17,527 matches
-
Economice Europene a dat acestui organism atât puterea de a propune o politică comună În domeniul agriculturii, de asemenea să stabilească o politică comună În domeniul transporturilor, o uniune vamală și o politică comună care să reglementeze comerțul exterior 14. Arhitecții Comunității Economice Europene erau conștienți că integrarea economică sporită va necesita o forță de muncă mai liberă și mai mobilă, care putea să caute de lucru și să se stabilească dincolo de frontierele naționale. Tratatul a creat patru drepturi fundamentale: dreptul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de europeni, au văzut În Comunitate Economică Europeană și În succesoarea sa, Uniunea Europeană nu mai mult decât o piață comună care putea să ofere statelor membre avantajele care decurg dintr-o zona internă de schimb lărgită și unificată. Primii săi arhitecți și vizionari au promovat În mod public ideea pentru a obține aceptarea Uniunii. Pe de altă parte, era clar Încă de la Început că scopurile lor erau mult mai ambițioase. Jean Monnet, părintele fondator al Uniunii, a declarat de la Început că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a reînvia economia Europei de Vest, sperând că aceasta ar fi cea mai bună metodă pentru a frâna avansul partidelor politice comuniste În Franța, Italia și În alte părți și pentru a micșora pericolul influenței sovietice. Planul Marshall, numit după arhitectul său, secretarul de stat George Marshall, a furnizat mai mult decât 25 de miliarde de dolari În asistența economică pentru dezvoltarea Europei la sfârșitul anilor ’40 și Începutul anilor 195018. Fondurile au venit Însă cu anumite condiții. Pentru a continua
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fiecare pas către o uniune mai strânsă a popoarelor Europei a fost Însoțit de o jumătate de pas Înapoi În ceea ce privește menținerea puterii statelor-națiune. Totuși efectul cumulativ a fost o călătorie lentă, dar ireversibilă, către viziunea expusă pentru prima oară de arhitectul inițial al Uniunii, Jean Monnet. Pentru a Înlătura orice dubiu În această privință, proiectul Constituției Uniunea Europeană, care În prezent este Înaintat pentru ratificare de către statele membre, arată În mod clar că o nouă instituție politica transnațională se naște, o instituție
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
adâncească influența politică tocmai datorită faptului că modelul ei de organizare a fost mai „orientat către proces” În ultima jumătate de secol. Succesul politic al Uniunii Europene a fost cu atât mai impresionant având În vedere faptul că principalii ei arhitecți, francezii, sunt cunoscuți pentru modul lor mai convențional, ierarhic și centralizat de a exercita controlul politic. Chiar dacă vechea manieră de guvernare a statului-națiune a Încercat să-și pună În fiecare moment amprenta asupra guvernării În Uniunea Europeană - continuând să o facă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de regiuni geografice specifice, pot adeseori să ocolească constrângerea statului-națiune și să stabilească legături politice, comerciale și sociale la nivelul Uniunea Europeană, obținând astfel un grad mai sporit de independență și autonomie, decât cel pe care Îl aveau sub domnia statului-națiune. Arhitecții Uniunea Europeană au Început să sesizeze un aliat potențial printre grupurile culturale și au deschis canale politice directe cu subculturile locale ca o modalitate de a diminua influența statului-națiune. Antonio Ruberti, fostul Comisar al Uniunii Europene pentru știință, Cercetare, Dezvoltare Tehnologică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt excluși În mod sistematic de la angajare În multe industrii. În Franța, sunt mai mult de cincizeci de profesiuni de la care sunt excluși naționalii țărilor non-UE, incluzând piloții de linie aeriană, farmaciștii, directorii de firme de servicii funerare, moașele și arhitecții. Străinii nu au nici măcar dreptul de a obține licența necesară pentru a vinde alcool și produse din tutun. Alte țări au restricții similare În ceea ce privește angajarea 3. Imigranții sunt discriminați adeseori de țările lor de adopție. La rândul ei, această discriminare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
referit la Uniunea Europeană ca la „un obiect politic neidentificat”68. Confuzia Uniunii Europene cu privire la noțiunea de geografie În era diasporelor culturale și a fluxurilor comerciale globale devine și mai evidentă atunci când se pune problema admiterii de noi membrii. Unii dintre arhitecții Uniunea Europeană Își reamintesc zilele lor de studenție În primavara lui 1968 când radicălii francezi scandau „la dracu cu granițele”69. Uniunea Europeană pretinde că are un caracter inclusiv și spune că apartenența la comunitate trebuie să fie bazată pe aderența la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
