11,096 matches
-
actuală, prin efectele crizei, simțim din ce În ce mai pregnant nevoia folosirii unor instrumente de management care să ne ajute să gestionăm schimbarea. În aceste condiții, un avantaj competitiv este dat de Managementul Cunoașterii, care vine cu instrumente menite să ne ajute să „anticipăm schimbarea”<footnote Drucker, P.F. (September 1, 2003), Managing in the Next Society, St. Martin's Griffin. footnote>. În epoca modernă, În organizațiile care Încurajează inițiativa KM, conceptul de capital include și capitalul intelectual „efemer” și impactul acestuia asupra atitudinii individuale
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nu se pot opune schimbării, eventual o pot numai gestiona și, ceea ce este de dorit, o pot preîntâmpina. Schimbarea trebuie acceptată și trebuie lăsată să intre În viața organizațională. Tot ceea ce trebuie să facem este să fim flexibili și să anticipăm schimbarea; Managementul Cunoașterii ne face să fim cu un pas Înaintea schimbării. Cunoașterea tacită este mobilă și de aceea avem de-a face cu fenomenul de brain drain (migrația creierelor). Adesea, când cineva părăsește un loc de muncă, cunoașterea pe
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
proiectată de autoritățile argentiniene și Banca Mondială, care a furnizat un program de asistență tehnică. Privind În urmă, cei mai mulți dintre oficialii FMI și ai Băncii Mondiale au supraestimat beneficiile potențiale ale noului sistem creat și au eșuat total În a anticipa consecințele sale fiscale severe. Grosul problemei a constat În supraestimarea componentei de autofinanțare a reformei, fără a recunoaște imperfecțiunile piețelor de capital care au generat o povară suplimentară asupra necesarului de Împrumut al guvernului.”<footnote Takagi, S. (2004), The IMF
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ca o Întoarcere În timp la barierele netarifare, dar stimularea cererii interne Încurajează producția internă, elimină pericolul intrării pe piețe din ce În ce mai volatile sau exercitarea presiunii unui curs de schimb greu de controlat, nemaivorbind despre crearea de locuri de muncă. Așa cum anticipa Hayman Minsky, „o politică fiscală anticiclică este tocmai de aceea necesară pentru a se evita scufundarea În depresiune. Liberalismul economic, cu mitul său legat de un guvern mic și un stat ușor, nu este nici politică de stânga, nici măcar de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
actuală, prin efectele crizei, simțim din ce În ce mai pregnant nevoia folosirii unor instrumente de management care să ne ajute să gestionăm schimbarea. În aceste condiții, un avantaj competitiv este dat de Managementul Cunoașterii, care vine cu instrumente menite să ne ajute să „anticipăm schimbarea”<footnote Drucker, P.F. (September 1, 2003), Managing in the Next Society, St. Martin's Griffin. footnote>. 3.2.5. Concluzie Pentru intervalul 2007-2010, rata de absorbție scăzută Înregistrată la data de 30 septembrie 2010, momentul demarării prezentei cercetări, arată
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și din raportul de monitorizare pentru România<footnote International Monetary Fund - Press release, „Statement by the EC and IMF on the Review Mission to Romania”, August 2011. footnote>, echipele mixte de experți ai Comisiei Europene și ai Fondului Monetar Internațional anticipau o creștere economică de 1,5%, vectorul de creștere fiind format din exporturi și agricultură. Cu toate acestea, așa cum sublinia și șeful delegației FMI, obiectivul prioritar trebuie să-l constituie absorbția fondurilor europene, În special a celor destinate investițiilor În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
deficit de cont curent de 4,5% din PIB. Cu toate acestea, realitatea a arătat alte cifre, adică o creșterea economică În 2012 practic zero, după ce În 2011 s-a Înregistrat un plus de 2,2%, iar pentru 2013 se anticipează o creștere de aproximativ 1,5%. În anul 2012, s-a Înregistrat o stagnare, acest lucru fiind urmarea acțiunii mai multor factori, și anume: efectele rostogolite ale crizei financiare, turbulențele pe piețele externe de materii prime, vremea nefavorabilă, cu impact
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ceea ce rațiunea pare să dicteze este și acceptabil, și fezabil, în pofida aparențelor destul de puțin atrăgătoare? (Căci nu trebuie să ne închipuim că Platon trișează susținând lucruri pe care el însuși nu le crede!) Ei bine, va recurge la restauraționism. Parcă anticipând o obiecție a lui Aristotel la alcătuirea statală din Republica, care observa că, „dacă această alcătuire ar fi fost bună, ea nu ar fi putut scăpa neobservată în atâta amar de timp”, Platon se străduie să arate cu tot mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu cea demagogică) și legislația nu reprezintă decât componente ale artei politice. Constatăm aici (în Omul politic) o „îmblânzire” a vehemenței contra retoricii, așa cum se manifestă ea în Gorgias, unde e trecută fără nuanțări între formele lingușirii. Astfel părintele Academiei