271,809 matches
-
atunci când mi-am zvârlit privirile peste băncile din "sala neagră" de la Odin, nu m-a surprins deloc senzația că mă uit la un tablou de Goya, o adunare de fantome reunite în jurul lui Eugenio Barba, un Barba care, dimpotrivă, îmi apărea ca dublul lui Dorian Gray. Această energie insolentă, această lumină orbitoare, această constantă provocare se vor nărui oare vreodată, dându-și la iveală fisurile, cum se întâmplă în ultimele pagini ale romanului lui Wilde? Fascinația pe care continuă să o
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
care nu ofereau elemente de selecție suficiente). Cu teancurile de etichete D (= documentare) sau S (=secret) în mână, ei stabileau regimul viitor de consultare a cărților, care nu putea fi decât arbitrar. Labilitatea criteriilor privind Ťnocivitateať fiecărei categorii de publicații apare din succesiunea instrucțiilor de epurare, uneori contradictorii." Tentativa de mankurtizare a poporului român Cert este că până la 1 noiembrie 1948 au devenit inaccesibile cetățenilor României nu mai puțin de 8.438 de titluri, ceea ce înseamnă milioane de cărți. Categoriile de
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
echivoc (prin medierea oglinzii ori prin imaginea fotografică), aluziv sau doar ca stare inefabilă, Claudia Todor se așază pe sine. Pe sine ca prezență determinată dar și ca posibilă metaforă a feminității însăși. Chiar și acolo unde chipul feminin nu apare explicit, el este subînțeles în chiar natura imaginii și a materialelor, în registrul cromatic și în logica interioară a discursului. Femeia solitară, apăsată de vagi melancolii, femeia multiplicată care-și caută febril o identitate, femeia astrală și rece sau cea
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
și desăvârșirea unității statale a României, schimbul cultural între cehi, slovaci și români a cunoscut o deschidere și o amploare de neîchipuit până atunci, un imbold important reprezentându-l, mai ales, încheierea Micii Înțelegeri (1920-21). În periodice slovace încep să apară poezii ale unor poeți români precum Mihai Eminescu sau George Coșbuc, se intensifică interesul pentru lirica lui Octavian Goga. Se diversifică imaginea prozei românești, datorită faptului că reviste literare publică, în traducerea slovacă, povestiri ale lui Barbu Delavrancea, Ion Agârbiceanu
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
de volume, studii și articole consacrate prozei, poeziei și dramaturgiei românești, traducând, în același timp, opere ale unor scriitori clasici, precum Alexandru Odobescu, Costache Negruzzi, Alexandru Vlahuță, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Mihail Sadoveanu. (În 1991, prin grija d-nei Vajdová, a apărut în editura bucureșteană Minerva volumul Jindra Hu�ková-Flaj�hansová și corespondenții săi romăni.) În 1929, la Bratislava a fost întemeiat Cercul Româno-Cehoslovac, o filială a Institutului Cehoslovaco-Român, înființat la Praga cu doi ani înainte. Sub egida Cercului s-au prezentat
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
alipirea Sudeților la Reich devenind Protektoratul Böhmen und Mähren, iar în Slovacia este instaurat un regim dependent de Germania nazistă. Statul slovac promovează oficial numai cultura germană și cea din țările aliate - Italia și România. În numai doi ani - 1943-1944 - apar patru titluri din literatura română, fapt inedit pînă atunci. Este vorba de romanele Ion și Răscoala de L. Rebreanu, de Baltagul lui M. Sadoveanu și de o antologie din lirica lui M. Eminescu. În aceeași perioadă, revistele literare slovace publică
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
Slovacia pe acei scriitori români care introduc teme nonconformiste și formule artistice experimentale, precum D. R. Popescu, I. Băieșu, G. Bălăiță, N. Stănescu, Șt. Bănulescu, Nina Cassian. Imaginea literaturii române o modifică substanțial o culegere din poeziile lui Marin Sorescu, apărută sub titlul Vibrácie (selecție din volumele Poeme, Moartea ceasului și Tinerețea lui Don Quijote), și romanul Prins de Petru Popescu, epuizat în câteva zile. Ceva mai târziu, această nouă imagine este completată de câteva opere reprezentând modernismul românesc interbelic, precum Craii
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est, editorii și traducătorii nu se mai luptă cu cenzura și interdicțiile ideologice, ci au de înfruntat dificultăți economice de tot felul. Semnificativ este faptul că în perioada de după 1989, în Slovacia au apărut numai cîteva volume din literatura română, printre care o antologie de povestiri ale unor autori contemporani intitulată Stratení v Balkánii ( Pierduți în Balcania), selecționată și prefațată de Libu�a Vajdová, și romanul Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade (traducere: Jana
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