inalienabilă”4. Pedeapsa cu moartea, În perspectiva politicii Uniunii Europene, este o „negare a demnității umane, care este fundamentul moștenirii comune a Uniunii Europene, ca uniune cu valori și principii comune”5. Aceasta Înseamnă că dacă, de exemplu, Adolf Eichman, arhitectul planurilor naziste de exterminare a evreilor și a altora, ar fi judecat astăzi În Europa și găsit vinovat, ar fi cruțat de pedeapsa cu moartea. (Eichman a fost judecat de un tribunal israelian În 1961 pentru crime Împotriva umanității, găsit
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
știința iluministă se bazează pe căutarea necontenită a secretelor naturii. A Încerca să limităm această căutare sau a limita direcțiile de investigație sunt considerate de către mulți În comunitatea științifică a fi echivalentele Înnăbușirii spiritului științific. Natura „omului” este iscoditoare, argumentează arhitecții Iluminismului. Suntem creaturi prometeice Într-o continuă Încercare de a Înțelege marea ordine a lucrurilor, astfel Încât să putem acumula putere asupra naturii și să fim capabili să ne controlăm destinul propriu. Ideea de progres, atât de importantă pentru gândirea lumii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
permițând autorităților reglementatoare să greșească de partea siguranței, fie prin suspendarea activității În Întregime, modificarea ei, folosirea de scenarii alternative, monitorizarea activității pentru a determina efectele cauzale sau prin crearea de protocoale experimentale pentru a Înțelege mai bine aceste efecte. Arhitecții acestei directive se grăbesc să arate Însă că principiul precauției trebuie invocat Într-o manieră rațională și nearbitrară, pentru a asigura că nu este folosit ca un instrument politic sau economic În promovarea altor obiective. Directiva spune: Acolo unde acțiunea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
activare nu este același la toți indivizii, la toate grupurile și în toate situațiile. M. Rokeach (1973) afirmă că sistemul de valori „este un plan general care poate fi asemănat probabil mai bine cu harta sau schița de proiect a arhitectului. Numai acea parte a hărții sau schiței care este imediat relevantă este consultată, restul fiind ignorat pentru moment. Diferitele subseturi ale «hărții» sau «schiței» sunt activate în diferite situații sociale” (p. 14). Este operantă distincția dintre valori autentic trăite și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Ulici, postfața trad., București, 2003; Milos Crnjanski, Romanul Londrei, I-II, pref. trad., postfață Cornel Ungureanu, București, 2003; Risto Vasilevski, Biserică, iată hramul tău, pref. Miodrag Pavlović, postfața trad., București, 2003. Repere bibliografice: Iulia Popovici, Cuvinte încrucișate cu peisaje și arhitecți, RL, 2001, 26; Elisabeta Lăsconi, „A împărtăși și altora iubirea față de o carte, traducând-o” (interviu cu Mariana Ștefănescu), ALA, 2003, 664; Geo Vasile, Lumea în 80 de cărți, București, 2003, 293-297. G. Dn.
STEFANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
III continuă tradiția farselor populare vieneze centrate pe un singur personaj. Pentru rolul, vorbit, al șleampătului gardian al "veselei pușcării", Frosch, a fost invitat Horațiu Mălăele - fermecător, cu un umor candid și de bun gust. La Operetă, într-o scenografie (arhitect Theodor Dinulescu) care dovedește eforturi notabile și poate da iluzia unui oarecare belșug, actul I este o comedioară destul de alertă, actul II, mai sărăcuț și prea lungit de balete interminabile și foarte aproximative iar ultimul act alunecă într-o bufonadă
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
despre un fenomen de influențare sufocantă ori de epigonism. Poetul e însă un dimovian legitim și original, un emul, un adevărat succesor al lui Dimov. Creator de universuri onirice „paralele”, de lumi ficționale fascinante, a căror contemplare seduce, e un „arhitect de paradisuri” - cum sună titlul unui ciclu de poeme din Provincia pedagogică (1996) -, mânuitor dibaci al unei „mașini de miraje” de patentă personală. Concomitent cu afirmarea ca poet, S. s-a distins și printr-o asiduă și meritorie activitate de
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
Nicolae Stanca, economist. Urmează la București Liceul nr. 25, trecând bacalaureatul în 1965, și Facultatea de Construcții Civile, absolvită în 1973, precum și un curs postuniversitar de sistematizare în 1983. A profesat ca inginer de execuție, în investiții, sistematizare teritoriu (ca arhitect-șef al Sectorului 6 din București) și în proiectare. Se dedică pentru o vreme și muzicii, între 1969 și 1971 fiind solist vocal al unei formații rock. Pe lângă organizarea de spectacole, realizează emisiuni radiofonice, fiind angajat ulterior la revista „Flacăra
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
