12,940 matches
-
economisiri pentru asociații săi? Aceștia din urmă fac mai mult sau altceva decât face el? Nu sunt cu toții supuși, în ce privește remunerația, adică în ce privește partajul produsului, legii prețului descrescător? Nu se operează această separație a muncii și nu sunt făcute aceste aranjamente în deplină libertate și pentru binele comun? De ce avem noi nevoie ca un socialist, sub pretextul organizării, să vină să distrugă în mod despotic aranjamentele noastre voluntare, să oprească diviziunea muncii, să înlocuiască eforturile asociate cu eforturile izolate și să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
legii prețului descrescător? Nu se operează această separație a muncii și nu sunt făcute aceste aranjamente în deplină libertate și pentru binele comun? De ce avem noi nevoie ca un socialist, sub pretextul organizării, să vină să distrugă în mod despotic aranjamentele noastre voluntare, să oprească diviziunea muncii, să înlocuiască eforturile asociate cu eforturile izolate și să provoace un recul civilizației? Asociația, așa cum o descriu aici, este oare mai puțin o asociație deoarece fiecare e liber să intre și să iasă din
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
absurdității. Aș fi putut adăuga: ea este în același timp și dovada absurdității. Să ajungem la demonstrația noastră; ea nu va fi lungă. Jacques Bonhomme avea doi franci pe care îi câștigau doi lucrători. Dar iată că acesta imaginează un aranjament de corzi și greutăți care scurtează munca la jumătate. Deci obține aceeași satisfacție, economisește un franc și concediază un lucrător. El concediază un lucrător; este ceea ce se vede. Și, nevăzând decât acest lucru, se zice: Iată cum mizeria urmează civilizației
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu cei cincizeci de franci, ci plugul. Și când un comerciant împrumută douăzeci de mii de franci pentru a cumpăra o casă, datorează nu cei douăzeci de mii de franci, ci casa. Banul nu apare aici decât pentru a facilita aranjamentul între mai multe părți. Pierre poate să nu fie dispus să împrumute plugul său, iar Jacques poate să fie dispus să împrumute banii săi. Ce face atunci Guillaume? Împrumută banii de la Jacques și, cu acești bani, cumpără plugul de la Pierre
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acestea adause că d. ministru poate începe cu partea care găsește de cuviință. D. ministru de esterne tractă mai cu samă puntul al 3-lea din interpelare, relativ la misiunea specială a agenților trimiși la Londra și la Paris pentru negociarea aranjamentelor vamale cu unile din marile puteri europene și declară că, asupra acestui punt, afacerea fiind terminată poate da esplicațiunile ce i se cer, dar că, în privința celorlalte cestiuni, negocierile fiind încă pendente, nu ar putea vorbi fără a compromite chiar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
colosalul portic, o construcție într-adevăr minunată, încăpătoare de 1500 persoane. Înlăuntrul acestei clădiri erau așezate de-a lungul mese și lavițe de brad. Pe stâlpii din mijloc atârnau marcele țărilor române ș-o sumă de flamure mici. În fine aranjamentul dinaintea porticului, stătători din mai multe șiruri de cetine împlîntate în pământ, împodobite cu drapele, era de-o frumuseță rară. Acum, după ce-am dat lectorilor noștri o ideie palidă despre situația maiestoasă a mănăstirei și despre aranjamentele comitetului, rămâne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În fine aranjamentul dinaintea porticului, stătători din mai multe șiruri de cetine împlîntate în pământ, împodobite cu drapele, era de-o frumuseță rară. Acum, după ce-am dat lectorilor noștri o ideie palidă despre situația maiestoasă a mănăstirei și despre aranjamentele comitetului, rămâne să facem tabloul măreței festivități. Sâmbătă sara, la 10 oare, un imens număr de oaspeți se îndrepta cătră biserică. Era momentul începerii serbărei. De - abia preoții intrase în altar, de - abia se începuse sfintele ceremonii, când la pomenirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
inter-național: aceasta este politica realistă de bază - lupta pen-tru putere nu poate fi evitată. Însă, pentru a evita tragedii majore într-o eră a naționalismului universalist, pentru a face balanța puterii să funcționeze, exercitînd o serie de constrîngeri asupra războiului, aranjamentele normative sau instituțiile trebuie să înlocuiască codul de conduită aristocratic în declin. Cu tot accentul său analitic asupra inevitabilei lupte pentru putere și a balanței necesare a puterii, Morgenthau, deși atît de preocupat de politica practică, a rezervat un rol
