2,860 matches
-
până la tractoare ori pescadoare sau chiar, ca în bancul acela cu țiganul care lucra la Cugir, mitraliere și tancuri. De gura pirandei fura Vasilică țiganul de era paznic la Uzinele Mecanice Cugir piese pentru ca să-și facă de-un plug, să are și el ca tot gospodarul, și cînd le asambla acasă îi ieșea numai mitralieră.“ Sala chicoti. Cunoșteau bancul, dar puțină destinere face oricând bine. „Domnilor - se avântase Fârtat -, comunismul și-a avut slugoii lui. Cei care au făcut mârșavul compromis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Cu ochii mari și purtători de pace? Răsai din umbra vremilor încoace, Ca să te văd venind - ca-n vis, așa vii! Cobori încet... aproape, mai aproape, Te pleacă iar zâmbind peste-a mea față, A ta iubire c-un suspin arat-o, Cu geana ta m-atinge pe pleoape, Să simt fiorii strângerii în brațe - Pe veci pierduto, vecinic adorato! {EminescuOpI 121} FREAMĂT DE CODRU Tresărind scânteie lacul Și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, Las aleanul să
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Au răsărit în mine! Cu câte lacrimi le-am udat, Iubito, pentru tine! Cum străbăteau atât de greu Din jalea mea adâncă, Și cât de mult îmi pare rău Că nu mai sufăr încă! Că nu mai vrei să te arați Lumină de-ndeparte, Cu ochii tăi întunecați Renăscători din moarte! {EminescuOpI 185} Și cu acel smerit surâs Cu acea blândă față Să faci din vieața mea un vis Din visul meu o vieață. Să mi se pară cum că crești De cum
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
dacă nu e, îl ia mama dracului, Satelitu. Nu se mai oprea, nu voia să se oprească, îl ținea în pumni, îi lipea fruntea de gâtul ei fierbinte, respirația lui era întretăiată, așa, lama plugului pătrundea tot mai adânc, Satelitu ara în granit, săreau așchii încinse, încrâncenate să cucerească fiecare părticică de moleculă, fiecare rotație învolburată din tornada nebună a atomilor care tindeau spre o cosmică rânduială, contrazisă de eroismul egoistei vitejii de erou neînfrânt, neîngenuncheat de cavalcada cailor hrăniți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
din stânga e casa, în dreapta, grădina, cele două suprafețe fiind despărțite printr-un gard nu prea înalt, cu o poartă ușoară, dar bine închisă de un lacăt vechi, care stă încuiat în cea mai mare parte a timpului -, au defrișat, au arat și au scos buruienile, au adus pământ nou în jurul casei construite și au semănat pe el gazon. Grădina din dreapta, care fusese altădată plină de flori, arată altfel după atâta muncă: ordonată, trasă la linie, cu șiruri nesfârșite de meri, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și cântă altceva, tare și lungind țigănește vocalele, chiar dacă știai cântecul și ce poate actorul, tot leșinai de râs: Mi-aruncau pământ pe mine/ Cu lopata doi gropari/ Ca să nu mai văz durerea/ Ochilor frumoși și ma-ari./ Acest ma-ari din finalul ultimei strofe e rupt în două cu arta unui bișnițar, Rică, fante de Obor, vorba MRP-ului, jocul e desăvârșit, un șmenar adevărat se naște în fața lor... Te-ai întors târziu acasă/ Primul lucru ce-ai făcut?/ Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
PE ARIPI DE PRIMĂVARĂ Primăvară, primăvară Aduci bucurie-n țară Înverzești câmpiile Și gonești vânturile. Înflorești copacii goi Și-aduci cucul în zăvoi. Limpezești izvoarele Și se-ntorc cocoarele. Vine rândunica-n țară Pe aripi de primăvară. Duduie tractoarele Ce ară ogoarele.