Intenționat am consacrat un spațiu destul de mare acestei treceri în revistă a momentelor importante din receptarea literaturii române în Slovacia, dorința mea fiind ca cititorul român să aibă o imagine mai concretă despre meandrele acestui proces. Conținutul cărții d-nei Vajdová apare însă mult mai complex, fiindcă literatura unei țări apropiate geografic și spiritual este mereu pusă în legătură cu mediul receptor care alege și interpretează valorile literaturii străine după propriile necesități. Elocvent, în acest sens, este destinul traducerilor din proza românească. Capodopera literaturii
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
lui Augustin Buzura i se consemnează "progresele", criticul crede că trebuie să vorbim și despre "inerțiile" lui, consistînd în unele "tipare prestabilite, ce nu i se potrivesc". Fiind un roman bizuit pe ironie, tratînd un prezent "viu" și "acaparant", Orgoliile apare grevat de inserțiile de trecut, "induse arbitrar", nu altfel decît ca un "supliment de Ťsenzaționalť". La întîlnirea impresiei de adaos care nu aderă contribuie pe de o parte unele inabilități de construcție (...), pe de altă parte nesocotirea flagrantă a legilor
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
îndoială. Din păcate, ei nu și-au schimbat nici mentalitatea, nici stilul. între generația comunistă care a fraudat în 1946 și cea reprezentată de urmașii ei contemporani nu există o diferență de substanță, ci doar una de ambalaj. Mai grav apare însă faptul că ziua de 28 noiembrie ne-a scos, pentru multă vreme, din rîndul popoarelor credibile. în nici o altă țară ex-comunistă, de la Polonia și Ungaria la Cehia și Buglaria, nu s-au mai comis, după 1989, fraude electorale. Ceea ce
Modelul sordid by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12202_a_13527]
-
colecția revistei "Secolul 20" (la care Andrei Brezianu a coordonat zona de literatură engleză și americană) rămîne un capitol niciodată deschis din istoria noastră culturală. Foarte cunoscut rămîne Andrei Brezianu în calitate de traducător din literatura engleză și americană, multe cărți fundamentale apărute înainte de plecarea sa din țară beneficiind, grație talentului său, de foarte nuanțate versiuni românești. Repatriat de foarte puțin timp, Andrei Brezianu revine pe piața editorială din țară cu volumul de eseuri Itinerarii euro-americane. Dincolo de titlu (care, împreună cu grafica de pe copertă
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
mai emoționantă, pentru că se simte în ea o undă de complicitate a biografului cu personajul său, fapt care nu dăunează însă obiectivității și preciziei restituirii. Îi sporește farmecul. Cehov de Henri Troyat, din care oferim în continuare un fragment, va apărea anul viitor și în versiune românească la Editura Albatros. Elev în clasa întîi a școlii din Taganrog, micul Anton Cehov, în vîrstă de abia nouă ani, se străduia să-și fixeze atenția pe gramatica latină deschisă în fața lui la lumina
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
voia lui Dumnezeu, cu care se afla în relații privilegiate, impunea familiei sale o disciplină de fier. Soția, blînda și ștearsa Evghenia Iakovlevna, fiii, Alexandr, Nikolai, Anton, Ivan și Mihail, fiica lui Maria, cu toții tremurau de îndată ce ridica el vocea. Cînd apărea, aveau impresia că i-a și prins cu o greșeală. La cea mai mică abatere, clocotea de mînie, înjura, gesticula, tuna și fulgera, lovea. Dădea potop de palme, iar în cazurile mai grave lua biciul din cui și își sufleca
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
cor, am citit Faptele Apostolilor și psalmii la biserică, am participat la toate slujbele, am slujit chiar și la altar și am tras clopotele. Și ce s-a ales din toatea astea? Cînd mă gîndesc acum la copilăria mea, îmi apare în culori destul de întunecate. Acum nu mai am deloc credință. Cînd cîntam împreună cu frații mei la biserică, toată lumea ne privea cu emoție și îi invidia pe părinții noștri. Nouă ni se părea însă că sîntem niște bieți ocnași... Copilăria mea
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
urmă e, intenționat, răsucită fără milă pentru a crea cuvinte hibride care alunecă grațios din unul în altul, ca un șal care face ape, ca un boa încolăcit. Articolele strînse din "Focus Vest" unde, între mai 2002 și iulie 2004 apăreau vinerea dimineață, și publicate sub numele acesta ciudat sînt acte dintr-o comedie a limbajului. Și, nu mai puțin, dintr-o comedie de moravuri. Scurtele cronici, făcute să așeze pe un i ipotetic nu un punct, ci o tremă, sînt
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
prietenesc prin care erau anunțați că e rost de-o știre", Evenimentul zilei = EZ 3742, 2004, 5), de genul neutru, cu pluralul caracteristic în -uri (,se întîmplă să scoată trei bipuri", lug.ro). În toate utilizările sale, cuvîntul poate să apară fie adaptat ortografiei românești (bip), fie cu forma de origine (beep); deocamdată sînt mai numeroase cazurile de conservare a scrierii din engleză, dar și forma adaptată înregistrează o frecvență destul de mare. Anglicismul beep a intrat și în alte limbi romanice