anticipează într-un anume sens „distorsiunile” strategice care pot fi provocate deliberat noțiunilor noastre primitive asupra relațiilor text/imagine, relații care se constituie într-un orizont cu caracter pronunțat politic. Arta conducerii nu se validează sub aspect etic luând în considerare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dintre Republica pe de-o parte și Timaios și Critias pe de altă parte, Cătălin Partenie, „Lămuriri preliminare la Timaios și Critias” în volumul Platon, Opere, VII, București, 1993. Mi se pare mai plauzibilă posibilitatea ca Platon să nu fi anticipat, atunci când a scris Republica, nevoia de a construi un cadru istoric și cosmologic pentru Cetatea bună. Timaios, 19b, în Platon, Opere, VII, traducere de Cătălin Partenie. Cf. Timaios, 26e. Cătălin Partenie, „Interpretare la Timaios și Critias” în Platon, Opere, VII
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
comuni. De exemplu, dacă notele obținute de elevi la matematică corelează semnificativ cu cele de la fizică, spunem că aceste performanțe sunt explicate prin existenta unui factor comun, în cazul nostru, un mod de raționament tipic. În baza acestei constatări, putem anticipa că un elev bun la matematică va avea note bune și la fizică. În vârful piramidei factorilor se află factorul general (g), identificat de mulți autori cu inteligența. Cele două modele de descriere a personalității, a trăsăturilor și factorilor, deși
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unor procese de condiționare sau a unei învățări bazate pe observație. Astfel, expectanțele R-S sunt credințe privind relația dintre un comportament și consecințele sale (formate îndeosebi prin condiționare operantă), iar expectanțele S-S sunt credințe că un anume eveniment-stimul anticipează apariția altui eveniment-stimul (pot fi formate printr-un proces clasic de condiționare). Vom aborda rolul expectanțelor în dezvoltarea personalității analizând câteva concepte relevante: auto-eficiența, expectanțele de rol și „predicția ce se autoîmplinește”. Termenul de auto-eficiență (self-efficacy) se referă la „credințele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
numeroase studii arată că inteligența ca aptitudine generală are o componentă ereditară importantă, iar această componentă ar fi legată de funcționarea neurologică de bază a creierului. Astfel, multă vreme s-a crezut că inteligența viitoare a unui nou-născut poate fi anticipată în funcție de viteza de dobândire a diferitelor progrese de dezvoltare. S-au construit scale de dezvoltare pentru copiii între 0-24 luni, scale care notau la ce vârstă a realizat copilul pentru prima oară anumite activități (mersul, vorbitul, așezarea unor cuburi, recunoașterea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și verticală a materiei. Îmbogățirea orizontală înseamnă a oferi mai mult material cu același nivel de dificultate unui copil care a terminat o temă înaintea colegilor, iar cea verticală se referă la oferirea unui material cu un nivel mai avansat, anticipând lecțiile următoare. Ambele procedee prezintă riscuri: în cazul îmbogățirii orizontale, copilul poate să se plictisească și să-și piardă interesul; îmbogățirea verticală folosită exagerat poate duce la dezechilibrarea activității de predare. Cele două procedee trebuie deci îmbinate. 2. Discutați împreună cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
implicite, detectabile mai ales pe calea CPV și CNV; • Între cele trei forme de comunicare se stabilesc anumite relații temporale și de sens. Astfel, CV și CPV sunt obligatoriu simultane, în timp ce CNV poate fi simultană acestora, dar să le și anticipeze sau să le succeadă. În privința sensului comunicării, PV și NV sunt concordante (nu pot avea o voce veselă și o mină tristă), în timp ce între verbal și paraverbal, pe de o parte, și între verbal și nonverbal, pe de altă parte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sesizării anticipate a posibilităților care apar și care prefigurează atingerea sau nu a finalității scontate. În postură de profesor, atent la evoluția fiecărui elev, te poți ocupa special de un copil după ce a luat o notă nesatisfăcătoare (feed-back) sau preventiv, anticipând o evoluție spre o notă nesatisfăcătoare (feed-forward). În teoria comunicării și cea psihopedagogică, cele două forme de retroacțiuni sunt extrem de inegal tratate: feed-forward-ul abia semnalat, în timp ce feed-back-ul este temeinic analizat, deși, în practica actului educativ, ele sunt prezențe sensibil egale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înceapă realizarea sarcinii propriu-zise, au ieșit la iveală expectanțele lor legate de înfățișarea fizică. Cei cărora li s-a prezentat fotografia fetei frumoase își imaginau că vor sta de vorbă cu o ființă sociabilă, plină de umor, amabilă, generoasă. Ceilalți anticipau o întâlnire cu o fată puțin sociabilă, acră și rigidă. În convorbirile propriu-zise, primii au tratat pe conlocutoarea lor plini de căldură, cu umor, fiind mai curând exuberanți. Cei ce credeau că la capătul firului se află o fată puțin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rezolvarea unor probleme științifice neobișnuite (de pildă, cum putem stabili dacă o persoană a fost pe Lună în ultimele săptămâni). Studiile respective au relevat că performanța creativă depinde într-o măsură relativă de un anumit domeniu și că poate fi anticipată prin combinarea anumitor resurse, precum vom prezenta în cele ce urmează. În concepția teoriei investiției, creativitatea reclamă interacțiunea a șase resurse distincte, dar interdependente: capacități intelectuale, cunoștințe, stil de gândire, personalitate, motivație și mediu. Trei capacități intelectuale dețin o importanță