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mondiale, cel puțin în anumite momente și regiuni ale lumii. Unele arii de probleme prezintă trăsăturile a ceea ce ei numesc regimuri, definite ca "rețele de legi, norme și proceduri care regularizează comportamentul și îi controlează efectele" și de asemenea ca "aranjamentele cu caracter director care acționează asupra relațiilor de interdependență" (Keohane și Nye 1977: 19). Acest mediu poate fi mai bine caracterizat ca "interdependență complexă", în care există în primul rînd numeroase canale care conectează societățile: relații interstatale, transguvernamentale și transnaționale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru sistemul postbelic, care nu a fost inclus în sistemul Bretton-Woods, sau actualul plan de a crea o uniune monetară europeană, care să înlocuiască managementul național al monedei printr-unul multilateral (și să instituie o nouă monedă, comună). Totuși, aceste aranjamente au fost rar acceptate: manevrarea monedei este într-o asemenea măsură legată de suveranitatea statului, încît acele țări care au o monedă relativ independentă își păstrează cu gelozie dreptul seniorului. Din acest motiv, teoria stabilității hegemonice susține că un sistem
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
conservatoare necesare susținerii sistemului Bretton-Woods. Evident că America putea să se adapteze la nivel intern, modificîndu-și sistemul de taxe. Atunci cînd a optat pentru politica inflaționistă, este de înțeles că și-a păstrat contractul social intern și și-a modificat aranjamentele externe. Sistemul monetar internațional a trebuit să cadă (Calleo și Strange 1984:108). Cu alte cuvinte, dacă e adevărat că hegemonul își menține poziția atîta timp cît reușește să-i facă pe ceilalți să i se adapteze, sfîrșitul sistemului Bretton-Woods
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nivel cu totul nou este introdus odată cu ceea ce ei numesc capacitate de interacțiune, definită ca reprezentînd: "aspecte ale capacității absolute care se situează dincolo de nivelul unităților, dar care nu sînt structurale, în sensul că nu au de-a face cu aranjamentul pozițional al unităților. Ele sînt sistemice nu numai pentru că reprezintă capacitățile desfășurate în sistem, ci și mai ales pentru că condiționează puternic semnificația structurii și înțelesul însuși al termenului de sistem." (Buzan ș.a. 1993: 72) Capacitatea de interacțiune este chiar condiția
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a exercitării responsabilităților lor în plan local). În Franța (ca și în România, sperăm), asftel de inițiative s-au arătat însă ireversibile în schimbările succesive pe care le va cunoaște evoluția statului și a structurii sale teritorial administrative. Centrul noului aranjament al puterii avea drept bază nu doar rivalitatea între centru și teritoriu, ci un tip de parteneriat între cei doi actori, concretizat sub forma contractelor de planificare încheiate între regiuni și statul central. John Loughlin apreciază această etapă a evoluției
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a țărilor de astăzi combină modelele "agenției" și "alegerii", cu toate că cei mai mulți vor pune accentul fie pe unul fie pe celălalt, considerându-l doar pe unul din ele drept tendința dominantă.57 Această combinare a modelelor generează o mare varietate în aranjamentele fiscale ale statelor europene, dar o tendința predominantă o reprezintă creșterea de granturi ce provin de la guvernele centrale și descreșterea "resurselor proprii", cum ar fi taxele și impozitele locale. Acest lucru ar putea sugera o autonomie locală mai scăzută dar
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și Adunarea Națională a Țării Galilor sunt responsabile de alocarea fondurilor pentru conducerile locale, iar acest lucru le oferă un fel de libertate asupra activităților lor, însă, teoretic, ele nu sunt controlate în mod ierarhic. Legătura este mai degrabă controlată prin aranjamente de "parteneriat" în Țara Galilor, "Consiliul Parteneriatelor" iar în Scoția există o creștere a parteneriatelor între parlament și autoritățile locale. 59 În Olanda, provinciile reprezintă niveluri relativ slabe ale guvernului, ce nu domină municipalitățile (gemeente), în timp ce acestea din urmă există într-
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
care le considerau răspunzătoare pentru cele trei mari războaie pe care Franța le purtase cu Germania încă din secolul al XIX-lea (1870, 1914-1918, 1939-1945).13 Planul lor era de a minimaliza importanța statului-națiune francez prin blocarea acestuia într-un aranjament "neo-funcționalist" cu Germania și alte state care participaseră la război, cum ar fi țările Benelux și Italia. În același timp, difereau de UFE, care dorea să abolească în mod categoric statul-națiune și să producă o federație europeană printr-un "big-bang
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cu mai mult de 80000 de locuitori. Așadar, până la sfârșitul secolului al XX-lea sistemul francez al relațiilor central-locale suferise schimbări destul de radicale. Aceste schimbări au fost consecința curentelor din trecut și în același timp a introducerii noilor tipuri de aranjamente instituționale. Deci, municipalitățile prerevoluționare au continuat să existe, oficial neschimbate, la fel ca și departamentele revoluționare și prefecții napoleoniani, dar concomitent cu aceste instituții de guvernare teritorială, au fost create noi corpuri: regiunile și noile forme de asociere intermunicipală precum și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
