de histocompatibilitate. Acest complex antigenic este recunoscut de un receptor al unor celule T. Această recunoștere este primul semnal
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
spectaculos ameliorate. Acest lucru a dat speranțe, cercetările continuând, mai ales că au apărut ameliorări temporare ale simptomelor neurologice. Astfel a apărut copolimerul 1 (COP1) care este un polipetid sintetic asemănător proteinei bazice mielinice. Este un polimer format din 4 aminoacizi ce reacționează imunologic încrucișat cu proteina bazică mielinică. Polimerul nu produce, dar poate opri procesul din EAE la animale. Cercetările continuă în foarte multe țări: SUA, Germania, Israel, Belgia etc. Într-un studiu dublu orb efectuat în SUA timp de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cei cu pusee frecvente. d. În grupul medicamentelor imunomodulatoare de nivel A intră și Glatiramer acetatul (preparatul Copaxone). La început a fost cunoscut sub denumirea de copolymer 1 și este sarea acetică a unei mixturi de polypeptide sintetice, conținând patru aminoacizi. Aprobat de FDA - Administrația pentru Alimentație și Medicamente în 1996, a fost introdus pentru reducerea puseelor la pacienții cu SM RR. Reprezintă o alternativă la terapia cu interferon Beta și poate fi foarte util pacienților care devin rezistenți la terapia
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pe celulele T mielin-specifice la pacienții cu SM (AFSMAR G și colab., 1998; BEN-NUN A. și colab., 1991; GIEGERINCH G. și colab., 1992). Liganzii de peptide alterate (APL) au fost concepuți să semene cu auto-peptidele specifice, dar cu substituție de aminoacizi în punctele de contact TCR definite. În experimentele în vitro și în studiile EAE s-a demonstrat că APL au potențial să modifice răspunsul celulelor T la peptidele native, fie prin antagonism TCR (blocând răspunsul celulelor T la peptidele native
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
2002; AHARONI R. și colab., 1999). Glatiramer acetatul este un copolimer de acid glutamic, alanină, lizină, și tirozină într-o proporție predefinită și într-o ordine aleatorie, conceput în urmă cu 30 ani. Există interes în generarea de noi copolimeri aminoacid, sau peptide cu eficiență crescută. Un raport recent a arătat că patru copolomeri aminoacizi bazați pe MBP (85-99), dar diferiți de glatiramer acetat, aveau afinități mai mari pentru HLA-DR2. Copolimerii au fost mai eficienți în ameliorarea bolii EAE (FRIDKIS-HARELI M.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
alanină, lizină, și tirozină într-o proporție predefinită și într-o ordine aleatorie, conceput în urmă cu 30 ani. Există interes în generarea de noi copolimeri aminoacid, sau peptide cu eficiență crescută. Un raport recent a arătat că patru copolomeri aminoacizi bazați pe MBP (85-99), dar diferiți de glatiramer acetat, aveau afinități mai mari pentru HLA-DR2. Copolimerii au fost mai eficienți în ameliorarea bolii EAE (FRIDKIS-HARELI M. și colab., 2002). În prezent se investighează noi copolimeri sau peptide. O altă terapie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de secvenționalizare a ADN. Pentru lucrările lor, acești trei oameni de știință au primit premiul Nobel pentru chimie pe 1980. De notat că Frederick Sanger mai primise un premiu Nobel pentru chimie și în 1958, pentru reușita determinării secvenței de aminoacizi din insulina de origine bovină. Ținând cont de faptul că genomica se sprijină în special pe bioinformatică (aplicarea statisticii și a științei computerului în domeniul biologiei moleculare), nu putem să omitem din acest compendiu istorico-informativ numele bioinformaticienei olandeze Paulien Hogeweg
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fiziolog canadian Walter canon homeostazia) decât o proteină perimată fiziologic, care primește ordinul programat genetic în ea însăși, de a se dezasambla, resturile ei (polipeptide și alte substanțe) transportate de fagocite ajungând în acele „microcazane“ citoplasmatice unde sunt descompuse în aminoacizi recuperabili. Din „fericire“ pentru soarta ciclului celular, foarte curând are loc formarea altor complexe active M-cdk + M-cicline, care împing celula în mitoză. Apoi și acestea se destramă, după care „jocul“ se reia, ca o morișcă vitală, descompunerile fiind urmate de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
se comportă greșit în anumite locuri specifice ale ciclului celular, acești cercetători au fost capabili să identifice mai multe gene responsabile pentru controlul ciclului celular. Alte asemenea gene codifică cicline sau proteine Cdk. Ele sunt similare (atât în ceea ce privește secvențele de aminoacizi cât și funcția), cu replica lor de la broască și moluște. Gene identice au fost rapid identificate și în celulele umane. Paul Nurse (n. 1949), de la imperial cancer Research Founda tion, Londra, lucrând pe celulele altei specii de drojdie Schizosacharo myces
