6,356 matches
-
bolta neștiinței. Între aripile ca de liliac ale Tartorului vuiesc cele trei vînturi ale răutății ce trimit la cele trei aplecări spre păcat: excesul, violența și minciuna. Dante și călăuza sa, Virgiliu coboară de-a lungul monstruosului trup; de la mijlocul arătării, cum îi explică poetul latin, încep să urce, ei trec în emisfera australă, și în finalul Cîntului XXXIV citim: apoi ieșirăm să vedem iar stele (traducere Giuseppe Cifarelli, Editura Europa, Craiova, 1993). Aflăm între bolgii și păcatele sufletelor ce își
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și pe care Îl Înconjoară cetele Îngerești, intonându-I cântarea: ,,Aliluia”. Intrarea cea mare (Vohodul mare) accentuează prezența mistică a lui Hristos În Sfânta Liturghie. Actul simbolic al vohodului mare este tot mai mult Învăluit de mister. Intrarea aceasta Închipuie ,,arătarea cea urmă a lui Hristos, prin care, mai ales, s-a aprins ura Iudeilor, când a făcut drumul din patrie (Galileea) spre Ierusalim, unde trebuia să se jertfească și când a intrat În cetate Însoțit și proslăvit de mulți”1
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
sale. Împărtășirea noastră cu Sfânta Cuminecătură Închipuie Învierea Sa și, concomitent cu aceasta, Învierea noastră duhovnicească. ,, Finalul operei pământești a Fiului lui Dumnezeu Îl formează ultimele povățuiri date de El apostolilor Săi, pe care Liturghia le amintește prin cele două arătări ale Darurilor sfințite și anume, atunci când poporul este Îndemnat să se apropie de Sfânta Împărtășanie ,,cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste” și arătarea În aceasta clipă a Sfintelor Taine, din față ușilor Împărătești, amintește arătarea Mântuitorului pe
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
povățuiri date de El apostolilor Săi, pe care Liturghia le amintește prin cele două arătări ale Darurilor sfințite și anume, atunci când poporul este Îndemnat să se apropie de Sfânta Împărtășanie ,,cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste” și arătarea În aceasta clipă a Sfintelor Taine, din față ușilor Împărătești, amintește arătarea Mântuitorului pe Muntele Măslinilor, iar cea din urmă, Însoțită de cuvintele <<totdeauna, acum și pururea și În vecii vecilor>>, reprezintă ultima arătare a Domnului În fața Apostolilor, Înainte de Înălțarea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
cele două arătări ale Darurilor sfințite și anume, atunci când poporul este Îndemnat să se apropie de Sfânta Împărtășanie ,,cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste” și arătarea În aceasta clipă a Sfintelor Taine, din față ușilor Împărătești, amintește arătarea Mântuitorului pe Muntele Măslinilor, iar cea din urmă, Însoțită de cuvintele <<totdeauna, acum și pururea și În vecii vecilor>>, reprezintă ultima arătare a Domnului În fața Apostolilor, Înainte de Înălțarea Sa la cer, pe când depunerea lor la Proscomidie simbolizează Însăși Înălțarea, un
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
cu credință și cu dragoste” și arătarea În aceasta clipă a Sfintelor Taine, din față ușilor Împărătești, amintește arătarea Mântuitorului pe Muntele Măslinilor, iar cea din urmă, Însoțită de cuvintele <<totdeauna, acum și pururea și În vecii vecilor>>, reprezintă ultima arătare a Domnului În fața Apostolilor, Înainte de Înălțarea Sa la cer, pe când depunerea lor la Proscomidie simbolizează Însăși Înălțarea, un act ultim al proslăvirii Mântuitorului, Începuta mai Înainte prin Înviere”. Liturghia se Încheie prin rugăciuni de preamărire a lui Dumnezeu, iar credincioșii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o oprește acum să fie luat din drumul ei. Și atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Iisus îl va nimic cu suflarea gurii sale, și-l va prăpădi cu arătarea venirii sale. Arătarea lui se va face prin puterea Sa-tanei, cu tot felul de minuni, de semne și puteri miraculoase, și cu toate amăgirile nelegiuirii pentru cei ce sînt pe Calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
trebuie numai ca cel ce o oprește acum să fie luat din drumul ei. Și atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Iisus îl va nimic cu suflarea gurii sale, și-l va prăpădi cu arătarea venirii sale. Arătarea lui se va face prin puterea Sa-tanei, cu tot felul de minuni, de semne și puteri miraculoase, și cu toate amăgirile nelegiuirii pentru cei ce sînt pe Calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mîntuiți. Din această