rând, este vorba de introducerea unui număr de elemente de democrație directă; în al cincilea rând, de acceptarea dreptului de a experimenta conferit autorităților locale; iar în ultimul rând, recunoștea că departamentele și teritoriile transoceanice ar putea să-și adapteze aranjamentele instituționale (statutul lor) la circumstanțele lor specifice. Reformele lui Raffarin constituie un pas uriaș înainte în efortul Franței de a-și completa proiectul de decentralizare. Evoluția lentă a acestui proces se explică prin importanța deosebită a legilor publice și a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
État-Région (CPER) care va fi examinat într-un capitol ulterior, dar, urmând celui de-al doilea val de reforme de descentralizare din anii 1990, și noile entități de cooperare intermunicipală, CA și pays. În al patrulea rând, au existat noi aranjamente instituționale care au unit municipalitățile, și aranjamente contractuale de finanțare între municipalități și regiuni. Însă, municipalitățile mai mari experimentează cu noile forme de consilii de cartier ca o nouă metodă de a rezolva problemele de excludere socială și de a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
un capitol ulterior, dar, urmând celui de-al doilea val de reforme de descentralizare din anii 1990, și noile entități de cooperare intermunicipală, CA și pays. În al patrulea rând, au existat noi aranjamente instituționale care au unit municipalitățile, și aranjamente contractuale de finanțare între municipalități și regiuni. Însă, municipalitățile mai mari experimentează cu noile forme de consilii de cartier ca o nouă metodă de a rezolva problemele de excludere socială și de a integra secțiunile alienate ale populației urbane în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
oameni din domeniu ca una dintre cele mai importante perspective sociologice globale. Wright Mills crede că oamenilor obișnuiți le lipsește imaginația sociologică o abilitate (calitate a minții) care le dă posibilitatea să vadă interrelația dintre propriile vieți, perioada istorică și aranjamentele instituționale și societale în care aceștia trăiesc. Cu cuvintele lui Mills (1975, p.40): ... individul nu-și poate înțelege propria experiență și nu își poate făuri destinul decât dacă se situează în epocă; el nu-și poate cunoaște șansele de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
va impune o altă adaptare. În esență, tendința naturală a societății este să fie stabilă deoarece societatea este un sistem interdependent. O rafinare importantă a perspectivei funcționaliste a fost făcută de Robert Merton (1968). El a argumentat cum chiar acele aranjamente sociale care sunt folositoare societății pot avea disfuncții sau consecințe mai puțin favorabile pentru societate și astfel, la un moment dat, pot distruge echilibrul social mai mult decât să contribuie la realizarea acestuia. Spre exemplu, încurajarea familiilor mari într-o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pot distruge echilibrul social mai mult decât să contribuie la realizarea acestuia. Spre exemplu, încurajarea familiilor mari într-o societatea care este deja suprapopulată poate fi disfuncțională. În general, teoria funcționalistă arată că atunci când funcțiile compensează disfuncțiile, înseamnă că un aranjament social probabil va continua să existe deoarece echilibrul este benefic pentru societate. Însă deoarece situațiile se schimbă, un element care astăzi este funcțional poate deveni în viitor disfuncțional. Datorită acestui lucru, sociologii când studiază orice element al structurii sociale în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
am văzut, funcționaliștii argumentează că societățile dobândesc caracteristicile lor deoarece acestea sunt funcționale, folositoare pentru societate. Teoreticienii conflictului sunt de acord cu acest lucru până la un punct, când ei pun întrebarea: "Funcțional pentru cine?" Cu alte cuvinte, ei cred că aranjamentele sociale există deoarece ele sunt folositoare, dar nu întregii societății. Mai mult, ele sunt folositoare grupului dominant din societate, prin urmare avantajând grupul care are puterea să formeze societatea potrivit propriilor interese. Această putere poate fi exercitată în moduri variate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
posibile două lucruri. Primul, aceasta oferă grupurilor dezavantajate o oportunitate să-și îmbunătățească poziția lor în societate printr-o distribuție mai echitabilă a resurselor insuficiente (limitate). Al doilea, oferă societății șansa să funcționeze mai bine, deoarece conflictul creează posibilitatea eliminării aranjamentelor sociale care sunt incorecte pentru societate ca întreg și care servesc numai interesele grupului dominant. Conflictul și schimbarea socială. Punctul în care perspectivele funcționalistă și cea conflictualistă sunt în cel mai puternic dezacord îl reprezintă sursa schimbării sociale. Funcționaliștii văd
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]