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
virală și celula gazdă, în sensul că virusurile folosesc „mașinăria“ celulei pe care au parazitat-o pentru a se înmulți, este cunoscută de peste 70 de ani. Respectivul mecanism patogenic (apariția de noi virusuri fabricate de celulă din materialul propriu: nucleotide, aminoacizi celulari etc.) a fost semnalat cu o admirabilă claritate de către Constantin Levaditi, încă dinaintea celui de al doilea război mondial. cercetările dedicate multiplicării virusurilor litice din ultimii 40 de ani au confirmat pe deplin faptul că în procesul multiplicării lor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o acțiune transformantă asupra celulelor deja imortalizate. Cartografierea genică a precizat poziția genelor timpurii E1A și E1B, anume marginal la cca 11% de capătul genomului văzut linear. Proteina codificată de oncogena E1A a adenovirusurilor este un produs format din 289 aminoacizi (aa). Între N terminus și C terminus ea posedă patru zone distincte: CR1, CR2, CR3 și CR4. Fiecare dintre aceste puncte zonale are structura și funcțiile sale. Reproducem după A. J. Berk57 o schemă care ilustrează cele afirmate (fig. 3-55
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
care intervin în procesul de sesizare-alarmare sunt genele ATM și ATR. Din punct de vedere biochimic, proteinele codificate de genele ATM și ATR fac parte din familia de kinaze PI-3, de 300-500 KD. Kinaza p.ATM este formată din 3056 aminoacizi (aa) iar cea ATR din 2644 aa. Ambele posedă la unul din capetele lanțului de aminoacizi un domeniu C catalitic, care sesizează defectele ADN. Deoarece studiile s-au făcut în special asupra acțiunii dezorganizatoare a radiațiilor asupra ADN și mai
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
proteinele codificate de genele ATM și ATR fac parte din familia de kinaze PI-3, de 300-500 KD. Kinaza p.ATM este formată din 3056 aminoacizi (aa) iar cea ATR din 2644 aa. Ambele posedă la unul din capetele lanțului de aminoacizi un domeniu C catalitic, care sesizează defectele ADN. Deoarece studiile s-au făcut în special asupra acțiunii dezorganizatoare a radiațiilor asupra ADN și mai puțin asupra acțiunii lezionale a virusurilor oncogene, s-a precizat că proteinele ATM sesizează în special
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
necesită prezența unui ion de Mgc+ în situsul său. Numai așa, APE1 este capabilă să-și exercite rolul fiziologic în excizia de baze lezate sau eronat împerecheate . Studiile mai recente asupra APE 1 au arătat că această endonuclează conține câțiva aminoacizi care o capacitează să reacționeze selectiv cu situsurile AP (ARG73, ALA74 și LYS 78). APE 1 ca țintă chimioterapică este un deziderat al clinicii și face în prezent obiectul unor cercetări extinse. Datorită faptului că APE 1 realizează o funcție
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
descompune proteinele ieșite din uz (nu neapărat alterate ca structură, ci cu misiunea fiziologică depășită)? Există în celulă aparate specializate ca micromalaxoare chimice în interiorul cărora să se producă proteoliza? Care este soarta ulterioară a polipeptidelor cu lanțuri scurte și a aminoacizilor ieșiți din aceste micromalaxoare specializate în proteoliză? Toate aceste chestiuni și-au așteptat răspunsul în anii de răscruce dintre secolele XX și XXI. O parte dintre clarificările de bază referitoare la procesul apoptotic, în directă legătură cu embriogeneza, au făcut
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu ubiquitină; b) de a le cupla și introduce în cavitatea lor; c) de a le descompune printr-un veritabil proces de digestie proteolitică și, ulterior, de a ejecta în pool-ul celular fărâmele marilor molecule proteinice (polipeptide simple sau chiar aminoacizi) care vor intra după aceea în procese de reciclare. Structura proteasomilor a început să fie studiată la microscopul electronic încă din anul 1982, când s-a precizat că au formă de tuburi scurte, fiecare asemenea tub fiind alcătuit din patru
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
viului vor fi absenți sau inactivați prin dezasamblare. O privire asupra desfășurării dinamicii apoptotice se întinde de la inițierea sa și până la dezasamblarea în proteasomi a proteinelor ieșite din uzul fiziologic al momentului și ulterior reciclarea cărămizilor cu polipeptide scurte sau aminoacizi, de data aceasta utile reconstrucției tisulare. Deosebim în această dinamică câteva etape, fiecare cu specificul său substanțial și energetic. Cercetările din ultimii 15 ani s-au referit așadar la: etapele procesului apoptotic Stimulii implicați și receptorii acestora. Este vorba pe