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de la Baia! În Moldova se mai păstrează printre tradițiile de Anul Nou, dansul cerbului care imită un ritual foarte vechi iar în Muntenia obiceiul se numește turca, dar este puțin modificat Pe tăblița 31 acest cuvînt are sensul de stafie, arătare, întruchipare, uite așa ca să spurcăm și noi o leacă latrinitatea voastră drăcească! Iar pe obrăzarul coifului de aur de la Coțofenești, Mitra apare sacrificînd un berbec care mai tîrziu va fi înlocuit cu taurul ceresc, dovedindu-se prin acest artefact practicarea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Sf. Duh, necesar creșterii și întăririi lui în viața spirituală cea nouă. înainte de a săvârși Taina, preotul se roagă: „Binecuvântat ești Doamne Dumnezeule, Atotțiitorule, Izvorul bunătăților, Soarele dreptății, care celor ce erau întru întuneric le-ai strălucit lumina mântuirii prin arătarea Unuia-Născut Fiului Tău și Dumnezeului nostru și ne-ai dăruit nouă nevrednicilor fericita curățire prin Botez și dumnezeiască sfințire prin ungerea cea făcătoare de viață, care și acum ai binevoit a naște din nou pe robul Tău acesta nou, luminat
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cunoașterii individuate este numită de către Blaga "revelație"197. Există foarte multe doctrine filosofice care susțin că este posibilă o revelare pură, nealterată a misterului, a transcendenței. Blaga, însă, se așează împotriva acestui curent de gândire și afirmă că nu există arătare pură a misterelor existenței. Prin însăși structura cunoașterii individuate, orice revelare de mister este cenzurată, luând înfățișarea paradoxală a unei "revelații disimulatoare"198. Nu există mod al cunoașterii care să nu înglobeze acest principiu paradoxal: "Cunoașterea concretă, cunoașterea paradisiacă, cunoașterea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai e operantă, în sensul ei uzual, întrucât ea se resoarbe în conciliere și, în ultimă instanță, în in-diferența trecerii înseși a imaginii poetale în imagine poetică. Nicio contradicție nu lucrează în această fulgerătoare transformare prin care ceea ce tinde spre arătare apare, intră în lumină și dispare. Apoi însă, cu cât ființarea înaintează în orbita ființei, cu atât ființa se retrage, păstrează distanța, atrage și se sustrage deopotrivă. Permite pe de o parte ființării să se arate în chiar distanța pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de noapte/ negrăită 7". Nu e acesta posibilul întredeschiderii, cel care - fără să se arate - arată spre ceea ce va fi? "Puterile păsărești au arătat în triunghiuri/ spre ținte luminoase 8"; ceea ce e arătat nu e văzut; nicio intenționalitate nu animă arătarea; pur și simplu ceea ce nu se arată arată ceea ce este deja posibil, forma luminoasă înscrisă de la început în ceea ce nu este decât în perspectiva sfârșitului. Adică "latente-n pulberi aurii/ păduri ce ar putea să fie", căci "sunt cu putință
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
trup de lumină. "Mirajul unui dulce fruct" căzut "neașteptat în palme - dar21" nu arată mai mult decât survenirea luminii; nu apariția în lumină a unui decor devenit vizibil, ci luminarea în sine, donația non-intențională a transparenței care se arată: "Ce arătare! Ah ce lumină!/ Stea alb-a căzut în grădină,// necăutată, neașteptată"; "Și azi, dintr-odată, neașteptat, acest răsărit./ Ce cântec nemăsurat!/ Ca unui orb vindecat/ lumea-n lumină mi s-a lărgit 22". Lumea lărgită e noua lume pe care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
doar ele destăinuite trepte și har", care își oferă imaculata frumusețe a transparenței: "Albă frumusețe tu, fără apunere,/ pustietoare minune tu25". Aceasta este minunea prin care se vede "către limanul dincolo de fire", "către cele nevăzute/ -n marea noapte 26, căci arătarea ei face posibilă o altă arătare spre care ea duce - transmite - vederea 27. "Lutul diafan" e noul trup de lumină, "un senin veșmânt" prin limpezimea căruia se poate vedea minunea unei iviri deja posibile, ființarea inaparentă a neascunderii diafane: "Ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care își oferă imaculata frumusețe a transparenței: "Albă frumusețe tu, fără apunere,/ pustietoare minune tu25". Aceasta este minunea prin care se vede "către limanul dincolo de fire", "către cele nevăzute/ -n marea noapte 26, căci arătarea ei face posibilă o altă arătare spre care ea duce - transmite - vederea 27. "Lutul diafan" e noul trup de lumină, "un senin veșmânt" prin limpezimea căruia se poate vedea minunea unei iviri deja posibile, ființarea inaparentă a neascunderii diafane: "Ca-n ape făr prunduri, fabuloase, reci
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
poemul Cântec de noapte la mare13 deschide la rândul său perspectiva inversă a unei manifestări eclipsate: Toate clopotele bat din fund de mare,/ Toate luminile înnoptează-n depărtare,/ Întunecimea aripează alb, valuri amare". Se creionează un peisaj răsfrânt în propria arătare de sine, cufundat sub linia de orizont a vizibilului. Distanța creată - a sunetului, a luminii - pune în depărtare, în suspensia oricărei determinări prezente. Ocultare a lumii date percepției imediate care nu numai o scoate din vedere, dar o destituie din