STĂNCULESCU, Nina (4.III.1928, București), prozatoare, eseistă și traducătoare. Este fiica Filofteei (n. Ionescu) și a lui Florea Stănculescu, arhitect, profesor universitar. Absolventă a Școlii Centrale de Fete din București (1946), S. a urmat tot aici cursurile Facultății de Litere și Filosofie (1946-1950), lucrarea de licență, susținută în 1957, intitulându-se Concepțiile estetice ale pașoptiștilor. Frecventează în aceeași perioadă și
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
Gheorghe Ștefan), Vasile Lupu, protectorul Patriarhiilor răsăritene, Voievodul cu „hire mai mult împărătească decât domnească” (Miron Costin), a înălțat, în 1639, propriul miracol la Iași - Mănăstirea Trei Ierarhi -, proiectând pentru lăcașul de rugăciune și funcția de necropolă a familiei sale. Arhitecții lui Vasile Lupu au eliminat gropnița dintre naos și pronaos. Această „cameră a mormintelor” - „spațiu funerar destinat încă la sfârșitul secolului al XV-lea înhumării ctitorilor sau persoanelor din anturajul acestora între naos și pronaos, este evitată având în vedere
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ecaterina Doamna) care se conforma modei italienești. Anton Maria del Chiaro vedea la palatul brâncovenesc de la Mogoșoaia o grădină „pătrată, în stil italian” și tot după un model familiar lui i se înfățișa și grădina - desenată, se zice, de un arhitect străin, numit Pecena Levin, și îngrijită de specialiști italieni - a palatului domnesc de la București: „Această grădină - spune secretarul florentin -, vorbind drept, este destul de frumoasă, de formă pătrată și desenată după bunul gust italian”. Apa, remarcată de istorici în grădina Frumoasa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
totuși, dat de încercările timide de tratare în răspăr a rețetei SF. Cuadratura cercului (1975) descoperă însă un prozator semnificativ superior celui etalat mai înainte. Subintitulat Fals tratat de urbogonie și inspirat, probabil, într-o bună măsură, de formația de arhitect a autorului, textul oferă, în maniera lui Jorge Luis Borges, o colecție de schițe pretins „documentate” ale unor orașe imaginare. În acest format narativ-eseistic se integrează optim diverse nuclee parabolice, fabula (punctând în zona degradării umanului) fiind sugerată sau chiar
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
din montarea unor crâmpeie biografice ale unor exemplare din umanitatea canonică. Complet deosebit compozițional de prima carte, Mai multe inele asamblează, în altă ordine decât cea cronologică, secvențe de mai multe vieți, două aflate în centru: a lui Anton Jina, arhitect nerealizat pe măsura aspirațiilor, resemnat a trăi comod, ca funcționar instalat într-un post bun și de a avea o soție pe care o adoră, și a lui Iosif Moga, prietenul său mai tânăr, cu veleități de scriitor. Atrasă de
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
, George (pseudonim al lui Silvius Golliger; 2.I.1901, Focșani - 16.V.1971, Paris), poet, dramaturg, prozator și traducător. Este fiul Herminei și al lui Iancu Golliger, arhitect, președinte al Comunității israelite din Focșani. Urmează cursurile Liceului „Unirea” din orașul natal, iar după primul război mondial se înscrie la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1922. Doctoratul în drept și științe politice și
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
fi didacticiste, primele povestiri au o „morală” doar sugerată. De cele mai multe ori momentul surprins este de cumpănă, dând la iveală cele mai ascunse sentimente: de lașitate - din partea potentaților locali ai unui sat aflat sub apă, după inundații (Râmele), din partea modestului arhitect accidentat de un important personaj, care se comportă nu ca victimă, ci, pur și simplu, ca un umil profitor (Oamenii pe care îi cunoșteam) - sau de resemnare din partea unui soț care își reprimă, prin jocul sorții, „surâsul” (Surâs interzis). Alteori
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
SÂN-GIORGIU, Ion (20.XI.1892, Botoșani - 20.XI.1950, Üdem- Düsseldorf, Germania), germanist, dramaturg și poet. Este fiul Mariei (n. Stroici) și al lui Alexandre Saint-Georges, mare proprietar și arhitect. Urmează cursurile inferioare și Liceul „A. T. Laurian” în orașul natal. Studiază filologia și filosofia la Iași și Leipzig, luându-și licența în 1916. Mobilizat în preajma începerii primului război mondial, va lupta pe front, fiind decorat cu ordinul „Coroana României
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
asiriene. Alte texte susțin că numărul de aur poate fi găsit în proporțiile Marii Piramide și în alte monumente ale vechiului Egipt. Din păcate nu există nicio dovadă care să indice folosirea conștientă a numărului de aur de către artiști și arhitecți, prezența acestuia bazându-se doar pe rezultatul în sine al măsurării dimensiunilor. Dar o structură relativ complicată are o întreagă colecție de dimensiuni și astfel se pot jongla numerele obținute prin măsurători în diverse moduri, obținându-se sigur anumite numere
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]