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
legii populației (1798) - a avut loc la opt ani după moartea lui Smith. Fără a constitui un simplu argument (existau deja suficiente), lucrarea demonstra cu multiple probe empirice exhaustive (statistici rudimentare) creșterea aparent necontrolată și dezorganizarea socială a populației engleze, anticipând consecințe imprevizibile în lipsa unor acțiuni sociale și politice adecvate. Lucrarea lui Malthus are o dublă semnificație. Cercetarea lui s-a dovedit la fel de empirică ca orice altă cercetare științifică de dinaintea perioadei lui Galton, iar 40 de ani mai târziu o expresie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
noi de gândire” și considera că geniul creator e capabil să „stocheze idei pentru combinații ulterioare” (vezi Becker, 1995, p. 220). Becker demonstrează că teoria lui Bethune conform căreia recombinările sunt conștientizate numai atunci „când se redobândește lanțul asociațiilor” a anticipat întru câtva concepția lui Freud (1995, p. 220). În realitate, destul de mulți autori au anticipat aspecte ale viziunii freudiene fără a surprinde structura alcătuită de Freud. În 1877, Jevons susține că geniul este „fundamental creator” și se manifestă acolo unde
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ulterioare” (vezi Becker, 1995, p. 220). Becker demonstrează că teoria lui Bethune conform căreia recombinările sunt conștientizate numai atunci „când se redobândește lanțul asociațiilor” a anticipat întru câtva concepția lui Freud (1995, p. 220). În realitate, destul de mulți autori au anticipat aspecte ale viziunii freudiene fără a surprinde structura alcătuită de Freud. În 1877, Jevons susține că geniul este „fundamental creator” și se manifestă acolo unde există o „deviație de la tiparele tradiționale de gândire și acțiune” (Becker, 1995, p. 225). Unii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un grup de 15 figuri geometrice și liste alfabetice. Subiecților li s-a cerut să combine fragmentele pentru a crea un model. Un număr mare de modele creative au fost construite în această manieră, multe dintre ele fiind dificil de anticipat. Într-o cercetare ulterioară, Finke (1990) a pus la dispoziție forme tridimensionale și fragmente simple de figuri pe care subiecții trebuiau să le combine pentru a construi un „obiect practic” sau un „dispozitiv”. În plus, subiecții au fost instruiți să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lucrărilor lor în condițiile de evaluare expectată. Un astfel de rezultat sprijină ipoteza conform căreia creațiile nu au fost produse sub impulsul motivației intrinsece, iar nivelul lor calitativ nu a satisfăcut standardele individuale. Trebuie să reținem că evaluarea a fost anticipată - și că procesul de evaluare s-a desfășurat în absența publicului (de fapt, impactul supervizării este justificat în termenii expectanței evaluării). Unele diferențe între rezultate ar fi fost posibile, în cazul în care evaluarea ar fi avut loc în prezența
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al schimbării și prezența sau absența structurii ei de dezvoltare trebuie să constituie un subiect permanent de investigație. Astfel, sistemul de dezvoltare al unei personalități creative are un caracter multicauzal și imprevizibil - prin urmare, excepțional. Imprevizibilitatea înseamnă că nu putem anticipa următoarea creație a artistului și să prevedem care va fi următoarea teorie ce va revoluționa arta sau știința. Imprevizibilitatea poate fi un truism; iar inovația autentică este imprevizibilă. Biologii nu ar fi reușit niciodată să prezică evoluția unei cămile; însă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
domenii (Cox, 1926; Ellis, 1926; Kaun, 1991; Raskin, 1936; Simonton, 1975a, 1991a, 1997a) și efectul longevității asupra productivității și a reputației postume (Lehman, 1943; Mills, 1942; Simonton, 1976a, 1977b, 1984d). Fluctuațiile productivității creative nu constituie unica caracteristică ce poate fi anticipată pe parcursul vieții creatorului. Interesele majore, valorile și pasiunile creatorului sunt și ele pasibile de transformări, un aspect sugerat de numeroase cercetări istoriometrice (Mackavey, Malley și Stewart, 1991; Sears et al., 1978; Simonton, 1977a, 1980b, 1983a, 1986e). Spre exemplu, complexitatea informațiilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]