2,520 matches
-
de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Mlăjet din orașul Nehoiu. Ar fi avut inițial mai multe încăperi, dar acum este distrusă parțial de seisme. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Originea este naturală, cu amenajări antropice ulterioare. Funcția ei a fost aceea de a a servi ca refugiu în vremuri de restriște. Prezența unei multitudini de așezări rupestre într-un spațiu restrâns, a impus compararea acestei zone cu Muntele Athos, pentru zona în cauză folosindu-se
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
și Sibiu, și se suprapune, în mare parte, Podișului Secașelor. În se găsesc un oraș și 22 de comune cu 75 de sate, amplasate pe o suprafață de 1268 kmp. Teritoriul dispune de un mare potențial turistic, materializat în obiective antropice precum: Dar și obiective naturale cum sunt: Pentru individualizarea acestei microregiuni sunt important a se determina mai multe elemente importante precum, relieful accesibil, rețeaua hidrografică densă, vegetația de pădure, un sol de mare calitate pentru activitățile agricole, rețeaua de așezări
Țara Secașelor () [Corola-website/Science/328220_a_329549]
-
care "N. Acrâșmăriței" și "M. Ciobanu" îi publică publică schița și descrierea. Din păcate această publicitate prematură neurmată de luarea imediată a unor măsuri de protecție și amenajare, au dus la scurtă vreme după descoperire la apariția unei puternice degradări antropice. Declararea cavernei pentru prima dată ca arie protejată s-a făcut în 1971 - pe plan local. Statutul a fost recomfirmat în 1994, fiind recunoscut la nivel național în anul 2000 de "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
fertile în deșerturi, determinat de schimbările climatice (secetă puternică și prelungită) și activitățile umane (supraexploatarea terenurilor). Procesul de deșertificare poate rezulta după o evoluție seculară a climatului (ex. Sahara, între 5000-1000 î.Hr.), dar, cel mai adesea ca rezultat al activităților antropice, omul fiind autorul deșertificării. a se declanșează obișnuit ca urmare a distrugerii covorului vegetal datorită exploatării excesive, necorespunzătoare a terenurilor fertile, cultivării excesive, despăduririlor masive și suprapășunatului, diminuării rezervelor de apă (secarea râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
convenției de la București între România și Austro-Ungaria (privind construirea liniei ferate Ploiești-Brașov), iar din 1968, oraș în cadrul județului Brașov. Acesta este cunoscut ca stațiune turistică montană, ce oferă condiții deosebite (pârtii de schi, telescaun) în vederea practicării sporturile de iarnă. Presiunea antropică asupra sitului (aflat în proximitatea a trei așezări urbane) este una destul de ridicată, atât din cauza afluenței mari de turiști, cât și pentru faptul că acesta este relativ ușor accesibil. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: turismul
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Institutului Național Pentru Fizica Pământului spun că de vină ar fi o falie mai veche, o zonă sensibilă seismic, care s-a reactivat. Primele concluzii ale experților, pe baza datele colectate, sunt că cutremurele pot fi naturale (sufoziune mecanică) sau antropice (o activitate de extracție bazată și pe sonde injectie). Emil Străinu susține că mișcările tectonice au fost provocate de mâna omului, prin activități ilegale de foraj, care nu au respectat normele de protecție a mediului. George Purcaru, președintele Secției de
Cutremurele din județul Galați din 2013 () [Corola-website/Science/330238_a_331567]
-
majore ale climei republicii. Neomogenitățile suprafeței active introduc modificări de climă strict locale. Dar influența lor este redusă, deoarece advecțiile care se produc aproape simultan pe tot teritoriul, în condiții naturale (inclusiv cu zona Podișului Codrilor) și fără intervenția factorului antropic, duc la estomparea acestora. Durata de insolație pe parcursul anului oscilează pe teritoriul țării de la 1940 până la 2180 ore, vara constituie 60 - 70%, iar iarna 20 - 30%. Rezervele de energie solară, exprimate prin mărimea bilanțului de radiație, constituie circă 2100 MDj
Clima Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330283_a_331612]
-
tradiționale) și produse de artizanat (covoare țărănești țesute manual, ștergare), meșteșugari în lemn (vase de lemn, furci de tors), olari (strachini, ulcioare, oale de lut) și artiști ai cântecului și dansului popular (ansambluri de dansatori, soliști vocali și instrumentali). Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât datorită afluenței mari de turiști aproape pe tot parcursul anului, dar și pentru că acesta este relativ ușor accesibil. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: turismul necontrolat (abaterea de la traseele
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
compuse din mii de exemplare. Genul "Rutilus" este răspândit în aproape toată Europa și vestul Asiei. În Europa există mai multe specii, dintre care multe sunt endemice cu un areal restrâns, de multe ori fiind pe cale de dispariție datorită factorilor antropici și introducerii speciilor alogene invazive. În special, genul este bogat în specii în sudul Balcanilor. Majoritatea speciilor sunt omnivore, hrănindu-se cu macroinvertebrate și microinvertebrate, dar consumă într-o măsură mai mare sau mai mică substanțe vegetale și detritus organic
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
Saint-Louis (inginer comercial, 1986) și Filosofia la Université de Louvain (licențiat în filosofie 1991, doctor în filosofie 1997). Lucrarea de diplomă, scrisă sub coordonarea științifică a lui Jean Ladrière este despre Conceptul filosofic al finalității și statutul epistemologic al principiului antropic. În perioada 1993-1995 a fost Visiting scholar la Center for Process Studies la Școala de Teologie din Claremont și la Claremont Graduate University, Claremont, California (Statele Unite). Aici și-a realizat studiile doctorale despre John B. Cobb Jr. și David Ray
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