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
vorbim ? — Nu, spune el blând. Nu despre asta am vrut să vorbim. Îmi vine să mor. Vreau să mor chiar aici, pe loc, aici și acum. — Aha. Îmi netezesc părul, Încercând să-mi iau un aer cât mai demn, să arat ca o adevărată femeie de afaceri. Bine. Aha. Păi și... despre ce... ce anume... — Vreau să te rog ceva. Spuneți ! zic abia stăpânindu-mi nerăbdarea. Orice ! Adică, vreau să zic... despre ce anume e vorba ? — Din mai multe motive, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
și pline de sânge În râpa mare și adâncă se apucă de spălat hainele chiupului și le Întinse pe sârmă. Cât pe ce să rămână fără un răspuns credibil, atunci când Viorica lu’ Gache o Întrebă: Țațî Marii, da badea Vasâli ari haini noi? Un gând trimis tot de sus răspunse cu gura Mariei. Da, di undi, Vioricî-hăi! Sunt di-ali băietului neu di la Vaslui, sî mai aibî când vini pi-acasî! Cei doi oameni trăiau și munceau cu mare frică În spatele lor
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
este foarte ocupat și are mult mult de lucru, nu are timp de petreceri și taifasuri. Când cineva Întreba: Marie, ce face barba’tu?, aceasta răspundea imediat din ogradă: Badi Ghițî, omu’ neu faci oali șî este tari obosât, nu ari chef di nimini și di ninic, nici di mine macar! Credeam că mergem amândoi cu căruța la târg, să mai vindem oale la Ivănești, sau poate la Roșâești? Nu ari cum, badi Ghițî, nu avem oali gata arsî di-o
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Ghițî, omu’ neu faci oali șî este tari obosât, nu ari chef di nimini și di ninic, nici di mine macar! Credeam că mergem amândoi cu căruța la târg, să mai vindem oale la Ivănești, sau poate la Roșâești? Nu ari cum, badi Ghițî, nu avem oali gata arsî di-o căruțî! Poati mai Încolo, di Moși! Apăi, poati am sî merg cu Nihai a lu’ Olaru! Rămâi cu ghini șî zî-i lu’ Victor cî am trecut pi la el
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
răspundea: Da di undi, oi Ioani! Nu știi cî l-am vândut pi tăt șam luat acoperișu’ ista nou! Ci era sî facim, el nu mai be, eu nici atâta? O dată, Maria era cât pe ce să continuie ... Fănicî n-ari voi di la doftor... Trecuse aproape trei ani de când Ștefan Girovescu nu mai pusese pic de băutură În gură și se obișnuise cu această lipsă. Lua În fiecare zi medicația indicată de doctor și se simțea din ce În ce mai bine. Rănile de la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
vocea lui Adamo. Nu am trecut pe la Cascada Duruitoarea. Nu am identificat stâncile Panaghia,Căciula Dorobanțului și Piatra Lată. La întoarcere autocarul a oprit la porțile mănăstirii Agapia. A fost un moment unic, benefic și spiritual. ”Placerea divină:să te arați mic și umilit,cu sentimentul distanței între tine și ceilalți”. (G.Ibraileanu). „Nu știu cheia succesului,dar cheia eșecului este să încerci să mulțumești pe toată lumea”. (Billy Crosby) Idila Vauvenargues are cea mai realistă definiție pentru dragoste:„Dragostea este ca
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
prezent, După amarul acesta de ani, Dă cineva pe tine...doi bani? Morala: Când nu ești bun la nimic, Nu pretinde cinste și onoare, Fiindc-ai avut un ...stră...străbunic, Om de mare valoare?! DOUĂ PLUGURI Un nenorocit de plug, Ara... aiurea și strâmb Un necultivat de dâmb, Spre a semăna porumb, Plugul bătrân mai mergea... Mai se-oprea... Până...s-a oprit de tot Într-un...ciot Noduros și netot! Ca și cum nu era îndeajuns, Supărat și-obidit, S-a întors
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
bătrân mai mergea... Mai se-oprea... Până...s-a oprit de tot Într-un...ciot Noduros și netot! Ca și cum nu era îndeajuns, Supărat și-obidit, S-a întors și-a zărit, Că-ntr-un loc ca-n palmă, în șes, Ara... ca să zic... excelent, Cu mult spor și cu interes, Un plug cumpărat recent, Cam scump, din import; Cum era cătrănit, Ca un veritabil resort A... sărit Plugul cel ruginit Și-a vorbit Mai mult... suduit: -Ești cea mai urâtă dihanie
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
cred demodat, Și că în prezent Nu mai sunt ...eficient, Și am cel mai slab...randament! Nu știu dacă s-a supărat Plugul modern dar a... tăcut La-nceput ! Nu părea...afectat, Și-a virat, ca în joacă, Începând Și arând, Odată la deal și-odată la vale, Douăzeci de brazde să-ntoarcă, Nemțești...de egale! Drepte, perechi-perechi, Rapid reușind să facă Treaba plugului...vechi!! Luându-l apoi în tărbacă : Nu te supăra că îți spun: Ești demodat și bătrân! Nu
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
