52,493 matches
-
Poate. Un criteriu valoric și un altul de strictă reprezentare teritorială privind prezența în festival a președinților secțiunilor SIMC din diferitele țări reprezentate, par să fi coexistat. În mod similar s-a cedat tentației de a găzdui lucrări aparținând directorilor artistici ai diferitelor formații camerale. Ce am putut audia? Distingem o imensă panoramă asupra mișcării componistice a zilelor noastre, a deceniilor din urmă. Dacă aceasta a fost una veridica, este greu de apreciat. Au lipsit marile, foarte marile personalități componistice ale
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
gust atunci cand apreciez că setea de comunicare, că spiritul comercial, nevoia de a vinde, de a plasa "marfă" sonoră, nu întotdeauna muzicală, precumpănesc? Nu am putut audia multe dintre lucrările festivalului deși apreciez că la București au fost concentrate forțele artistice cele mai importante. Componistice și interpretative. Concertul cel mai captivant? Fără îndoială cel al saxofonistului francez Daniel Kientzy. Înnobilează fiecare frază a partiturii. Este un pasionat iremediabil, un cercetător neobosit al lumilor sonore cărora le conferă dimensiunea atât de umană
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
putut fi instalat un cuplu de piane de concert de calitate convenabilă. Pe de altă parte, greu poți găsi cuvinte potrivite pentru a aprecia profesionalismul formației "Archaeus" condusă de compozitorul Liviu Dănceanu experiență îndelungată, credința în valoarea spirituală a actului artistic sunt evidente inclusiv în realizarea lucrării "Legendă visurilor" datorată compozitorului Ulpiu Vlad, un gânditor de mare sensibilitate, de asemenea în realizarea creației poetic evocatoare datorate compozitoarei canadiene Joselyn Morlock. Au lipsit din selecția festivaliera lucrările compozitorilor stabiliți de mulți ani
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
al doilea rînd îi țin alături răspunsurile, de un extrem rafinament, la provocările lumii sensibile, acele ieșiri la dialog fără nici o ipocrizie și fără vreo intenție subînțeleasa de confruntare. În al treilea și în ultimul rînd îi leagă o filosofie artistică unitară și o conștiință comună a creației. Pentru fiecare în parte și pentru toți laolaltă, arta nu este nicidecum o formă de dexteritate, o simplă abilitate a transferului de imagini, ci un proces elaborat de transformare, de ridicare de la indiferență
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
emoția regasirii acestei comori a istoriografiei și literaturii române din primele decenii ale secolului al XVIII-lea, constatăm că abia acum ea își poate găsi adevăratul loc de frunte în creația românească de expresie latină, cu reale valori narative și artistice. Emoția este cu atât mai mare, cu cat ea revine acasă, în forma ei originală, tocmai de dincolo de Ocean, unde cel mai puțin se așteptau exegeții s-o găsească. Nu putem decât să felicitam pe savantul istoric ce a descoperit
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Nicolae Manolescu Dramă muzicală de odinioară s-a transformat încet, dar sigur, în decursul timpului și-a cucerit treptat piața literaturii, a spectacolului teatral, a filmului și a televiziunii. Inițial un divertisment artistic, ea a devenit o specie populară, care nu mai ține aproape deloc de artă. Melodrama actuala poate fi considerată, cel mult, ca aparținînd zonei "consumului", aceea care pune laolaltă producții extrem de diferite, mizînd toate pe succesul la publicul larg, indiferent
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
de o simplă modă. Întrebarea este ce anume asigura succesul imens al acestei adevărate industrii, mondializata înaintea altora, pe care toată lumea o cunoaște, dar puțini au analizat-o. La mijloc este, cred, o confuzie de planuri: melodrama nu conteaza pe artistic, ci pe sentimental. Ea apelează la situații și la personaje care stîrnesc emoții așa zicînd brute și suficient de universale pentru a frînge inimile în absență medierii artistice. E de-ajuns să ascultăm o mamă care și-a pierdut copilul
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
La mijloc este, cred, o confuzie de planuri: melodrama nu conteaza pe artistic, ci pe sentimental. Ea apelează la situații și la personaje care stîrnesc emoții așa zicînd brute și suficient de universale pentru a frînge inimile în absență medierii artistice. E de-ajuns să ascultăm o mamă care și-a pierdut copilul său să ne cutremuram la suferință unui tînăr condamnat la moarte de o boală incurabilă sau să participăm la o poveste de dragoste care nu se poate împlini
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
nevoie de altceva: poate doar de o tehnică abila a expunerii și suspansului, de frumusețea unui chip cuprins de tristețe, de splendoarea unui peisaj. În melodrama, arta n-are loc. I se substituie umanul direct, pur, nesofisticat. Melodrama nu e artistică fiindcă e prea transparență. Declanșează în mod automat în noi o sentimentalitate banală și firească. Și, mai ales, nu admite alternativă. Nu putem alege: situația ni se impune. Nu-i putem rezista: inima noastră plînge singură. Melodrama nu e nici