Helichrysum arenarium ssp. ponticum"), limba mării ("Iberis saxatilis"), stânjenei ("Iris suaveolens"), mușcata dracului ("Knautia macedonica"), in ("Linum tauricum"), osu iepurelui ("Ononis pusilla"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), trandafir ("Rosa turcica"), valentiță ("Tanacetum millefolium"), fetică ("Valerianella pumila") sau păiuș ("Festuca callieri"). Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată datorită defrișărilor masive și amplasarea unor turbine eoliene. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: cultivarea intensivă a terenurilor (utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice) în defavoarea lucrării suprafețelor agricole în mod tradițional
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Excepție de la toate acestea face doar rezervatia naturală „Calcarele de la Fața Fetii”, unde accesul fiind foarte dificil, presiunea antropica este scăzută. În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel: Reportaje Videoreportaj
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
de distribuție. Populațiile din Austria centrală și de vest și ce bavareză sunt pe cale de dispariție, iar unele populații locale pot intra în declin. Principalele cauze ale declinului populațiilor de pești sunt reducerea debitului cursurilor de apă, poluării și modificările antropice a albiilor râurilor, introducerea unor specii alogene de pești sau a unor cantități mari de pești autohtoni prădători, pescuitul sportiv. În România au fost desemnate mai multe situri pentru conservare porcușorului de vad : Apuseni, Călimani-Gurghiu, Cheile Nerei-Beușnița, Crișul Alb între
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
cercetărilor zoologice - ornitologia radară și ornitologia agricolă. Pe parcursul activității științifice a înaintat și a argumentat o serie de ipoteze despre formarea, geneza, adaptarea și sinantropizarea în salturi a ornitofaunei și a stabilit etapele principale a evoluție ei în condițiile impactului antropic asupra naturii. A studiat formarea și ritmul evoluției ornitocomplexelor din Sarmatul Mediu pană în prezent și geneza unor grupe taxonomice de păsări pe parcursul a circa 10 milioane ani. Pentru prima dată în știință a descris 5 genuri și 12 specii
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
habitatelor au determinat unele păsări și alte animale să nu mai poată viețui în Moldova, iar alte specii, dimpotrivă, au început să se înmulțească peste măsură, devenind dăunătoare. El a demonstrat caracterul adaptiv al particularităților biologo-ecologice a păsărilor în peisajul antropic și a descris formarea unor populații horticole și urbane sporadice de păsări și modificările arealelor și căilor de pătrundere a speciilor noi în condițiile impactului antropic. Sub conducerea academicianului Ion Ganea a fost elaborată o serie de recomandări ce țin
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
devenind dăunătoare. El a demonstrat caracterul adaptiv al particularităților biologo-ecologice a păsărilor în peisajul antropic și a descris formarea unor populații horticole și urbane sporadice de păsări și modificările arealelor și căilor de pătrundere a speciilor noi în condițiile impactului antropic. Sub conducerea academicianului Ion Ganea a fost elaborată o serie de recomandări ce țin de ocrotirea animalelor, de sporire a numărului păsărilor acvatice. El a fost unul din inițiatorii organizării rezervațiilor naturale în Republica Moldova. Pe parcursul activității științifice și didactice acad.
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
urzică moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), iarba mieilor ("Festuca ovina"), iarba câmpului ("Agrostis tenuis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), firuță ("Poa nemoralis"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba vântului ("Nardus stricta") și un rogoz din specia "Carex sylvatica". Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât din cauza creșterii afluxlui de turiști, cât și numărului tot mai mare a caselor de vacanță construite pe suprafața zonei protejate. Vulnerabilitatea ariei naturale se datorează mai multor factori umani; astfel: drumul național DN75
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
gotic în anul 1424; biserica „Nașterea Maicii Domnului” - 1754 din Feneș), cetățile medievale (Liteni, Aiud), muzeele (Muzeul cu colecții arheologice din Zlatna, Muzeul de istorie din Aiud, Muzeul de etnografie și folclor) și ariile protejate sunt doar câteva din obiectivele antropice și atracțiile naturale ale turismului românesc din zona Apusenilor. Orașul Zlatna găzduiește "Festivalul internațional de Film Etnografic" (FIFE), eveniment anual ce promovează prin intermediul unor cineaști profesioniști și amatori, valorile culturale și tradițiile naționale ale țărilor participante la festival. La Aiud
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
pildă, azotul atmosferic). În raport cu capacitatea substanței de a se reîntoarce în cantitate mai mare sau mai mică în circuit, deosebim două categorii de cicluri biogeochimice globale: Circuitul substanțelor din biosferă este determinat de trei categorii de factori, abiotici, biotici și antropici, care au apărut succesiv de-a lungul evoluției geologice a Pământului: Etapă abiogena începe odată cu apariția Pământului, adică acum 4,6 miliarde de ani. Conform celor mai noi teorii, Pământul, ca și celelalte planete ale Sistemului Solar s-au format
Ciclu biogeochimic () [Corola-website/Science/332221_a_333550]
-
beneficiază de toate tipurile de unități acvatice: fluvii și râuri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitățile hidrografice și hidrologice ale României sunt determinate, în principal, de poziția geografică a țării în zona climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificări ale acestor particularități. Carpații Românești se extind ca un inel, care închide o mare depresiune în centrul țării, a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați (de văi transversale total sau parțial) și prezintă un
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]