KorAP: Find »[drukola/base=anatomic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...100 101 102 ...200 >

4,997 matches

Corola-publishinghouse/Science/506_a_757

considerate superficiale. Ele trebuie identificate în funcție de localizarea lor topografică. Este important de menționat că arcul venos dorsal și venele marginale laterală și medială drenează spre compartimentele safeniene. • Venele profunde Numele unor vene profunde a fost schimbat față de cel din terminologia anatomică și lista a fost extinsă prin adăugarea câtorva vene cu semnificație clinică și anatomică (Tabel 2) (Eklof et al., 2004). Vena femurală comună merge de la confluența venei femurale cu vena femurală profundă până la arcada inghinaă unde se continuă cu vena

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
arcul venos dorsal și venele marginale laterală și medială drenează spre compartimentele safeniene. • Venele profunde Numele unor vene profunde a fost schimbat față de cel din terminologia anatomică și lista a fost extinsă prin adăugarea câtorva vene cu semnificație clinică și anatomică (Tabel 2) (Eklof et al., 2004). Vena femurală comună merge de la confluența venei femurale cu vena femurală profundă până la arcada inghinaă unde se continuă cu vena iliacă externă. Vena femurală continuă cu vena poplitee de la marginea superioară a fosei poplitee

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
et al., 2008). Majoritatea pacienților care se prezintă la consult au doar aceste varicozități albastre puține fiind cele care mai asociază și varicozități reticulare sau insuficiența safenei interne sau externe. Prezența acestor telangiectazii reprezintă un semn cert (primul) al alterării anatomice și funcționale a sistemului venos profund ulterior în evoluție putând apărea decompensarea sistemului venelor safene și a perforantelor. (Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008) Petele albastre sau petele de stază au localizare pe partea internă a

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
între boală primară și secundară (posttrombotic), între sistemul superficial, perforant și profund utilizând măsurători obiective. În 1988, Porter propune introducerea unor elemente noi pentru clasificarea bolii venoase, prin intermediul cărora care se completează clasificarea Widmer cu noțiuni de etiologie și localizare anatomică (Porter et al., 1988) și se vizează o uniformizare a terminologiei și o standardizare a tratamentului. Cornu-Thénard realizează, în 1991, o clasificare a severități insuficienței venoase în funcție de inspecția, palparea și suma diametrelor venoase maxime obținute în șapte locuri la nivelul

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
vindecat. La sugestia lui John Porter, în 1994 un grup de experți din mai multe țări realizează o clasificare uniformă pentru patologia venoasă folosind modelul TNM existent pentru patologia tumorală. Această clasificare a fost numită generic CEAP (eng. Clinic - Etiologic - Anatomic - Pathophysiologic), ținând cont de categoria clinică (eng. clinical severity) (tabel 4), etiologică (eng. etiology) (tabel 5), anatomică (eng. anatomy) (tabel 6) și mecanismul patologic (eng. pathophysiology) (tabel 7) al dezvoltării refluxului venos (Bergan et al., 1996). După clasa clinică indicele

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
o clasificare uniformă pentru patologia venoasă folosind modelul TNM existent pentru patologia tumorală. Această clasificare a fost numită generic CEAP (eng. Clinic - Etiologic - Anatomic - Pathophysiologic), ținând cont de categoria clinică (eng. clinical severity) (tabel 4), etiologică (eng. etiology) (tabel 5), anatomică (eng. anatomy) (tabel 6) și mecanismul patologic (eng. pathophysiology) (tabel 7) al dezvoltării refluxului venos (Bergan et al., 1996). După clasa clinică indicele S sau A indică dacă pacientul este simptomatic sau asimptomatic. Această clasificare oferă posibilitatea comunicării științifice internaționale