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
nici dilematica. Facultățile noastre de opțiune sînt blocate. Sîntem purtați de valul emoțiilor, tîrîți în vîrtejul lor, copleșiți de iraționalul lor, striviți, în cele din urmă, ca niște viermi neputincioși. Melodrama nu ține de artă, ci de natură. Liberul arbitru artistic este inexistent în acest gen de producții sentimentale. Melodrama e forma cea mai subtilă și teribilă de șantaj moral și emoțional. De aceea, ea nici nu se lasă judecată. Nu există melodrame bune sau rele exceptînd tehnică execuției superficiale. Melodramele
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
cea mai subtilă și teribilă de șantaj moral și emoțional. De aceea, ea nici nu se lasă judecată. Nu există melodrame bune sau rele exceptînd tehnică execuției superficiale. Melodramele se află dincolo de principiul binelui și al răului, atît în plan artistic, cît și în plan moral. Le accepți caracterul de fatalitate. Domeniul lor e acela al naturii, ca uraganele, cutremurele, maladiile sau morțile. Omul e dezarmat în fața lor. Se manifestă instinctual. Melodrama desparte biată noastră inima de precară noastră inteligență. Pompează
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
1941, din cei aproximativ 2500 de membri ai Uniunii Scriitorilor, 1050 au fost trimiși pe front, în linia întîi, unde 204 au murit chiar în primele luni de război. În continuare, Mihai Zamfir trece în revistă cîteva aspecte ale "producției artistice" totalitare. Simplitatea neoclasica, prin care se urmăreau nu doar "pioase deziderate pedagogice", ci și țeluri de proslăvire a dictatorilor și de înjosire a "sclavilor" creatori care-i slujeau: "în neoclasicism, ei (dictatorii, n.n.) își regăsesc spațiul spiritual convenabil, adică spațiul
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
de sistemul regulilor și al ierarhizării, atît de scump societății structurate piramidal". Un exemplu oferit de eseist: "Sinistra clădire ce domină de cîțiva ani Bucureștii, monument caricatural dar neoclasic, arată în ce măsură toți dictatorii din lume seamănă între ei, fără ca reflexul artistic al preferințelor lor să varieze în mod semnificativ". Figurativul e preferat de totalitarism stilizării sau abstracțiunii, întrucît el împiedica extinderea zonei interpretabile. Prin mijlocirea unor mărci iconice, clar marcate, arta poate fi mai ușor supravegheată și dirijata: "Autoritățile comuniste sau
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
fi mai ușor supravegheată și dirijata: "Autoritățile comuniste sau cele fasciste și-au dat repede seama că mișcarea culturală începută în Europa o dată cu romantismul, accentuată o dată cu ăarta pentru artă și cu proclamarea autonomiei esteticului, reprezenta principalul adversar teoretic. Autonomizarea expresiei artistice înseamnă cantonarea deciziilor estetice în lumea unei elite; de aici virulenta atacurilor contra artei decadente sau ărupte de poporă. Și aceasta nu din cauza că masele populare ar fi fost astfel lipsite de binefacerile artei (în viziunea lui Stalin, poporului îi
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
pianului. Încercăm să topesc, într-o aglutinare de configurații ideale ceea ce adunasem, minute furate de la Lipatti și Richter, de la Rubinstein, Arrau, Askenazy, Perahia, de la Valentin, Radu sau Dan etcaetera, etcetera... atâția maeștri ai claviaturii - marcați de geniu, de excelență faptei artistic desăvârșite. A fost o experienta aiuritoare. În fond îl căutăm pe EL care a reușit, cum foarte puțini izbutiseră, să prindă frumusețea clipei într-un cifru scris pe două portative. Deci interpretabil, mai bine - intru slavă creatorului, - mai rău pentru că
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
să găsească o trăsătură în care să încapă amândoi, cu calpace cu tot, atunci le este imposibil să se privească în față... Cât despre jupânese, ele au toată fața pictată" etc.) este continuat cu un comentariu al esteticului, al obiectului artistic în general, căruia îi vin în ajutor următorii: Heidegger ("aici nu se expune ăcaracterul de lucru al lucruluiă), Wittgenstein ("lumea că totalitate de fapte, nu de lucruri), Ricoeur, Aristotel... Și toate se întâmplă în numai două pagini. Efectul este de-
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
a revenit de zeci de ori între 1907 și 1945! Așa ceva nu se poate. E ca si cum Brâncusi tînărul l-ar imită nefericit pe Brâncusi adultul. Și cum să înțelegi ce l-a determinat, o dată în posesia intuițiilor și concepției sale artistice majore, de la primii ani ai uceniciei, să "cadă" apoi într-o manieră mult mai cuminte, tradițională și chiar realistă, spre a se răzgândi, încă o dată, si a alege definitiv înaltă stilizare abstractă din capodopere? Ar fi să ne închipuim că