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
și în derivare: de la bip s-a format verbul familiar, de conjugarea a IV-a, a bipăi (e drept că a putut beneficia și de un model din engleză - verbul to beep -, dar este perfect normală și derivarea independentă). Verbul apare destul de frecvent cu sensul general de producere a unor semnale sonore: "limita e marcată de un post de control care-ți bipăie bagajul" (22, 42, 1997, 16), ,setează o limită de temperatură peste care placa să înceapă să beepăie" (computergames
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
Anna a luat troașa pe care o răsucește între degetele ei atât de fine, încât o fac să arate ca un condur. - E o întâmplare, Fiodor Vasilievici, concluzionează ea în cele din urmă. O pură întâmplare că acest cui a apărut tocmai acolo, sub talpa dumitale. Dacă este ceva ce nu admit în această viață este întâmplarea, hazardul. Camera prost luminată, arpacașul care arată cumplit, nasul încovoiat al hoaștei ăsteia de Gladkina, mai treacă-meargă, dar nu hazardul! Kusok, care trebăluiește lângă
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
unei cercetări complexe a Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", aflat sub egida Academiei: Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944), din care eu cunosc patru volume (I, 1997; II, 1999; III, 2000; IV, 2002), apărute la Editura Saeculum I. O., dar e posibil să fi apărut și al cincilea volum. Adaug cercetarea realizată la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, Bibliografia literaturii române (1961-1965), din care am la îndemână doar primele două volume (I, 1996; II
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
Călinescu", aflat sub egida Academiei: Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944), din care eu cunosc patru volume (I, 1997; II, 1999; III, 2000; IV, 2002), apărute la Editura Saeculum I. O., dar e posibil să fi apărut și al cincilea volum. Adaug cercetarea realizată la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, Bibliografia literaturii române (1961-1965), din care am la îndemână doar primele două volume (I, 1996; II, 1997), dar știu că s-a finalizat editorial în alte trei
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
Georgiana Sârbu Pe Primo Levi tinerii cititori români au avut posibilitatea să-l cunoască mai întâi într-un roman apărut la începutul anului la Editura Polirom - Mai este oare acesta un om? E întrebarea celui care a trecut prin experiența traumatizantă a lagărului de exterminare nazist. Primo Levi, tânăr chimist pe atunci, reușește să supraviețuiască selecțiilor periodice pentru camera de
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
a identității?), pe de altă parte limba produce, prin mecanismele ei sociolingvistice spontane, conotații negative, care nasc noi reacții și evaluări ideologice. Între spontaneitate și intervenție, între tendințele limbii și politica lingvistică, se pot stabili relații complexe. Ministru, de exemplu, apare în DEX cu formă unică de masculin. În schimb, în dicționarul academic (DLR), sînt înregistrate formele ministreasă, ministresă și chiar ministroaică. Ministreasă (considerat "familiar, adesea ironic"), format cu sufixul -easă, apare la Macedonski; ministroaică (cu mențiunea "neobișnuit") e atestat la
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
lingvistică, se pot stabili relații complexe. Ministru, de exemplu, apare în DEX cu formă unică de masculin. În schimb, în dicționarul academic (DLR), sînt înregistrate formele ministreasă, ministresă și chiar ministroaică. Ministreasă (considerat "familiar, adesea ironic"), format cu sufixul -easă, apare la Macedonski; ministroaică (cu mențiunea "neobișnuit") e atestat la Iacob Negruzzi. Sensul atribuit - singurul posibil în epocă - este "soție de ministru". Varianta ministresă, considerată o adaptare după fr. ministresse, era folosită, cam în aceeași perioadă, de Vlahuță. Florica Dimitrescu, în
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
politicoasă curentă conține termenul de politețe generic în formă feminină (doamnă) urmat de denumirea funcției în formă masculină: doamna ministru": "doamna ministru, prin al său birou de presă, (...) ne trîntește o amenințare" (EZ 3297, 2003, 1). Familiar, într-un forum, apare însă secvența cu ambele substantive feminine: "aș avea și eu câteva cuvinte pentru doamna ministră și pentru celelalte persoane din ministerul învățământului în legătură cu bacalaureatul din 2003" (portal.edu.ro). Ceva mai rară (circa 50 de atestări) și mai clar depreciativă
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]