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
perforante (Kulkarni et al., 2007). Examinarea venelor se realizează atât în mod static cât și dinamic. Explorarea statică implică vizualizarea prin ecografie bidimensională a trunchiului venos în stare bazală pentru a-i caracteriza lumenul, pereții și a-i descrie traseul anatomic. Prezența fluxului spontan în vene este determinată cu ajutorul tehnicilor Doppler. Tot în condiții bazale se urmărește și prezența modulării respiratorii în venele femurale, tradusă prin creșterea fluxului în expir și scăderea ei în inspir (Labropoulos, Leon, 2005). Examinarea dinamică urmărește

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
odată cu expirul. La compresie în amonte sau ridicarea membrului inferior se constată accelerarea bruscă a fluxului (Lin et al., 2004). Explorarea Doppler în condiții bazale și prin teste dinamice se adresează tuturor venelor care pot fi identificate într-o regiune anatomică (Lin et al., 2004, Labropoulos, Leon, 2005). 3.2.2.2. ASPECTUL ULTRASONOGRAFIC NORMAL AL VENELOR • În cadrul examinării statice Ecografia bidimensională pune în evidență venele ca structuri anecogene, cu pereții moderat ecogeni, subțiri și flexibili. Spre deosebire de artere, la nivelul venelor

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
de flebografie funcțională. Esența flebografiei funcționale rezidă în studiul funcționalității sistemului venos atunci când acesta trebuie să returneze sângele împotriva atracției gravitaționale. Astfel poate fi înregistrată funcția valvulelor venoase și pot fi identificate cauzele disfuncției pompei musculo-venoase. Se pot vizualiza modificările anatomice ale venelor (tortuozitatea) și eventuala circulație colaterală prin venele superficiale. Având în vedere că nu poate fi vizualizată decât o porțiune a unui membru la un moment dat, că intervalul de timp în care o anomalie venoasă poate fi vizualizată

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
la joncțiunea safeno-femurală și ligaturată la “rasul” venei femurale comune în așa fel încât să nu se îngusteze lumenul venei femurale comune. În cazul safenei mici există câteva diferențe notabile. Porțiunea terminală a venei safene mici prezintă o mare variabiliatate anatomică astfel că este esențială identificarea acesteia ecografic Duplex preoperator. Incizia se face în spațiul popliteu, cu identificarea nervului sural și evitarea lezării acestuia și ligatura tuturor tributarelor (în special a celei către vena lui Giacomini). Trebuie căutate și ligaturate venele

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
varicoase, acest lucru evidențiindu-se printr-un examen ecografic Doppler. Îndepărtarea efectivă a pachetelor varicoase superficiale se poate face în aceeași ședință cu procedeul de laserterapie endovenoasă sau la o lună după ședința de laserterapie endovenoasă prin flebectomii - în funcție de condițiile anatomice și patologia asociată. Procedeul este precedat de o cartografiere riguroasă a sistemului venos superficial. Tehnica laserterapiei endovenoase constă în puncționarea venei superficiale ce alimentează venele varicoase și introducerea unei fibre optice în aceasta venă, poziționarea exactă a fibrei optice făcându

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
externă, pentru a ușura accesul la nivelul triunghiului Scarpa. În această poziție am examinat vena femurală comună, vena femurală superficială, vena femurală profundă și vena safena internă, comparativ stânga-dreapta. Ecografia venoasă la pacienții cu boală venoasă cronică a relevat configurația anatomică a venelor și anomaliile fluxului venos sanguin în membrele inferioare. În mod concret, am urmărit, ca și criterii de evaluare: care joncțiuni ale venei safene sunt incompetente, locațiile lor și diametrele; diametrul și gradul de reflux în venele safene la

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
urmărită toată lungimea venei femurale, până la vena poplitee. Vena poplitee a fost examinată deasupra și sub JSP, deoarece definirea adevăratul reflux venos profund al venei poplitee implică existența refluxului în ambele teritorii, supra și subjacent joncțiunii. Au fost stabilite relațiile anatomice și hemodinamice ale VP, JSP și venelor gastrocnemiene. Refluxul din venele tibiale posterioare (VTPs) reflectă cel mai bine caracteristicile clinice, inclusiv trecut sau prezent de tromboză venoasă profundă sau incompetență a venelor perforante ale gambei. Venele tibiale posterioare au fost