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
își deschide, încet-încet, porțile. Multe probleme de ordin administrativ și financiar tensionează însă acest început de stagiune. De exemplu, pentru prima oară de cînd există, adică de cincisprezece ani, Festivalul Dramaturgiei Românești de la Timișoara, după ce a operat selecția spectacolelor (directorul artistic fiind criticul de teatru Dumitru Chirilă), a anunțat, prin directorul executiv Mariana Voicu, că se află în imposibilitate materială de a avea loc. Consiliul Județean nu a acordat fonduri pentru cel mai important eveniment local, suprimînd astfel unul dintre cele
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
pe care ar putea-o da acel "aristocrat" al posturii ideologice, care e autorul Ideilor inoportune, argumentației atît de pregnante a lui M. Zamfir. Dl Mihai Zamfir demontează mitul comunist la trei nivele revelatoare: al istoriei, al limbii, al creației artistice. Să le examinăm pe rînd, în ordinea indicată mai sus care ni se pare logică, desi alta decît cea a tratării lor în economia eseistica a cărții de care ne ocupăm. Sub unghiul istoriei, fascismul și comunismul au o origine
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
și bestii au întâmpinat cartea că pe un eveniment al literaturii din ultimii ani și al vieții noastre literare. Alex. Ștefănescu a vorbit, în cronică din "România literară", despre "revenirea spectaculoasă" a prozatorului, si la fel, în "Adevărul literar și artistic", tânărul critic Daniel Cristea-Enache: "aceasta recentă și spectaculoasă apariție editorială". Pentru Tudorel Urian, în "Cuvântul", cartea în discuție reprezintă o "revenire în forță" a lui Augustin Buzura. În parte aceste reacții se explică prin lungul interval lăsat neacoperit de prozator
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
Pavel Șușară PuȚine cuvinte au făcut, în vremea comunismului, o carieră comparabilă, prin dimensiunea conținutului negativ, cu aceea a adjectivului amator. Toate profesiunile artistice, de la cele spectaculare și pînă la acelea care presupuneau un consum în intimitate, au fost invadate grosolan de substanță acestui calificatic ce devenise un imperativ politic și un sinonim garantat al eșecului. Actorul amator, poetul amator, pictorul amator, sculptorul amator
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
calificatic ce devenise un imperativ politic și un sinonim garantat al eșecului. Actorul amator, poetul amator, pictorul amator, sculptorul amator, cîntărețul amator ș.a.m.d. nu mai erau nicidecum acei oameni care iubeau, spre a fi consecvenți cu etimologia, expresia artistică și care încercau, apropiindu-se de ea, să se înalte, ci niște categorii propagandistice, niște construcții doctrinare sever instituționalizate în marele Festival Cîntarea României, si acesta o adevarată proiecție simbolică a veseliei naționale. Amatorismul nu mai era plăcere pură, așa cum
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
vreo importanță, pentru că nenumărați autodidacți (asimilați amatorilor) sînt profesioniști de primă mînă, după cum, în nenumărate cazuri, oameni formați după toate rigorile academice nu au ajuns, nici prin continuitatea interesului și nici prin practică propriu-zisă, să se ridice la exigențele expresiei artistice. Amatorul poate fi numit astfel din pricina unei activități discontinue și capricioase, dar el poate fi un profesionist indiscutabil prin autenticitatea gestului artistic, prin coerentă exprimării și prin motivația profundă a actului sau. Un asemenea amator profesionist, fără studii de specialitate
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
nu au ajuns, nici prin continuitatea interesului și nici prin practică propriu-zisă, să se ridice la exigențele expresiei artistice. Amatorul poate fi numit astfel din pricina unei activități discontinue și capricioase, dar el poate fi un profesionist indiscutabil prin autenticitatea gestului artistic, prin coerentă exprimării și prin motivația profundă a actului sau. Un asemenea amator profesionist, fără studii de specialitate și fără nici o istorie specifică în spate, este pictorul Sabin Opreanu. Cunoscut și impus de multă vreme că poet, cu precădere în
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
cu precădere în Vestul țării (de altfel, orașul său este Băile Herculane), el a început și să picteze, cu un an în urmă și după ce a depășit binișor vîrstă de cincizeci de ani. Fără cunoștințe temeinice în ceea ce privește pictură că disciplină artistică, cu probleme de tehnica și de limbaj bine individualizate, poetul s-a lăsat purtat exclusiv de instinct și, evident, de un gust artistic în același timp natural și cultivat. Stăpînindu-si deplin sentimentele și deprins din practică poetica să-și coaguleze
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]