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
comentate în subcapitolul 4.3.5.2. Digestia proteinelor perimată fiziologic în proteasomi. C. etapa De eLiMinaRe și LiCHiDaRe a StRuCtuRiLoR CeLuLaRe, mai întâi fagocitarea de către macrofage a resturilor celulare, apoi dezasamblarea amănunțită a diferitelor componente proteinice în complexele de aminoacizi din care erau formate (în proteasomi). În același timp, sunt desfăcute și trimise spre reciclare și componentele acizilor nucleici. Stimulii (semnalele) care inițiază apoptoza și receptorii lor specifici În capitolul dedicat semnalizării celulare (pp. 103-131) am definit, pe de o
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
receptori ai morții: FAS-R (CD 95 R), TNF-R1, TRAIL R1 și R2, P22-R ș.a. Receptorul FaS (CD 95, cunoscut și sub numele de apo iar la limfocite FaSL, litera L indicând limfocitul) este o proteină transmembanară, constituită din 325 de aminoacizi (48 KD), având capătul amino-terminal în citoplasmă, iar cel carboxiterminal la exteriorul membranei celulare. Receptorii FAS pot fi găsiți în mai toate celulele (au o expresie ubiquitară). În schimb, receptorii FAS-L nu sunt prezenți decât la anumite celule ale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
punctele sensibile“ din structura de 393 de codoni ai genei TP53, unde factorii perturbatori ar ataca-o, modificându-i funcționalitatea. Concluziile sunt schematizate în fig. 5-16 (după G.M. Cooper, op. cit., p. 150). Gena umană tP53 este alcătuită din 393 de aminoacizi. toate evenimentele mutaționale se produc între codonii 120 și 290, mai exact în codonii 175, 248, 249, 273 sau 282. 5.3. universul microARn-urilor și legătura acestora cu carcinogeneza virală 5.3.1. Descoperirea existenței microARn (miARn) La nivelul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
proceselor imunitare implicate în oncogeneza virală citokine mitogene, metaloproteinaze protumorigene, anumite citokine imunosupresoare inclusiv blocante ale mecanismelor apoptotice etc. (fig. 7-11). Celulele fagocitare care au înglobat antigenul îl digeră, fărâmițându-l în fragmente polipeptidice mici (lanțuri de cca. 18-20 de aminoacizi). Aceste fragmente sunt încărcate într-un fel de containere moleculare specializate în transportul lor, mai exact în moleculele MHC clasa a II-a. După aceea, moleculele MHC clasa a II-a intră în circuitul canaliculelor care formează reticulul endotelial, ajungând
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
caspază 8 activă. C. la rândul ei, această caspază activează caspaza 3, executarea „în fapt“ a demolării celulei-țintă. Receptorii morții FasR (sinonim CD95 sau APO-1) sunt glicoproteine transmembranare care posedă trei porțiuni distincte: un domeniu extracelular ce conține 157 de aminoacizi, capătul acestuia fiind carboxiterminal; un domeniu transmembranar alcătuit din 17 aminoacizi și un domeniu intracitoplasmatic din 145 aminoacizi, al cărui capăt este aminoterminal (B. Hoang și colab., 1996). În continuare, mesajul morții este transmis de la suprafața celulei, în interiorul ei. Să
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
3, executarea „în fapt“ a demolării celulei-țintă. Receptorii morții FasR (sinonim CD95 sau APO-1) sunt glicoproteine transmembranare care posedă trei porțiuni distincte: un domeniu extracelular ce conține 157 de aminoacizi, capătul acestuia fiind carboxiterminal; un domeniu transmembranar alcătuit din 17 aminoacizi și un domeniu intracitoplasmatic din 145 aminoacizi, al cărui capăt este aminoterminal (B. Hoang și colab., 1996). În continuare, mesajul morții este transmis de la suprafața celulei, în interiorul ei. Să presupunem că un limfocit citotoxic (Tc) atacă o celulă-țintă infectată cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Receptorii morții FasR (sinonim CD95 sau APO-1) sunt glicoproteine transmembranare care posedă trei porțiuni distincte: un domeniu extracelular ce conține 157 de aminoacizi, capătul acestuia fiind carboxiterminal; un domeniu transmembranar alcătuit din 17 aminoacizi și un domeniu intracitoplasmatic din 145 aminoacizi, al cărui capăt este aminoterminal (B. Hoang și colab., 1996). În continuare, mesajul morții este transmis de la suprafața celulei, în interiorul ei. Să presupunem că un limfocit citotoxic (Tc) atacă o celulă-țintă infectată cu un virus oncogen. Respectiva celulă a exprimat
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]