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
însăși e lumină, deschidere prin care ceea ce apare se arată pe "apele luminii", "pe valuri de lumină" (Cuptor)19, ca "ploaia de lumină a soarelui în crâng" (Făurar)20. Mediu diafan al trecerii spre ceea ce apare și se vede, al arătării celor ce trec precum păsările care "se duc în lumină" (Seară pe ape)21. Ochiul luminii deschide în umbră altă privire, iar "în suflet, mai departe - în zarea lui" nu mai rămâne decât tăcerea, peisajul unui cuvânt transparent: "Vino cu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
apariție (ducând cerul mai departe) e inaparentul imaginii cerului, invizibilul care se arată în forma pe care o duce la vedere. În adâncul imaginii pulsează însăși posibilitatea ei, inimaginabilul aprioric al originarului care nu se vede, dar se pune în arătare, creează imagine, precum "sâmburul ce-așteaptă în veșteda păstaie"36. "La temelia lumii minunea doarme încă"37, dar "neliniștiții sâmburi" prefigurează rodul ceresc, "sacra sămânță" a transcenderii care, asemeni unor "aripi [ce] așteaptă-n ou"38, ascunde în sine zboruri
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
incognoscibil", nucleul ontic și adevărata inimă de taină (cor absconditum)56. Or aici ceea ce arată lumina nu se pune în lumină, dar nici nu se ascunde în faldurile nepătrunse ale frumuseții; frumusețea transpare în inima luminii ca miez al unei arătări nevăzute, transparente. Sunt pleoapa unei taine, acopăr, nu ascund"57; atât și nimic mai mult, căci ceea ce se acoperă în arătare se descoperă ca imagine. Doar în imagine "slobodă, spre cer, înfloritoare,/ Inima mea nu mai întârzie./ Zbucnește afară în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dar nici nu se ascunde în faldurile nepătrunse ale frumuseții; frumusețea transpare în inima luminii ca miez al unei arătări nevăzute, transparente. Sunt pleoapa unei taine, acopăr, nu ascund"57; atât și nimic mai mult, căci ceea ce se acoperă în arătare se descoperă ca imagine. Doar în imagine "slobodă, spre cer, înfloritoare,/ Inima mea nu mai întârzie./ Zbucnește afară în limpezimi petale/ Să lege rod tainic, bob de poezie"58. Frumusețea ce respiră în ritmul inimii creează frumusețe, apare și se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dă imaginea, posibilitatea vederii și a rostirii: "începuse să răsară/ soarele, invizibilul soare.// Cuvintele ni se aprinseră/ cu flacără înceată și înaltă"4. Ceea ce răsare nu aduce decât apariția unei donații anonime, fără să dezvăluie ceea ce apare, precum începutul unei arătări în sine, al unei esențe care se învăluie în propria dezvăluire: "spală-mi ochiul/ și întoarce-mă cu fața/ spre invizibilul răsărit din lucruri"5. Imaginea e ca și suspendată în vizibil, din moment ce esența lucrurilor apare ca invizibil. Ce e
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mare/ plutește o fregată", "O mare suspendată/ plutește ca un nour/ cad pești de sus ca ploaia,/ doamne, / înaintează o mare suspendată..." 9. Un interspațiu, un peisaj - sau un pasaj - între oglinzi, imaginea pare în suspensie; ea urcă la înălțimea arătării purtată de o lumină nevăzută. Iar ceea ce se pune în vedere taie vederea, o despică revelator, o interzice în imaginea scufundată, ținută în vedere atât timp cât lumina o susține, în suspensia interioară a unui invizibil răsărit: "Atâta lumină îți taie vederea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
chiar miezul golului răsfrânt, acolo unde solzii timpului se dizolvă-n fântâni? Imaginea aceasta, apărută din gol, e forma pe care o ia ceea ce nu poate să apară decât autorevelându-se într-un altul propriu, pe care îl generează din sine: arătarea unui semn plin a cărui perspectivă aduce în înțelegere posibilul unei relaționări. Într-adevăr, semnificatul conținutului spiritual este inteligibil doar în forma internă a semnificantului prin care apare, în imaginea în care el se in-formează14. Putem "vedea" cum solzii timpului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în care nu lucrurile deja existente sunt numite, ci apariția lor ca act de ființare, autonumirea lucrului care se manifestă și se lasă evocat, chemat la rostire 21. Heideggerian vorbind, "inițiativa limbii se manifestă, așadar, în poem ca adevăr al arătării (Zeigen), al lăsării să iasă din ascundere ceea ce este"22. Iar ieșirea din ascundere, arătarea care cheamă și se lasă chemată este o imagine care vorbește de la sine, prin sine, dincolo de limbajul articulat, dezvăluind inaparentul. Vorbeam de distanța ca loc
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]