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
întregului sistem venos a membrului inferior cu ajutorul ecografiei vasculare cu scopul realizării unei cartografieri cât mai corecte a sistemului venos. Este evident că ecografia venoasă a devenit standardul de aur (eng. gold standard) pentru analiza sistemului venos, oferind informații atât anatomice, cât și funcționale (Garcia-Gimeno et al., 2009, Zygmunt, 2009). Urmărirea ecografică periodică confirmă rezolvarea refluxul venos, exclude tromboza venoasă profundă și monitorizează evoluția bolii în vederea stabilirii corecte și în timp util a tratamentului adecvat fiecarui caz în parte. Tehnicile de

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
2007). Aceste modificări, care caracterizează instalarea și evoluția bolii varicoase, au însă un substrat patogenic mult mai profund, încă neelucidat. Sub raport clinic, categoriile de diagnostic și stadializare a bolii varicoase au condus la realizarea Clasificării CEAP (eng. Clinic - Etiologic - Anatomic - Pathophysiologic), ținând cont de categoria clinică (eng. clinical severity), etiologică (eng. etiology), anatomică (eng. anatomy) și mecanismul patologic (eng. pathophysiology) al dezvoltării refluxului venos (Porter, Moneta, 1995, Kistner et al., 1996). Această clasificare, care extrapolează modelul TNM (eng. Tumour - Node

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
substrat patogenic mult mai profund, încă neelucidat. Sub raport clinic, categoriile de diagnostic și stadializare a bolii varicoase au condus la realizarea Clasificării CEAP (eng. Clinic - Etiologic - Anatomic - Pathophysiologic), ținând cont de categoria clinică (eng. clinical severity), etiologică (eng. etiology), anatomică (eng. anatomy) și mecanismul patologic (eng. pathophysiology) al dezvoltării refluxului venos (Porter, Moneta, 1995, Kistner et al., 1996). Această clasificare, care extrapolează modelul TNM (eng. Tumour - Node - Metastasis) existent pentru patologia tumorală, a fost reevaluată în 2004, prin modificări atât

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
clasificare, și prin introducerea de noi criterii. A rezultat Clasificarea CEAP simplificată a bolii venoase cronice (Eklöf et al., 2004), utilizată actualmente pe scară largă deoarece pentru parametrul clinic se folosește un singur indicator - cel mai sever, iar parametrii etiologici, anatomici și patogenici sunt completați prin adăugarea indicatorilor pentru venele superficiale (s), perforante (p) sau profunde (d) (eng. deep). Sub raport strict histopatologic, leziunile interesează, în grade diferite, toate segmentele sistemului venos, fiind mai accentuate la nivelul sistemului cav inferior, cu

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
acordă un spațiu limitat, informația fiind redusă la menționarea prezenței vasa vasorum la nivelul adventicei (Lullmann-Rauch, 2008) și a rolului în asigurarea nutriției în teritoriul extern al peretelui. O informație extrem de utilă în aprofundarea microvascularizației este furnizată de un studiu anatomic (Lefebvre, Lescalie, 1996) realizat pe venele safene lungi și scurte normale și varicoase, fixate prin injectare cu latex și bariu și analizate prin disecție și microradiografii. Rezultatele indică originea vasa vasorum din arterele perforante care provin de la diferite niveluri (artera

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
reacției imunohistochimice pentru Bax sugerează că modificările tisulare, celulare și moleculare apar și se dezvoltă concomitent de-a lungul unui traiect venos, fără a fi influențate - în mod pozitiv sau negativ, cu reflectare în gradul lor de severitate - de factorul anatomic și, implicit, de încărcarea hemodinamică. Această observație susține implicarea factorului genetic în patogenia bolii varicoase. Mai mult, sub raport clinic, constatările noastre impun ca abordarea terapeutică să aibă în vedere întotdeauna sistemul venos ca ansamblu, o leziune decelabilă clinic/ecografic

CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
Corola-publishinghouse/Science/736_a_1115

în managementul diagnostico terapeutic al pacientului în stare critică putând răspunde la întrebări de tip binar, în același timp asigurând suport morfologic pentru luarea unor decizii rapide cu posibil impact vital asupra pacientului. Acest protocol de examinare permite urmărirea aspectelor anatomice normale/patologice și funcționale la diferite nivele, urmărind protocolul de evaluare primară: A: UȘ cervicala cale aeriană liberă, leziuni sau deviere de trahee, hematoame compresive; B: UȘ pulmonară ventilație, emfizem, pneumotorace, colecții pleurale, atelectazie și leziuni diafragmatice; C: UȘ cardiacă

FATE–FOCUSSED ASSESSED TRANSTHORACIC ECOCARDIGRAPHY - ECOCARDIOGRAFIA TRANSTORACICA TINTITA ÎN URGENTA ŞI TERAPIE INTENSIVA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Diana Cimpoeşu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1115]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

centrul universului cunoscut și va defini ființa umană și viața ca fiind valorile supreme. Pentru noi, omul este măsura tuturor lucrurilor, așa cum frumos spunea filosoful. Omul occidental este diferit de oamenii altor culturi. Este vorba despre un set de trăsături anatomice, dar și de caracter absolut particulare. ,,Occidentaloizii", așa cum îi numește Zinoviev în opera sa Occidentul, fenomenul occidentalismului 235, nu sunt oameni pur și simplu, ci sunt ființe umane ,,de un tip anume". ,,Occidentul nu ar fi devenit posibil cu nici un

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
exista o corelație între aceste două fenomene, deși din punct de vedere biologic acest lucru pare a fi improbabil"287. Să fie omul occidentului aparținător al unei rase superioare? Evident, nu! Azi am aflat atâtea despre om și configurația sa anatomică, dar și despre motivații și comportamente umane încât știm cu certitudine că occidentalul nu are mai mulți neuroni și nici nu este mai inteligent de la natură. Dumnezeu ne-a construit în mod egal, iar trăsăturile noastre fizice nu diferă decât

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
confundat o noțiune pur biologică, aceea de rasă cu ,,producțiile sociologice și psihologice ale culturilor umane"293. Diferențierile în construcția civilizației se datorează în primul rând unor ,,circumstanțe geografice, istorice și sociologice și nu vreunor aptitudini distincte ținând de constituția anatomică sau fiziologică a negrilor, galbenilor sau albilor"294. Hinduismul, este o ,,religie fără un întemeietor uman, se bazează pe mai multe ansambluri de texte, considerate toate, într-un fel sau altul, ca provenind de la absolutul divin aflat în legătură directă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
a lungul timpului au existat păreri foarte diverse care au explicat prin apartenența la rasă diferențierile dintre Orient și Occident. Să fie omul occidentului aparținător al unei rase superioare? Evident că nu! Azi, știm atâtea despre om160 și configurația sa anatomică, dar și despre motivații și comportamente umane încât știm cu certitudine că occidentalul nu are mai mulți neuroni și nici nu este mai inteligent de la natură. Dumnezeu ne-a construit în mod egal, iar trăsăturile noastre fizice nu diferă decât

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
confundat o noțiune pur biologică, aceea de rasă cu ,,producțiile sociologice și psihologice ale culturilor umane"177. Diferențierile în construcția civilizației se datorează în primul rând unor ,,circumstanțe geografice, istorice și sociologice și nu vreunor aptitudini distincte ținând de constituția anatomică sau fiziologică a negrilor, galbenilor sau albilor"178. 5.5. Spiritul faustic Unul dintre cele mai importante mituri ale culturii noastre este acela al căderii omului în păcat. Creat ca ființă din trupul lui Dumnezeu, omul dorește mai mult și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]