că o venit vremea să arătăm ce știm, no... Numai Dumnezău să ne ferească de năpaste, no! ― Noi încî mai sântem feriți cumva, cî nu ni aflăm chiar în țava puști’, da’ saracu’ infanteristu’!... Ci sî faci el când nu ari macar o beldie dupî cari sî sî adăposteascî? ― Mă! Da’ tu nu făcuși instrucție de infanterist? Făcuși. Așa că, înainte de a pleca la atac, îți fixezi lopata Lineman în centură, ca să-ți apere inima. Apoi, când ai făcut saltul înainte și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
seara celei de a doua zile, Karmal era deja instalat la palat și transmitea, la radio, un mesaj către popor, în care proclama începerea celei de a doua faze a revoluției. Dacă invazia avusese loc într-un timp record, sovieticii ară tând că știu să ducă un război ca la carte, perioada următoare a fost grea. Opoziția mujahedinilor a condus la un război de uzură pe care armata rusă nu era pregătită să-l poarte. Desigur că țara era ocupată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sforăiturile lui după orele petrecute la cazanul de făcut rachiu al popii. Marie, strigă răstit bărbatul, să-mi pui ceva demâncare în traistă, c-am de gând să plec la târg! Azi ți-ai găsit! Când ogorul stă să-l ari, dumnealui pleacă să târguiască?! oftă femeia. Numai azi mai primesc negustorii grâul cel vechi. Vrei să n ai para chioară de Sfintele Paști? Parcă de Paști îți arde ție, Vasile? se zbuciumă femeia, dar nu ieși din cuvântul bărbatului, puse
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
n-a admirat, în nopțile cu lună, stelele, răsucind cosițele vreunei fetișcane sau scăldându-se în apa bălților? Se simțea stingher. Nu mai umblase de unul singur, de când taică-su, Neculai, îl adusese, într-o zi friguroasă de aprilie, să are bucata de pământ de pe Dealul Boului. Dar, acele zile erau așa de îndepărtate... Cu sufletul îndoit, ajunse la marginea comunei Coarnele Caprei. Aburii dimineții deșteptară câinii ciobanilor, care se ițeau de sub cojoacele mari, care-i apăraseră de frigul pătrunzător al
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Mircea Nedelciu, Zmeura de câmpie (Compania, București, 2005), Gabriela Adameșteanu, Drumul egal al fiecărei zile (Editura Institutului Cultural Român, București, 2005), Petre Barbu, Blazare (Polirom, Iași, 2005) etc. Este prezentă cu studii în următoarele volume: Ruxandra Cesereanu (coord.), T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți (Editura Institutului Cultural Român, București, 2006), Andreia Roman (coord.), Hortensia Papadat-Bengescu. Vocația și stilurile modernității (Paralela 45, Pitești, 2007), Corin Braga (coord.), Concepte și metode în cercetarea imaginarului (Polirom, 2007). A publicat studii și articole în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
mai repede pentru a admira pe marele cântăreț al întunericului. Așa adormeau vecinii lui târziu în noapte în cântec romantic de greier singuratic. Într-o primăvară, considerând că pământul a stat destul în repaus, Omul s-a gândit să-l are. A trecut o zi au trecut șapte și furnica se întreba cu îngrijorare de ce greierul nu mai cântă și păianjenul nu mai lucrează. -Ce-or face? se întreba furnica ..... A luat câte ceva de mâncare și s-a hotărât să bată la
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de multă vreme. De cântat, nu mai cânți.. -Așa este, răspunse greierul resemnat. Nu mai cânt pentru că, sunt terminat, zise abia trăgându și respirația. -De ce? Ce s-a întâmplat? întrebă degrabă furnica. -În această primăvară, când omul și-a arat ogorul, mi-a tăiat picioarele și nu mai aud, nu mai pot ieși afară să cânt ..... -Și ... ce ai să faci? întrebă îngrijorată Furnica. -Aștept sfârșitul ..... -Vai de mine! Câtă nenorocire pe capul tău, zise furnica. -Așa este. Îmi aștept
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
aceea nu mai auziți amândoi? -Exact, vecino! Și ..... zici că vecinul nostru, greierul, a pățit la fel? întrebă curios și surprins totodată păianjenul. -Da, vecine. Da! Și el a pățit la fel ca și tine. -Atunci când omul și-a arat pământul, a pățit-o și el. -Așa este! zise furnica după care a căzut adânc pe gânduri. -Ei! Acum să te văd, vecino. Cum ai să te descurci cu doi surzi fără picioare. -După ce că ești necăjit, îți mai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-i mai frumos, mai plăcut ca acolo unde ai văzut pentru prima dată soarele, acolo unde te-ai trezit în cântec de ciocârlie și unde ceru-i mai aproape de pământ. Era suficient să ies la câmp să văd cum plugul ară, pasărea măiastră se-ntrecea pe sine, concertul lucrătorilor de pe ogoare, toate trimise lui Dumnezeu ca semn de mulțumire și din suflet împlinire. Ținteam de nenumărate ori cerul albastru și tot de atâtea ori eram supărat pe fulgerul luminos care a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]